script src="js/jquery.js"> Canti corsi d'oghje

Canti d'oghje
Chants corses contemporains

Les textes des chants

Dernière mise à jour : 01/01/2022

Vous êtes ici : Musique/Chant corse/Chants corses contemporains

Pour tous les chants de cette page :

© Propriété des auteurs

(*) Rappel : Les chants d'A Filetta sont sur une page spécifique.

L'ALBA

alba


BIANCHINERU

Andava ellu
oscuratu sole di u ritrosu universu
– esse sbrisgiulatu smintecu cancillatu di nienti summiti in l’oghje squarciatu senza più primura d’arrimane o di l’ancu à vene –
Andava ellu è ùn sapia più da u passa à u vene da l’esse à l’avè campava ellu u bianchineru

NOIR ET BLANC

Le noir et le blanc se sont mêlés - Un cycle a recommencé, le réel et l’irréel jumelés, associés pour créer la contrée où des vies suivent leur cours. Un monde a éclos, quelque part entre l’ici et l’ailleurs, et l’on interroge sur ce qu’est l’univers, le temps et le reste … La question continue à se poser, ici comme ailleurs, le blanc et le noir ne font qu’un.

ALBA

Orizonte indivisu trimuleghja l’alba à frisgiatti u visu a machja hè in tramutu mutu è ligeru – orizonte tralintu s’aspetta l’acquata ùn si cala ancu l’amore à fiancu cura una spira – à luce fatta à ghjornu scesu svanite e fate passione arresa cerca un agrottu – dolce stella luciola finta manu di sposa è pelle avvinta senza rimori à move amori

AUBE

L’horizon n’est pas encore divisé, l’aube est tremblante, elle effleure les visages, le maquis qui entre en mouvement s’éveille, léger et muet. Cilva est la cité que l’on devine lorsque naît la lumière, comme protégée par son alcôve de granit, au milieu des écumes, des courants, et du souffle irrégulier du vent qui ne cesse jamais et porte à nos tympans les murmures de la ville. Toute personne de passage dans cette cité se sent effleurée par le quotidien des habitants; l’amour est là mais n’est pas seul, accompagné de ses atours les plus clinquants, il révèle la laideur cachée, présente partout, au moindre recoin de rue, dans le regard figé des autochtones et la vie qu’ils mènent, prise dans l’étau du paradoxe, de l’indécision et son emprise.

GOCCIULE D’AMORE

Gocciule di a rosula sanguinosa
Mi sò cascate in pettu à gocciuloni
Pagni rebbii amore infiaratoni di brama scatinata è furiosa
Tù u mo bellu fiore primaticciu caru ùn t‘aspittava è m‘ai trapanatu d‘un colpu solu murtale culmatu d‘un ansciu di vita nova è raru
m‘ai datu forza ma dinù debbulezza sò u schjavu di a to chjara billezza
a brava ghjente m‘hà incarciaratu dendu mi u visu d‘un scemu liatoghju ingannatore d‘un amore strapazzatoghju mai eiu sò fattu di stintu ladratu. Gocciule d‘amore

GOUTTELETTES D'AMOUR

Elle fait un signe à l’abri du regard de ses camarades que lui aperçoit. Elle avance. Il pense aux couloirs, aux regards, à leurs regards qui se croisent. Il avance. Il pense à la première fois qu’il l’a vue, à la première pensée.
"Si cette fille avait mon âge, elle serait mienne et ne verrait que moi..."
Elle avance. "et puis le temps polit les âges..."
Il avance. Dans un frôlement, elle lui glisse un mot plié en quatre, comme un secret murmuré que lui seul distingue. Il la regarde s’éloigner, les ombres s‘estompent. Elle disparaît. Il est là, seul, dans le silence de ce mot.
"Tout à l’heure au rocher. Je t’aime. "
Il est là, seul, et sait que, quoi qu’il arrive, il s‘y rendra.

CILVA PISIVA

A materia chi s‘accresce in e mente di issa bella cità ad orlu di mare m’arreca schivinghju è disprezzu amare ùn sò di l’amacizia falza d‘issa ghjente – u sguardu singulare di a sincerità cunnoscu lu so lume limpitu è chjaru ind’è i mo pari spechjulime caru ingutuppu di fiatu è sicurità – n‘aghju poca primura di isse varmine nutrite da a roccia puttachjosa ch‘elle scioppinu da a so lingua leprosa! – pè mè u mo mondu hè senza cunfine senza rete è senza inchjustramentu vogliu esse u figliolu di u ventu.

CILVA S'EVEILLAIT

Au fil des sentiers de la colline, au-dessus de Cilva, glisse le jeune rêveur. Jouissant profondément de cette errance solitaire dans les nervures du maquis d‘argent. Il ne se lasse jamais d‘observer, de là-haut, Cilva accrochée à l‘écume de la mer, aux racines pastorales des monts. Il voit cette cité qu‘il aime tant devenir le berceau de l’injustice, de l’hypocrisie, de la fausseté; devenir le théâtre d‘une société politique pourrie de l’intérieur. Amour et mépris se bousculent en lui. Alois il erre, il rêve à travers le maquis de cette colline, au-dessus de cette cité, au dessus de Cilva.

A PERULA D'ORIENTE 

Pianu doce Cilva si sveglia pianu – cù a so solita pianura prufonda rege quì l’armunia muta di l’onda billezza è calmu si ghjacenu pian’pianu – in u più bellu in u serenu ascugnosa s’affacca una perula d’oriente rebbia di giuventù è spampillulente di billezza muresca affascinosa – stamane a so spera firmata in mente - hè di parte ver’di l’abbraccera sacrata cù u so amore pà esse a so spusata – ma a riligione alluntana a ghjente è sta mane quì a storia fù sviata – u so bapu l’ammazzò à cutillata

LA PERLE D'ORIENT

Un jour se lève sur Cilva
Dans son habituelle et profonde plénitude
Ici règne l’harmonie muette de l’onde
Le calme et la beauté s’étendent calmement

Dans la sérénité, à l’abri du regard, une perle d’orient remplie de jeunesse et étincelante d’une beauté maure captivante.

Aujourd’hui dans son esprit demeure l’espoir de partir pour l’union sacrée, l’amour. Les religions éloignent les êtres

Et ce matin-là le cours de l’histoire a changé, son père l’a poignardée.

ANIMA

Anima ventu chì traghje in core – intrecciu vivu di e mo voglie

Anima ventu chì traghje in core à cuntà l’ore di i mo oddii

Anima celu di stelle ingordu à fiurisdciate e si accoglie

Anima celu l’immensu sordu – Spechju pisivu di l’orgogliu

Anima fiume ad’onde saziu – Fiumara sciocca di scuntramare

Anima fiume chì và à laziu à tumbà l’omu à u so sugliare

Anima terra di tant’ardore – Mischjame di strasurdinariu

Anima terra lagnu è amore - Di l’indecisu u santuariu

ÂME

Comme le souffle du vent sur mon coeur, est l’âme.

Au carrefour des désirs, elle me souffle des récits d’heures de haine – me blesse.

Le ciel gourmand d’étoiles, en une floraison les accueille – le ciel est l’âme immense et sourde, le miroir de mon orgueil.

Repue d’onde, comme ce fleuve, l’âme est crue aveugle coulant, à tout prix, rencontrer la mer, elle va bon gré tuer les hommes, sur leur seuil.

Elle est comme cette terre de tant d’ardeur, une symbiose des extraordinaires, des pleurs et le l’amour, elle n’est que le sanctuaire des indécis.

A MANE ARRESU

Quandu calusgiuleghje l‘alba à zirlata – Chjappendu l‘ultimi tranchji straviziosi – Hè stonda chì compie l‘arti viziosi – D‘issi viaghjatori à straviata – Omi di notte tempu sciucchittanite – Cari cumpagni di sogni ammazzati – Capiscu i vostri dulori ficcati – Da l‘ogni ghjornu è de tutte e so lite è nant‘à i pisticciuli fumicosi – schizzi caldi neri d‘issa falza festa ùn vecu chè tù andatura celesta – alba à centu mila ragi fumicosi mi ribombe sempre a to musica eterna cù quella chì sarà l‘unica.

VAINCU AU MATIN

Lorsque l‘aube étincelle – Piège les derniers débauchés – C’est le moment qui met fin aux arts vicieux - De ces voyageurs à la dérive – Hommes des nuits folles – compagnons des rêves anéantis – Je comprends la douleur dans vos viscères – les querelles de la vie – Et sur ces débris fumants, les restes d‘une fausse fête je ne vois que toi et ton allure céleste – Aube des cent mille rayons lumineux – L‘écho de ta musique me revient, elle est éternelle, je la partage avec elle, la seule et unique.

MORTE

Tale a sfracillera di a saetta sì partutu tale l‘ammazzata maladetta s‘h`è firmata a to esistenza – a mo mente ùn a si pruvava à capisce la capisce e cagione di a to scumparsa innò ùn u pudia micca – ma vedi sò sempre quì – ùn aghju da scurasgisce mi di pettu à a vita sò cum‘è tè quand‘omu mi vole fà stà bassu ancu mutu a mo voce si lintarà è nigà o ghjastimmà l‘aldilà – hè ùn crede in tè chì sò vivu è tù, u to amore sò firmati pè sempre – ogni ghjornu si perde qualcosa, si perde u tempu a ghjuventù, a ghjente ch‘omu tene cara ma soprattuttu mai sfiatà si mai piantà chì ci vole à gode di lu so campà prima di divintà polvara.

LA MORT

Tel le fracas de la foudre – Tu es parti – Tel en un meurtre maudit – Ta vie s‘est arrêtée – Mon esprit ne pouvait pas l‘accepter – Comprendre les raisons de ta disparition – Non je ne le pouvais pas. Mais tu vois, je suis encore là car je ne vais pas me décourager face à la vie – Je suis comme toi, lorsqu‘on veut me faire taire même muet ma voix se projettera, et nier ou blâmer l‘au delà c‘est ne plus croire en toi. Car je vis et toi, ton amour, ta mémoire est en moi pour toujours. Tous les jours on perd quelque chose – Le temps se perd, la jeunesse, les gens qu‘on aime – Mais surtout jamais faiblir, jamais s‘arrêter – Car il faut jouir de chaque instant avant de retourner à la poussière.

BATTELLI

Battelli vile tranquille manghinate à u vintulellu di l’alba –

Battelli porti è marine chiete calate bianchicciule di sale è di sole –

Battelli ombra di piscadori voganu in l’acque linde di mondu ancu à rinasce –

Battelli viaghji lochi da sunnià ad’occhji aperti –

Battelli à ventu in puppa l’omi sò in via mentre dumaitina si disceta

BATEAUX

Derrière lui, sur le port c’est sa vie celle de ceux d’ici. Dans ses yeux, des voiles blanches – Et le regard est fixe, l’horizon est seule cible et ses yeux ne clignent pas. Ce n’est qu’un peu d’amour pour cette cité qui le ferait revenir, si un jour il s’en va – qui le fera quitter l’univers de ses rêves éveillés, vers d’autres sillages, au milieu des océans, au plus proche des lointains rivages. Ce sont déjà d’autres vies et d’autres langages qu’il se sent frôler. Un jour nouveau s’est levé.

BEIE À STANCIÀ DULORI

Beiu quantu ùn ne pudaraghju più è sappia quant‘è tù mi piaci – savore di vodka friscura di l‘este liquore – caschi seccu à ribocchi in u me fondu riempii u mo core insanguinatu – ormai rimitu è scunsulatu chì beiu quantu ùn ne pudaraghju più – à surpatoni m‘aiuti à sminticà – perchè beiu cusì è tutte e so cagione – ùn pensu più à l‘umana cundizione à surpatoni m‘aiuti à annicà l‘oddiu meiu cù tutta a mo suffrenza è u malcapitu di a to partenza

BOIRE POUR OUBLER LA DOULEUR

Il est celui que les autres appellent "tonton". Celui aux cheveux, au visage et au cœur latins. Il est celui plein de malice qui a le mot pour plaisanter. Celui que les jeunes prennent pour leur père, pour leur frère et leur ami. Celui qui, au petit café du marché, trouve sa place au milieu d‘une masse bruyante et enivrée. Il est celui qui rit, parle, chante et boit combien il aurait pu pleurer, pleurer son départ.

STAMANE

Stamane in diu hè falatu à fà e so parte à
U mondu terranu.
S'hè scusatu è ha pientu,
Hà fattu casu pè una volta à a ghjente
L'hà guardata è intesa, trascambiata, sfarente.


Un diu hà postu u so pede pè vede,
Sangue di l'universu si perde
Un diu di stu confrontu à u statu di l'omu,
Hà capitu digià
Di u mortu di u mondu u scheletru hè rosu
Cundannatu à sciappà
A u nentru, nentru di sè, à prufondu.

Da u pesu di tantu tempu persu, inanzu,
A dà solu parolle
Un diu s'hè rinicatu cum'un omu inchjusu
Ind'è l'universu chì more,
Stamane un diu s'hè tombu
E nimu, nimu n'hè stunatu.

CE MATIN

Ce matin un dieu est descendu condoléant envers
Le monde terrestre
Il s'est excusé et a pleuré,
Pour une fois il a fait cas des hommes
Les a observés et entendus, métamorphosés, différents.

Un dieu a posé le pied pour voir,
Dans le sang de l'univers se perd
Un dieu confronté à l'état d'homme,
Il a déjà compris
Le squelette du mort du monde est rongé
Condamné à briser
Au plus profond de soi, sépulcral

Sous le poids de tant de temps perdu
Avant de faire don de paroles
Un dieu s'est renié comme un homme prisonnier
Dans un univers expirant
Ce matin, un dieu s'est tué
Et personne, personne n'est surpris.

SAPPIA FRATELLU

Sappia o lu mo fratellu
Chì sì di neru impannatu
A tristezza ch'è tu porti
Ne sò cun tè affannatu.

In istu ghjurnacciu pisivu da lagni è pienti culmatu

Sappia o lu mo fratellu
À a to pena ligatu
Sò l'amicu da zitellu
Pè sempre à tu latu

È oghje più ch'è mai l'estru stancu è scunsulatu

Ma sappiala o fratellu
L'oddiu nutrisce a mancanza
Nunda smarisce, tuttu scambia
L'assenza ùn hè a spiccanza

Ma sappia o lu mo fratellu l'avvenne serà speranza

SACHE, MON FRERE...

Sache, mon frère
Qui es vêtu de noir
La tristesse que tu portes
Je la porte avec toi

En ce jour pesant plein de plaintes et de pleurs

Sache, mon frère
Lié à ta peine
Je suis l'ami d'enfance
Pour toujours à tes côtés

Et aujourd'hui plus que jamais inconsolable

Mais sache, mon frère,
Que la haine nourrit le manque
Rien ne disparaît, tout change,
L'absence n'est pas la séparation

Mais sache, mon frère, que l'avenir sera espérance.

A PARULLUCCIA

Dopu à guai è frastorni
Briacu da u dulore
Quand'elli sò neri i ghjorni
Assicatu u core

Dopu à esse statu traditu
Da un sguardu fraternu
O chi u core hè culpitu
Da un fintu amore eternu

Ci fermanu i listelli
Chi sempre ci sustenenu
Un amicu i fratelli
In u bè ci mantenenu

Ci ferma issa parulluccia
Chi ci franca da e lite
Issa cosarella chjucuccia
Cura e nostre ferite

LE PETIT MOT

Après tant de peines et de tourments
Ivres de douleur
Comme sombres sont les jours
Et combien vide est le cœur

Pour avoir été trahi
Par un regard fraternel
Oh comme le cœur est meurtri
Par ce faux amour éternel

Il nous reste tous ceux
Qui toujours nous soutiennent
Un ami, nos frères
Qui veillent et nous retiennent

ll nous reste ce joli mot si doux
Qui nous interdit la dispute
Et cette toute petite maison
Pour panser nos blessures

ORIZONTE ROSSU

Orizonte rossu spugne
Da i sò suprani ragi
A speranza hè in fiara
È mi dà i sò curagi

Si ciotta u lume caldu
È si pesanu i mò asgi
U ricordu cù l'attrachju
Volta cum'è mille basgi

Sintimu d'eternu principiu
È issa brama chì ùn si pianta
D'una alba nova à l'abbrucata
Musica sonniu chì canta

Hè u tempu di l'ombra pagna
I ragi sò annigati
Ind'è u mare murescu
L'opara piglia i sò asgi

HORIZON INCANDESCENT

L’horizon incandescent
Nait de ses rayons célestes
L’espérance est brûlante
Et me donne tous les courages

La chaude lumière s’immerge
Et tout en moi s’apaise
Les souvenirs au creux du crépuscule
S’invitent comme autant de baisers

Sensation d’éternel recommencement
Et ce désir jamais inassouvi
D’une aube nouvelle au couchant
Musique songe qui chante

Voici venue l’obscurité dense
Les rayons d’or ont disparu
Dans les noirs tréfonds de la mer
L’œuvre s’accomplit

DOLCE SENU

Dolce u senu, segnu di sonniu dolce
Chì mò manu pianu sta mane carezza
Mi hà resu a ragiò da a tò billezza
Avvezzu di voglia dà e forme dolce

Ti paspu ti palpu à bella palpera
Appuppatu scemu à la tò puppula
Scimera di basgi sin'à la tò cula
Sbarsu un sognu d'amore à sbarsera

U mo palpitu batte à batticore
Bramu è brusgiu so à sbattagliulera
Di piacè u core corre à cripera
Stonda famosa nanzu à l'attu d'amore

Fila l'ansciu frà noi à spatanscera
Liame corp'anima sin'à la lumera
Fila l'ansciu frà noi à spatanscera
Sbarsu un sognu d'amore à sbarsera

SI DOUX CE SEIN

Si doux ce sein, doux comme un rêve
Que ce matin ma main délicatement caresse
Car ta beauté s’est enfin donnée
À mon désir ardent de tes courbes

Je te goûte et t’explore à pleines mains
Pendu comme un fou à ton sein
Folie de baisers jusqu’à tes yeux
Mon rêve d’amour est sans fin

Mon cœur bat la chamade
Je te désire et je brûle à en mourir
Mon cœur s’affole de désir
Moment magique d’avant l’amour

En un murmure nos souffles se confondent
Corps et âmes unis jusqu’à l’éblouissement
Nos souffles sont à l’unisson
Mon rêve d’amour est sans fin

TANDU QUÌ

Tandu quì si cunniscia
U sensu di l'armunia,
Benchì nudda ùn s'avia
U pocu tantu valia,
Chì di core si spartia.

Tandu quì senza dubbità
Si sapia porghja è dà
Tramandendu u sapè fà
Di campà in cumunità,
Cù rispettu è lialtà

Ma oghji mi dumandu
parchi senza rimorsu
Scurdemu l'essa corsu
è u stintu di tandu ?

Tantu quì incù primura
Criscia l'indiatura,
Era ghjusta l'andatura
Tessa di fedi sicura,
À prò di una cultura.

Tandu quì in ugni menti
U pinsà era sfarenti,
Chì u populu cuscenti
Tinia tarra è ghjenti,
Cù l'anima risistenti.

Ma oghje mi dumandu
parchi senza rimorsu
Scurdemu l'essa corsu
è u stintu di tandu ?

ICI AUTREFOIS

Ici autrefois on vivait tous
En parfaite harmonie
Bien que ne possédant presque rien
Ce peu avait de la valeur
Car partagé de bon cœur

Ici autrefois sans aucun doute
On savait donner ou recevoir
En transmettant le fait de savoir
Vivre les uns auprès des autres
Dans le respect et l’affection

Mais aujourd’hui je me demande
pourquoi sans aucun remords
Nous oublions d’être corses
dans l’esprit des temps anciens ?

Ici autrefois on avait à cœur
De s’engager pour de bon
Et la voie était sûre
Faite d’une foi sincère
Pétrie de notre culture

Ici autrefois on pensait autrement
Car la conscience du peuple
Respectait terre et gens
Avec une âme de résistant
Mais aujourd’hui…

Mais aujourd’hui je me demande
pourquoi sans aucun remords
Nous oublions d’être corses
dans l’esprit des temps anciens ?

PAGHJELLA

Tanti passi ch'aghju fattu
da Luciana à a Crucetta
Tuttu era per vede à tè
a mio bella vizzusetta
Ma di ùn maritacci insemme
o chi sorte maladetta

PAGHJELLA

J’ai parcouru tant de fois
le chemin de Lucciana à Crucetta
Rien que pour te voir
ma belle inconstante
Alors que maudit soit le destin
Qui ne nous a pas mariés

GUARISCE

Sguassu e to ferite
Cù un guantu di seta
Sguassu e nostre lite
Di tonu è di saetta

Contu i to rispiri
Cù un rillogiu di piombu
Contu i suveniri
Chì ùn trovanu ribombu

Eo t’aghju da guarisce
Cù e mo mani lisce
È ti purteraghju
Sanu è arrittu ind’è tè

Ma chì suffierà u ventu
Cuntrariu à i to ansci ?
Sbatte e tendine
È chjose e finestre

GUÉRIR

J’estompe tes douleurs
Avec un gant de soie
J’efface nos heurts
De ce temps qui foudroie

Je compte tes soupirs
Avec cette horloge de plomb
Je revois des souvenirs
Mais je n’entends aucun son

Moi, je vais te guérir
Avec mes mains lisses
Et je vais te conduire
Chez toi, sain et sauf

Mais pourquoi autant d’adversité ?
Le temps suspend son vol.

INDIFERENTI

U core rottu è e mani frustate
U corpu biotu è i panni spezzati
E spighe goffe chì ùn mutanu granu
I falchi ti piglieranu

Indiferenti à ogni dramu vanu
L’acelli fiscanu pianu
A vista di a nuttata
È a terra scaffittata

À chì ghjova à chì ghjuverà ?
S’ella hè guasta a storia, s’ella hè guerra a gloria
Ma chì vale ma chì valerà ?
À chì ghjova,
A chì ghjuverà ?

A carne rotta è e mani ligate
L’intornu biotu è i panni appezzati
A sbacca soffia è muta l’umanu
Elli ti piglieranu

Indiferenti à ogni dramu vanu
L’omi a si infilzanu pianu
À ochju è à vista nata
A realità sfacciata

Sò a forza sò l’immurtale
M’abbasta a to storia
S’ella guerra a gloria
Ma basta a to storia
S’ella hè vera a gloria

INDIFFÉRENTS

Le cœur brisé et les mains usées
Affamé et en haillons
Comme ces fleurs à peine écloses et déjà fanées
Les faucons vont t’emporter

Indifférents à tous les prétendus drames
Les oiseaux chantent tout bas
À la tombée de la nuit
Et la terre subit ses revers

À quoi bon ? Et pourquoi ?
Si ton histoire échoue
Si la gloire est la guerre
À quoi bon ? À quel prix ?
À quoi bon ?
Dans quel but ?

La chair meurtrie et les mains liées
Seul au monde, les vêtements rapiécés
Et cet air de vanité qui change l’humanité
Ceux-là t’emporteront

Indifférents à tous les drames
En douce les hommes se trahissent
Mais aux yeux de tous se révèle
L’insolente réalité

Je suis la force je suis l’immortel
Ton histoire me comble
Si la gloire est la guerre
Mais ton histoire s’achève
Avec les lauriers de la gloire

SÒ DIVENTATU

Sò diventatu u mo suminatu
Ciò ch’o mi sò tenutu è ciò ch’o mi sò lasciatu
Sò diventatu puru ma ciò ch’aghju schisatu.

Sò diventatu ciò ch’o temia
Mi ritrovu solu cun tuttu ciò ch’ùn avia
Cun tuttu ciò ch’ùn vulia

Sò diventatu u scempiu di l’anni ciò ch’elli sfacenu i danni
Ciò ch’elli sdicenu i panni, ciò ch’elli stancanu l’affanni

Sò diventatu u mo fabricatu
Ciò ch’o mi sò vendutu è ciò ch’o mi sò cumpratu
Sò diventatu muru ma ciò ch’aghju sciappatu

Sò diventatu u mo perdonu di tutti i mo passati
Di tutti i ricordi persi di quelli sfurmati
O da Santi o da Demonii

U t’inventerai u to solu basgiu
Solu pè riprincipià ; Sole per induvinà
Sò di ventu è sò di sale,
S’o diventu irreale,
Sò di ventu irreale

Me voici, de ma semence le grain
Récolte de mes choix, de mes abandons
L’âme mise à nu, mais que d’écueils esquivés

Devenu ce que je craignais, seul,
Mais possédant ce dont je manquais
Tout ce que je ne voulais pas

Me voici ruine du temps qui passe, résultat des ravages
Me voici accoutré
Épuisé de tourments

Je suis devenu mon produit,
Ce que j’ai vendu et ce que j’ai acheté
Solide comme un roc édifié sur des ruines
Me voici absous de mon passé
Des souvenirs perdus, défaillance de mémoire
&Oelig;uvre du bien ou du mal

Ton unique baiser, il te faudra l’inventer
Seulement pour recommencer ; Seulement pour deviner
Je suis le vent et le sel
Dans un monde imaginaire
Je serais une chimère

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

DI PUNTA À L'ABBISSU

Donne di sole solu di lume site
È centu fole à e labbre fiurite
Lebbii i passi chì di fiamma muvite
Ghjocu di chjome à cunsumà e vite
Fate morgane è petre calamite

Donne di luna mele di luce tonda
Campu di stelle, eternu di a stonda
Cantate voi l’abbissi à a sponda
L’arreghju felice chè vo furate à l’ombra
Chì furlana à a furdana mannelli per a tomba

Da francà u sfracellu
Di l’ultimu vascellu
Fate ci un segnu
Date ci un sognu
Di piacè pienu
Di pace colmu
Eppo rebbia d’amore
A corsa di l’ore

Donne di l’onda di l’acque chete o sciolte
Mosse ritonde in l’ande dritte o torte
Memorie fonde di spere date è tolte
Rii giocondi fiumare à le volte
Tempere pregne è sumente sepolte

Donne di petra di punta à la pazzia
Torre arritte annantu à a batticcia
Ultimu agrottu, chjostru è abbazia
Di petta à l’oddiu chì oramai si piglia
I tempi novi d’amore in caristia

AU BORD DE L'ABÎME


Dames de soleil, êtres de lumière
Mille contes à vos lèvres fleuries
Légers sont vos pas, ondoyantes flammes
Boucles ensorcelantes consumant les vies
Fées Morganes et pierres aimantées

Dames de lune, pommes de lumière ronde
Champs étoilés, éternité de l’instant
Vous qui chantez l’abime au rivage
Lueur heureuse dérobée à l’ombre
Qui moissonne sournoisement les épis pour la tombe

Pour sauver du naufrage
L’ultime vaisseau
Faites-nous un signe
Donnez-nous un rêve
De plaisir entier
De paix comblé
Débordante d’amour
La course du temps

Dames de l’onde, des eaux figées ou défaites
Courbes mouvantes au chemin tendu et tortueux
Mémoires lourdes d’espoirs donnés et repris
Rus joyeux, crues soudaines parfois
Détrempes fécondes et semences ensevelies

Dames de pierre, remparts à la folie
Tours debout sur la grève
Ultime refuge, enclos, abbaye
Face à la haine qui désormais gagne
Les temps nouveaux d’amour en pénurie

SCHJARÌ U TO CHJASSU

Schjarì u to chjassu
Senza tracciatti caminu
Svannì locu
Cum’è scuma in un ochjata

U sole hà brusgiatu parulle
È una lenza di vita nurmale

Avvelenati da e fatighe d’eri
Omi è omoni
Donne è dunnoni
Zitelli è zitelloni
Vechji è vechjaconi

Si sveglianu

Fiacchi digià ch’elli sò d’oghje
E cugnole ùn sò fole
ùn sò fole e cugnole.

ÉCLAIRER TON CHEMIN

Éclairer ton chemin
Sans pour autant tracer ta route
Se perdre au milieu de nulle part
Comme l’écume se délite
En un éclair

Les causeries réduites en cendres
Et la moindre tranche de vie évaporée

Accablés par les affres du passé

Des hommes, de grands hommes
Des femmes, de grandes femmes
Des enfants, de grands enfants
Des vieux, de très vieux hommes

Se réveillent
Déjà las
Du quotidien

La vie est semée d’embûches.

ANCU SFARENTE

Ne suminate resistenze
Quantu ch’è albe à e sperenze
Sò di listessi annacquà

Quale chì ti innalza o corsu ?
Quale chì ti tene u morsu ?

E nostre case incastellate
Cum’è rifugi di spartere
Ancu richjose e nostre labbre
Ci ne hè sempre parulle fiere
Quand’ellu ci vole à salutà

Un mondu scemu à bracanà
I nostri populi à sbirbà
Un lindumane ancu sfarente
È un caminu à sculinà

Di ghjelsuminu è d’alimee
Sò imbalsamate e to idee
I to verani à festighjà

Quale hè chì ti para o corsa ?
À quale a to manu è porsa ?

À un avvene imprimuratu
Di a nostra pace à intempià
U nostru abbracciu innamuratu
Quand’ellu ci vole à viaghjà
Da l’esse à u diventà

UN LENDEMAIN À INVENTER

Vous semez autant de graines de résistances
Que de lueurs d’espoir
Qui jaillissent des mêmes sources

Toi, le corse, qui te valorise?
Qui entrave ta liberté́ ?

Nos demeures fortifiées
Telles des refuges de partage
Même nos silences
Traduisent la noblesse de nos messages
Au baisser du rideau

Une multitude d’individus à métisser
Nos peuples à déplacer
Un lendemain à inventer
Et un parcours à imaginer

Jasmins et cédratiers
Elixir de tes pensées
Engrènent tes années

Toi, la corse qui pourra t’arrêter?
Vers quoi tends-tu la main ?

Vers un avenir engagé
Pour bâtir le temple de notre paix
Nos étreintes passionnées
Lorsqu’il est temps de passer
De l’être à la postérité́

FELICI SUSPESI

A mio grande pazzia
A mio unica è sola
Uva malvasia
Visu chì cunsola

Da e to alte fonte
Aghju betu l’amore
Ma l’acqua da li monti
À u mare cambia culore

Pè una notte sola
Una volta fola sola
Una sola volta à mè
Pè u to adore solu
U to ardore stolu sole
Un albore solu à mè

Felici suspesi, felici suspesi.

BONHEURS SUSPENDUS

Ma plus grande folie
Ma seule et unique
Nectar de malvoisie
Visage qui apaise

Je me suis enivré d’amour
À tes plus hautes sources
Mais l’eau des montagnes
Change de couleur dans la mer

Pour une seule nuit
Une seule et unique histoire
Une seule fois mienne
Seulement pour le parfum de ta peau
L’ardeur de ta lumière
À moi tes premières lueurs

Bonheurs suspendus

U TORNAVAGHJU

Ind’è e stonde chì tuttu pianta
Nascenu i ghjorni di dumane
Nè mondi nè menu silenzii
U tornaviaghju
Si ne hè inchietatu è ghjunghje quì

Incù a luce di u to corpu
Campanu ghjorni à le to mani
Nè lochi nè secreti strani
U tornaviaghju
Si ne hè stunatu è ghjunghje quì

A filicaghja chì nunda piatta
Calma l’abbracci di l’umani
Nè canti nè viulinate
U tornaviaghju
À ascultatu pè ghjunghje quì

In una sponda chì tuttu inventa
Fiurisce u ghjocu di i to basgii
Nè carche nè menu spugliate
U tornaviaghju
À visticatu pè ghjunghje quì

Dumane sulcheremu novu
U mondu amore infinitu
Sò fole pè quellu ch’ùn prova
U tornaviaghju
Si ne hè vultatu à ghjunghje quì

Dumane sulcheremu torna
U mondu amore infinitu
Sò lascite à quellu ch’ùn trova
U tornaviaghju
Si ne hè vultatu à ghjunghje quì

LE TOURNEMONDE

Dans ces moments où tout s’arrête
Naissent nos lendemains
Sans monde, ni silence
Le tournemonde
Soucieux, arrive en ces lieux

À la lumière de ta personne
Les jours naissent de tes mains
Il n’est de destination mystérieuse pour toi
Le tournemonde
Surpris, arrive en ces lieux

La fougère qui ne dissimule rien
Tempère les étreintes des hommes
Point de chant de sirènes
Le tournemonde
En a assez entendus avant son retour en ces lieux

Sur une rive où tout s’invente
S’ouvre le jeu de tes baisers
Sur ces rives ni plantureuses ni infécondes
Le tournemonde
Curieux, arrive en ces lieux

Demain sera un nouveau départ
Vers un monde d’amour infini
Ces légendes émerveillent celui qui n’est jamais parti
Le tournemonde
Est rentré chez lui

Demain nous repartirons
Vers un monde d’amour infini
Héritage pour celui qui s’est égaré
Le tournemonde
Est rentré chez lui

PAGHJELLA

ùn ci ai chè duii ghjorni
È dumane ti ne vai

Avanti di sulcà l’onde
Veni è toccami una manu

È s’ella ùn ti face pena
Ancu un basgiu pianu pianu

PAGHJELLA

Il ne reste que deux jours
Avant ton départ

Avant de sillonner les mers
Viens me toucher la main

Et puis si tu en as le courage
Tu me donneras un baiser

A TO CULLANA

À zirli d’oru è di ricami
Mi chjama u mare à annacquammi
Sò centumila e induvinelle
Sò centumila i balsami

À scoppi acri è dolci rami
Mi chjama u mare à annacquammi
Sò centumila e piattatelle
Sò centumila i fresterami
À l’aldilà sò ale di quì chì ci anu da purtà

À gode lochi è appaspalli
Mi chjama u mare à imbarcammi
Sò centumila e luminelle
Sò centumila i fanali

À vede à tè è a scrinatti
Mi chjama u mare à annigammi
Sò centumila e nannarelle
Sò centumila i baratti
À l’aldilà sò ale di quì chì ci anu da purtà

À chjama amara u mare chjama
A chjave hè in mare per pigliammi
Sò poche strinte e cannelle
È sola in pettu a to cullana

À esse casa è fatti ghjanna
Mi chjama u mare à intempiammi
Sò tutte sciolte e funicelle
Ghjè sola in pettu a to cullana
À l’aldilà sò ale di quì chì ci anu da purtà

TA PARURE

Par ses scintillements et ses brocarts
La mer m’invite à m’y plonger
Des milliers d’énigmes
Des milliers de parfums

Par ses claquements et ses douces gerbes
La mer m’invite à m’y plonger
Des milliers de secrets
Des milliers d’arcanes

Riches de nos valeurs nous nous envolerons vers un ailleurs

La mer m’invite à partir à l’aventure
À savourer des paysages, à y goûter
Des milliers de petites lumières
Des milliers de fanaux

À ta vue la mer m’invite à me noyer dans ton sillage
Des milliers de berceuses
Des milliers de palabres

Riches de nos valeurs nous nous envolerons vers un ailleurs

La mer me lance un sombre appel
La clef de l’énigme m’attire vers les profondeurs
Il n’y a que peu de contraintes
Seule ta parure à ton cou

La mer m’invite à bâtir mon avenir
À me transformer en demeure dont tu serais l’entrée
Et tous affranchis de nos liens
Il ne reste plus que ta parure à ton cou

Riches de nos valeurs nous nous envolerons vers un ailleurs

STRANIERU DA L'INTERNU

À principiu…
Bisognu ùn ci era di fà tanta sbacca
Di ceppu, di lingua, era viota brisacca
À principiu…
Nimu ùn si stava chjosi ingabiati
Subitu cappiati l’acelli intrappulati

À principiu…
ùn si circava solu à vende è à cumprà,
A robba vinuta, tutt’era da fà la girà
À principiu…
Nimu ùn viaghjava à ciarbellu imprestu
ùn ci n’era danari in Banca Impresti

À principiu…
ùn sò s’è n’eramu malaviati o sebiati
A colpa vole culpisce, omu ùn hè cusì smizati
À principiu…
Listesse maschere, listessu curteghju
À quandu megliu à quandu peghju

À principiu…
ùn eramu partuti da annigacci
Tanti chjassi da megliu ritruvacci
À principiu…
Nimu timia, cumu avarà da finisce ?
Un fiatu, Unu, natu à l’Acqua di e spiscie

Da u principiu,
Tutti pari, trà paradisu è infernu,
Tutti simu, stranieri da l’internu.

ÉTRANGER DE L'INTÉRIEUR

Au départ
Pas besoin de se faire remarquer
Pas de lignée, de langue attitrée, on vivait léger
Personne ne se laissait enfermer
Les oisillons pris au piège étaient vite libérés

Au départ
Le but ce n’était pas vendre ou accumuler
Tout ce qu’on possédait était à partager
Personne à rassurer, ni prêt-à-penser
Ni prêt à rembourser, pas de découverts autorisés

Au départ
Qui sait si nous étions malmenés ou privilégiés
Chercher les causes ou les coupables,
Qui pourrait trancher, même mascarade, même parade ?
A la belle saison des fleurs, aux premiers froids la terreur

Au départ
On n’était pas parti pour se noyer
Plusieurs chemins pour mieux se retrouver
Rien à craindre, pas même de fin à anticiper
Un seul souffle celui de l’Eau, sur tant de cailloux remués

Depuis le début,
La même Mer à traverser, quelque part entre le Paradis et l’Enfer
Nous voilà tous, étrangers de l’intérieur.

ATTALÀ

LETTARA MUTA

lettara

BARBARA FURTUNA

Quantu volte

Jean Philippe Guissani/
Maxime Merlandi

Quantu volte n'avemu sunniatu
D'un avvene di neru spugliatu
D'una vita puru liberata
Mente sciolta è cuscenza sfucata

Un surisu nant'à ogni labre
Gioia colma quandu a porta s'apre
È chì luce un albore novu
Nant'à a vita è a pace ritrova

Omi è donne adduniti
Ritti è spauriti
In le mosse suprane
Tese verdi dumane

E primure d'ognunu
Volte à u cummunu
I penseri appaciati
I singhjozzi scurdati

Quantu volte avemu bramatu
Quellu ghjornu di rossu stampatu
Induve puderemu pretende
Chì sta terra mai più nun sia
Nè à cumprà nè menu à vende

Oghje torna a vitaci ampara
Chì nun bastanu i sogni è e brame
È chì spessu u presente hè amaru
Di rivolte addisperu è di sangue

Chì e lotte un sò mai finite
E vittorie ùn si cantanu mai
E sò tutte e sperenze tradite
Chì ci fanu mughjà

Quantu volte avemu bramatu
Quellu ghjornu di rossu stampatu
Induve puderemu pretende
Chì sta terra mai più nun sia
Nè à cumprà nè menu à vende

Combien de fois



Combien de fois avons-nous rêvé
D’un avenir sans ombrage
D’une vie enfin libérée
Esprit libre et conscience légère

Un sourire sur chaque lèvre
De joie comblée quand s’ouvre une porte
Et que resplendit une aube nouvelle
Sur la vie et la paix retrouvée

Hommes et femmes unis
Debout et rassurés
Dans un grand mouvement
Tourné vers l’avenir

Les volontés de chacun
Portées vers l’intérêt commun
Les pensées enfin apaisées
Et les sanglots oubliés

Combien de fois avons-nous eu envie
De ce jour à marquer d’une pierre blanche
Ou nous pourrons enfin dire
Que cette terre n’est pas à acheter
Et encore moins à vendre

Aujourd’hui encore la vie nous enseigne
Que les désirs et les rêves ne suffisent pas
Que le présent est souvent amer
De révoltes désespérées couleur de sang
Que les luttes ne sont jamais terminées
Et qu’il ne faut jamais chanter victoire
Car se sont les espoirs trahis
Qui nous font nous indigner

Combien de fois avons-nous eu envie
De ce jour à marquer d’une pierre blanche
Où nous pourrons enfin dire
Que cette terre n’est pas à acheter
Et encore moins à vendre

Incantèsimu

Jean Philippe Guissani/
Maxime Merlandi

Senti a mio voce chì porta a to pena
U to silenziu u vogliu cantà
Quand'ellu hè bughju è chì a sorte ti mena
In la to notte vogliu assulanà

Senti u mio cantu chì sempre sumena
Un soffiu novu chì porta à sperà
Per scioglie a vita è rompe a catena
Chì ti cunsuma è ti face lagnà

Una via, chì serà...
Da pudella piglià

Senti u mio versu, apri lu to core
Nant'e mio rimeti vogliu purtà
Passa la vita è filanu l'ore
Senti una stonda, ti vogliu cantà

A vita ùn serà più listessa
È lu so grisgiu sguasserà
À sole voce chì accarezza
Di culori sbuccerà

Quandi lu sangue affuriatu annacqua e to vene
Chì pianu pianu u to core si sente infrebbà
Senti issa pace calore chì tandu ti vene
È chì disceta in tè a forza di campà
È chì disceta in mè a forza di cantà
Senti issa forza

Lascià u mio cantu guarisce e to pene
Le to timenze sò pronte à cappià
Di versu novu schjarisce l'avvene
È l'usi vechji mandalli à ballà

Senti u mio sole annant'à a to pelle
Chì scalla l’anima à face sfucà
E to paure ùn seranu più quelle
Senti u mio cantu chì ti porta digià

A vita ùn serà piu listessa
È lu so grisgiu sguasserà
À sole voce chì accarezza
Di culori sbuccerà

Senti issa forza chì vene è sparghjerà
Senti issu ventu chì soffia à suminà
Senti issa voce chì passa è si ne và
Senti issu cantu chì colla è si ne và

Enchantement



Ecoute ma voix qui porte ta douleur
Je veux chanter ton silence
Quand il fait sombre et que le sort s’acharne
Je veux ensoleiller ta nuit

Ecoute mon chant qui sème à tous vents
Un souffle nouveau porteur d’espoir
Pour dénouer la vie et rompre la chaîne
Qui te consume et te fait geindre

Une voie se présentera
Il faudra la prendre

Ecoute mon poème, ouvre ton cœur
Sur mes vers je veux t’emmener
La vie passe et les heures s’enfuient
Ecoute un moment je veux te chanter

La vie changera
Et la grisaille s’estompera
Et d’une voix qui caresse comme un soleil
Les couleurs jailliront

Quand le sang vigoureux irrigue tes veines
Et que tu sens ton cœur peu à peu s’enfiévrer
Ecoute cette chaleur paisible qui s’empare de ton être
Et qui réveille en toi la force de vivre
Et qui réveille en moi celle de chanter
Sens cette force

Laisse mon chant guérir tes souffrances
Tes réticences sont prêtes à làcher
D’un air nouveau éclaire l’avenir
Et envoie promener les vieilles habitudes

Sens mon soleil sur ta peau
Qui réchauffe l’àme et la fait exulter
Tes peurs ne seront plus comme avant
Ecoute mon chant qui te porte à présent

La vie changera
Et la grisaille s’estompera
Et d’une voix qui caresse comme un soleil
Les couleurs jailliront

Sens cette force qui vient et se répand
Sens ce vent qui souffle et qui sème
Ecoute cette voix qui passe et s’en va
Ecoute ce chant qui monte et s’en va

MARE NOSTRUM

Jean Philippe Guissani /
Maxime Merlandi – Fabrice Andreani

Corre l'ora nant’ à to vita
Nimu casu ùn ti ferà
More l'ora corre a vita
Mutu chìvai digià
Mare... tacerà

Corre l'ora cum'acqua linda
Nome ùn ti ne fermerà
More l'ora quale tù sia
Pienti ùn si ne senterà
Mare... si scurderà

A mondu paru, u celu chjaru si spechjerà
Senza ricordu, u ghjornu novu si peserà

Corre l'ora, a so prumessa
Vita nova à sunnià
Core more a to tristezza
Un c'hè locu da scalà
Mare... sbaglierà

Corre l'ora à brusgia sole
Nimu n'ùn ti salverà
Pelle mora a vita spoglia
Nunda n'ùn ti fermerà
Mare... ingulerà

A mondu paru, u celu chjaru si spechjerà
Senza ricordu, u ghjornu novu si peserà
Corre, morenu l'ore, senza rimore, a vita và
Corre, chi nunda pare, duv’hè l'amore? a vita và

MARE NOSTRUM




Le temps coule sur ta vie
Personne ne te portera attention
Le temps s’arrête, la vie continue
Muet tu disparais déjà
La mer... se taira

Le temps coule comme l’eau claire
De nom il ne te restera point
Le temps s’arrête qui que tu sois
On n’entendra pas de pleurs
La mer... oubliera
Un ciel clair reflétera un monde identique.
Un jour nouveau se lèvera, amnésique.

Le temps coule, la promesse
D’une vie meilleure
Le cœur meurt, tristesse
Il n’y a pas de lieu pour débarquer
La mer... trompera
Le temps coule soleil ardent
Personne ne viendra te sauver
Peau sombre, la vie dépouilille
Il ne te restera rien
La mer... engloutira

Un ciel clair reflétera un monde identique.
Un jour nouveau se lèvera, amnésique.
Le temps passe, le temps s’arrête, sans bruit, la vie continue
Le temps passe, rien n’y parait, où est l’amour? la vie continue

D’Anima

Jean Philippe Guissani /
Maxime Merlandi

In lu mio pettu tintinneghja una schilla
E lu so versu carezza la mio rima
Senti lu cantu d’un isula latina
Sprichju di memoria arrampicatu à e to cime
Chì m'azzica à u fior di l'età
Pezzu di sta terra impastata in le mio rime
Fattu meiu à tempu di chetà
Cum'un ventulellu
Chì mi purterà
A l'asgiu di l'ore svanite
Un soffiu ribellu
Chì sventulerà
Nant’à e mio fole impazzite
Batte u tempu in core quallà
A chì sente più forte serà
In terra di Cirnu ci aghju postu anima mea
Duve lu mio sennu vole andà
Chì di natu à Cristu ne firmerà la mio stella
Oghje quì la vogliu salutà
Cum'un fiumicellu
Chì mi purterà
Nant'à e so sponde fiurite
Cum'hè sole in celu
Di lume infiarà
Tutte e mio stonde impalidite
Batte u tempu in core quallà
A chì sente più forte serà

 

 

 

Dans mon cœur résonne la bélière
Et son chant vient caresser ma rime
Ecoute le chant de cette île latine
Une partie de ma mémoire reste accrochée à tes sommets
Et me taquine à la fleur de l’àge
Un morceau de cette terre pétrit mes rimes
Je m’y abandonne dans l’accalmie des jours
Comme une brise
Qui me portera
Au gré des heures qui s'en vont
Un vent indompté
Qui soufflera
Sur mes égarements
Là-bas,le cœur bat en mesure
Et rend plus fort celui qui sait l’écouter
Sur cette terre de Corse j’ai posé mon àme
Là où ma raison me dit d’aller
Car jusqu’à ma mort elle sera mon étoile
A laquelle je rends hommage
Comme un ruisseau
Qui m’emportera
Le long de ses berges fleuries
Comme un soleil
Qui illuminera
Tous mes moments d’ennui
Là-bas,le cœur bat en mesure
Et rend plus fort celui qui sait l’écouter

SÌ VITA SÌ

Ci ne serà furtune, ore assulanate

Sò centu le prumesse e strade à piglià

Ci ne serà vittorie è svie imbulighjate

Ma quandu o mente hè sorda u core sà digià

Sì vita, sì lotta, sì fame chì nunda pò sazià
Sì via, sì ora, sì brama chì nimu pò frazà

Sì tempu preziosu, turrente furiosu
Sì li ghjorni ingordi chì cunsumanu l'età
Sì mezu è cunfine, sì principiu è fine,
Penseru prufondu è scopu per l'umanità

Sì vita sì è da la prima stonda, u mondu và
Fin’a l'ultima ronda di i ghjorni, u mondu anderà
U mondu anderà...
Ci ne serà passione, amori sfiuricciati
È parolle lampate à chì sente à sà
Ci ne serà ricordi è mumenti scurdati
È tanti ghjorni andati ch'ùn si ponu fermà

Sì vita, sì vera, sì pane chì nunda pò cambià
Sì sfida, sì spera, funtana chì nimu pò stancià
Sì vita, sì spera, sì brama

E dà la prima stonda
Fin’a l'ultima ronda
Sempre cusì u mondu và

Dà la prima carezza
À l’ultim'amarezza
A vita sempre anderà


Tu es vie

Il y aura des moments heureux, des heures ensoleillées
L’avenir est plein de promesses, de chemins à parcourir
Il y aura aussi des victoires et des voies sans issues
Mais quand l'esprit est sourd le cœur lui sait déjà

Tu es vie, tu es lutte, faim que rien ne peut assouvir
Tu es route, tu es temps, tu es envie que l'on ne peut gaspiller

Tu es ce temps précieux, ce torrent impétueux
Tu es ces jours avides qui engloutissent les âges
Tu es le centre et la frontière, le début et la fin
Tu es cette pensée profonde qui porte l'humanité

Oui tu es la vie et depuis le début ainsi va le monde
Jusqu’à la dernière ronde des jours ainsi le monde ira

Il y aura encore des passions et des amours fanés
Et des paroles jetées à qui sait entendre
Il y aura des souvenirs et des moments oubliés
Mais les jours qui passent nul ne les retiendra

Tu es vie, tu es vraie, tu es pain que rien ne peut remplacer
Tu es défi, tu es espoir, fontaine que nul ne peut tarir
Tu es vie, tu es espoir, tu es envie

Et du premier instant
Jusqu’au dernier mouvement
Ainsi toujours le monde ira

De la première caresse
A la dernière amertume
La vie sera toujours ainsi

AD AMORE

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

U LAMENTU DI U CASTAGNU

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

CANTA U POPULU CORSU

SUNATU HÈ LU CORNU

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
D'armà schjoppi è di cigne carchera,
Da lu monte à lu fiume à la serra
Chì lu cornu ripigli à sunà.

Ripigliu

Sunatu hè lu cornu
Ùn ci hè più riscattu
À populu fattu
Bisogna à marchjà !

In lu cornu risona la voce
Di Sampieru è di l'altri guerrieri
Chì per vive liberi è fieri
O per more, curagiu ci dà.

Aiò tutti, Cinarca è Fiumorbu
Castagniccia è la fiera Balagna,
Ùn hè Corsu à chì pienghje o si lagna,
U frestere ùn pò ch'è rinculà.

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
Di cessà frà noi altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N'anu risu abbastanza culà.

Stintiriati ci semu abbastanza
À l'azzizzu d'un vile nimicu,
Tocca ad elli per ghjustu castigu
À purtanne lu dolu è trimà.

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
Di stripà sta razza maladetta
grida in celu, per noi vindetta
Tantu sangue è tanta infedeltà.

Ùn vidite ste donne ammantate ?
Ùn sentite di Boziu lu Vechju ?
Anu fattu di cirnu un spavechju,
Cirnu, d'elli, un spavechju ferà.

Tutti sottu à listessa bandera
Bianca, ornata di a testa Mora,
Aiò Corsi chì turnata hè l'ora,
Di l'antica nostra libertà.

A PALATINA

palatina

COMPANERO

companero

Piove nant'a vita
L'onda sguasserà
U sangue,a nutizia
D'ellu un'ci serà

Piove nant'a u core
L'onda infangherà
Pientu e rimore
Ma chi si po fà

Una manera di cantà la storia
una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità
Una manera di cantà la storia
Una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità

Piove nant'a vita
L'onda benistà
Sumenta ardita
Chi spunta digià

Ripigliu

CI HÈ DINU


Ci hè dinù tanti paesi strangeri
Fratelli di la briglia è di l'umbasti
Chì traccianu l'idee è li cuntrasti
Sgracinendu cullane di penseri
Ci hè dinù tante razze malavviate
Surelle di l'albore culuritu
Chì piglianu la strada è lu partitu
Di cio chi ci leia à le storie andate.

Ricantu:
Ci sò tutti quessi è po ci sò eo
È lu so passu novu hè dinù meo.

Ci hè dinù tanti populi malati
Fratelli di la frebba è lu dulore
Chì cantanu li so guai affanati
Cù lu vechju suspiru di l'amore
Ci hè dinù tante forze liberate
Surelle di lu mondu chi s'avvia
Vive, è da tante mane purtate
Chì ci mettenu in core l'allegria.

Ricantu

Ci hè dinù tanti associ per furtuna
Fratelli di l'ochji aperti à lu sole
Indiati cum'è squadre di fole
D'ùn vulè più esse cechi à la funa
Ci hè dinù tante voci discitate
Surelle di a fede è di a salvezza
Chì portanu à l'avvene a so carezza
È valenu più ch'è le fucilate.

Ricantu

dinu

SOGNU E SPIRANZA

(Marcellu Acquaviva )

Mi vanu quelli paesi
Duve in sognu mi ne vocu
Per i chjassi forse appesi
A u cele in qualchì locu
Nanzu chì i lumi accesi
Un tradiscanu l'imbrocu.

Mi porta quellu viaghju
Quassù in cima di a cullata
Ne ritrovu u pagliaghju
Cù a paghjola azzingata
È rivecu u tilaghju
Da a porta spalancata.

Mi garba quellu vichjettu
Cù a so baretta misgia
Chì calfa un visu parfettu
Urnatu da barba grisgia
Mentre ch'in tornu, un caprettu
Saltillendu bela è intisgia.

M'attira quellu bucchinu
Duve una scultura affacca
Poi a pippa è l'acciarinu
Ch'ellu caccia da a stacca
È u so ditu à ancinu
Chì strigne l'arba tabacca.

M'attira quellu fucone,
A fumicosa muraglia,
A catena è u pilone,
E narpie natu a madia
È arrittu indu l'agnone
L'anticu fucile à scaglia

M'incanta a so mimoria
È a so voce sincera
È u Moru di a Vittoria
Postu à mezu à a bandera
Cù tutta l'eterna gloria
D'una razza cusì fiera.

Quandu lu sognu hè finitu
Vecu ciò chì simu avà :
Un populu mezu sparitu
Spapersu da mare in là
Ma i Corsi anu capitu
Ch'in casa ci vole à vultà

Sì la vita d'arimane
Un turnarà mai più
Oghje tante cose vane
Sò tinute da virtù :
È di qualità anziane
Bisognu ci n'hè, dinù.

CORSICA NOSTRA
(Ghjuvanpaulu Poletti )

corsicanostra

Sentu lu chjoccu di la campana
In a natura tuttu si spanna
Un son di cornu da le muntagne
Chì scaccia u Corsu da li so lagni

L'ora hè venuta di fà l'unione
Per la salvezza di la nazione
Sta voce pura vene da u core
Ci porta a fede, ci canta amore

Parla di Paoli, di i so guerrieri
Sopra à le cime è le fruntiere
Di Ponte Novu canta la gloria
Ci porta à l'arme, ci porta à more

Corsica nostra, terra d'eroe,
Rizzati libera, falla per noi,
Portanu u nome di libertà,
I to figlioli pronti à marchjà,
Portanu u nome di libertà
I to figlioli pronti à luttà.

LETTERA DI U MULATTERU A U CORSU

(Ghjuvanpaulu Poletti )

O Corsu caru cumpagnu
Di tante sorte mischina
Veni à ascultà lu mio cantu
S'è no ne vai in ruvina
Stà à sente la mio storia
Ancu s'è tù ùn ai voglia

O quant'aghju incaminatu
Incurunendu li cresti
Chjucchittava la mio frusta
Pè li monti è li furesti
Cù lu sole è lu muntese
Più ch'è in ogni paese.

Passava tutte ste gorghe
Scurtatu da tante ghjente
Chì per vedemi affaccà
Eranu tutti impazienti
È mi facianu onore
O Corsu cun tantu amore.

Qualchì volta à l'attracghjata
Nantu à qualchi muraglione
Cù li vechji è li zitelli
Scuppiavanu le canzone
Felice era u nostru cantu
Chì ogni ghjornu era santu.

Quandu falava la notte
Durmia per ste campagne
Si sentia le tintenne
Spaperse per le muntagne
È sottu à lu mio pilone
Mi facia un casarone.

S'o t'aghju cantatu o Corsu
Per sti tempi d'una volta
N'aghju tamaritu rimorsu
È la memoria s'hè sciolta
Ma ti pigliu à testimone
Per dà fiatu à le mio canzone.

SULDATU DI U POPULU VA

(Saveriu Valentini )

A Corsica tomba iè
Tomba
Ma senza sipultura
In u cimiteriù umanu
Di i cuscenzi luzzinosi
Si sceta

È tremani di paura
I rapaci sanguinosi
È culpevuli
Chi bulani à corpu pienu
Sopra a so agunia
Di i seculi pasati

Chì morta no
A Corsica ùn hè morta
A Corsica maiori
À i porti di l'orienti
A Corsica di l'Eroi
Quidda di a libertà
Di a spiranza scitata...
È u mondu a fighjula...

Da la fumaccia
Pagna
Di a storia addurmitata
Di storia incarciarata.
In i carciari oscuri
Di quidda chi hà vintu
I fucili rughjinosi
Di Corsica rinata
Sortini
Culpiteghjani da veru
In a memoria cumuna
Intricciata
Ma viva
Di u populu chì và

È tirani in Aleria
È tombani in Bastia

È l'unità si faci
Daretu à ogni colpu.

Suldati u populu
A libertà si sà
Costa a vita di l'omu.
U populu minò
Mucatu da e catene
Chì porta in pesu in pesu
Corsica cù finu ad oghji
È dumani sempri

Iè e prighjò si chjudenu
È si chjuderanu dinò
Nantu à curaghju di l'omi
Finu à quandu
Iè finu à quandu

Ma ogni porta chì si chjude
Da u bughju
Centu ne caccia torna
È a me penna s'infiara
A meia a toia
È tante è tante dinù
Com'è a mescia
Chì brusgia
Incesa da a to manu.

ARRITI

(Filice Filippi/tradiziunale)

Da quì mughju mane è sera
Da quì pensu notte è ghjornu
Da Corti lampu a chjama
À i corsi di u mondu
Ch'ormai l'ora hè sunata
In Corsica di fà ritornu.

Pruclamu le to sintenze
Senza vulè fà un delittu
Senza mette bassu l'arme
Si ùn aghju u me dirittu,
Prontu à tumbà è prontu à more
Sì cusì a sorte vole.

O scruccone sceleratu
O tù perfidu destinu
M'hai suchjatu lu sangue
M'hai ingrunchjatu lu spinu
Sia d'estate o d'inguernu
In paradisu o infernu.

O fratellu sò invechjatu
È u me core si lagna
Ùn sentu più la to voce
Da San Petrone à la Tavagna
Ne sò tutti imbastarditi
Da la piaghja à la muntagna.

Ch'ellu piovi una cumetta
È distrughje i cannoni
L'omi tutti scapigliati
Senza frisgii nè galloni
I lupi diventani cani
È i sumeri lioni.

Spariscanu li prefetti
Incù la magistratura
Chì l'omi senza curragiu
Ùn abbianu più paura
È à l'entre di l'inguernu
Malamorte à u guvernu.

Un paisanu a notte aspetta
Cù rispettu è emuzione
Senza tremà tardavellu
È caccia mi di e prigione
È a santa libertà
Degna d'un populu maggiore.

U CULUNIALISTU

(Marcellu Acquaviva )

À prima intoppu vi pare
Un omu d'altru sapè
Cumpiacente è manirosu
Sempre prontu à fà piacè
Ma pratende amparacci
In casa nostra à stà più bè.

À certuni face imprissione
Cù i soldi è i dannari
S'ell' ùn ne hà per ellu
U statu arrangia l'affari
È li dà tutti avantaghji
Ricusati à nostri pari.

Cunnosce tecnica è pratica
Amparete à l'alte scole
In Corsica ùn anu fattu
Chì u guvernu ùn ne vole
È cusì u ghjugniticciu
Hè grand'omu è noi bistiole.

S'ellu sente parlà corsu
Appinza tandu u musu
Quessu hè faccende anziane
Ci vole à perdenu l'usu.
Hè quant'hà vulè fà panni
Aduprendu rocca è fusu.

S'omu canta una paghjella
Ne diventa infribbacciatu,
Cambia prestu di culore,
Di u so sangue hè spuzzatu
O quantu li face male
U nostru vechju passatu.

Ùn c'hè populu nè nazione
Ch'ùn sia di u so paese
È ciò ch'ellu vene à dì
Puntilleghja e so imprese
Sà ancu pinsà per noi
L'altre idee sò difese.

Ma ùn sà micca chì quì
Nimu hà pudutu impone
Sintimi o fatti cuntrari
À u spiritu di u rughjone
Solu accittemu da ellu
Un attu di cuntrizzione.

Si purrà chjamà sudesfu
U corsu ristatu fieru
Quellu ch'ùn hà betu
Acqua torbia à u bichjeru
Chì li porghje à manu in pettu,
U barbantone stranieru.

A RIVOLTA

(Ghjuvanpaulu Poletti )

O fratellu, o fratellu,
Sò sbarcati versu sera,
Cù li cavalli di ferru
Facenu trimà la terra
U rinforzu di i fucili
È cù la tenuta nera.

Ùn sentite per le muntagne
Le muvre sò accampate
In lu celu bughjicosu
E stelle si sò piattate
E mamme à lu fucone
Di neru sò ammantate.

ripigliu:

Cantanu i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.

O fratellu, o fratellu,
S'hè piattatu lu scruccone,
Hà paura u deputatu
Ùn averà più buccone,
Marchja u populu rittu,
In casa di u latrone.

E catene sò strappate,
Pronta hè la to carchera
E campane ind'i paesi
Sonanu à sbattagliera
Per la pace, per l'avvene
È per la santa bandera.

Cantanu i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.

rivolta

U MUVRINU

(Ghjuvanteramu Rocchi )

Di le so prove
Sentu sempre lu vantu
Sò ghjunti à schere
È fattuli l'accampu
S'anu chjappu lu muvrinu
Chì ci teniamu tantu
Po lu si n'anu falatu per purtassilu in un lampu.

Rizzati o caru
U muvrinu arrivintu
Imbela in la strada
Chì colla in Monte Cintu
Brama di ghjucacci torna
Induve lu lacciu l'hà vintu
L'anu messu le pastoghje
E lampatu in un accintu.

Quassù la muvra
Sola la curciarella
Tutta la notte
À chjamà si scannella
Teme di vedela spenta
In celu l'ultima stella
Senza chì lu so muvrinu
Sia torna à cantu à ella.

Da Casamazza
È sempre in lattu à Golu
Falli l'avviu
Sin'à lu Ponte Novu
È po dopu fratta fratta
Sinu à lu biancu Niolu
Quantu seranu cuntenti
È la mamma è lu figliolu.

Rizzati o caru
Aiò rittu chi hè ora
Tè la mio manu
Escimu inseme è fora
T'accumpagnerà Babbone
Chì tù ùn abbia paura
Di fà cappià lu muvrinu
Serà la nostra primura.

SIMU SBANDITI

(Ghjuvanteramu Rocchi / Tradiziunale)

Simu sbanditi,
O pessima cunghjura
Chì sò dui seculi ch'ella dura,
C'hè stata tantu aduprata
La so trista punghjitura
Quandu impiegata la forza,
Quandu la intrappulatura.

Da Ponte Novu,
Finitu lu tazzeghju
Ci si sò dati à fanne assai peghju,
Viulentendu è impicchendu
Induv'ellu c'era passeghju
Di u populu di Cirnu,
Chì ancu oghje n'hà lu schifeghju.

Per fà le so guerre,
È fà lu so imperu,
S'anu arrubbatu più di u bracciu fieru,
Ramintendusi le prove,
Di Ghjudice è di Sampieru,
È di Sambucucciu d'Alandu,
È di Paoli l'altieru.

Sò senza bande,
Li nostri li pastori,
È senza terra sò tanti agricultori,
Fora la giuventù corsa,
Stà fendu lu corri corri,
Quand'elli sbarcanu à schere,
Li soi l'incettatori.

Micca banditi,
Patriotti d'onore,
È per la patria pronti à lu furrore,
E nostre bandere bianche,
Stampate di teste more,
Chjoccanu cum'è saette,
In faccia à l'ingannatore.

Aiò surelle,
Aiutate à la mossa,
Vi guidi sempre Faustina la corsa,
Chì lu populu di Cirnu,
Mai lu metteranu in fossa,
Sè cun voi per cumpagne,
Demu oghje l'ultima scossa.

O l'arme eterne,
D'ogni virtù pruvisti,
Femu spazzosa di tanti inghjusti acquisti,
Ch'ellu si ne parla à veghja,
Quì di li culunialisti,
O li ladri o li furdani,
O li cani fora pristi.

LETTERA DI U PRIGIUNERU

(Ghjuvanpaulu Poletti )

Da u fondu di e prigione induve tù sì,
Dimmi ciò chè tù pensi,
Dimmi ciò chè tù brami...
Vogliu cantà le to muntagne immaculate
Quandu l'alba santa si disceta in mè,
In lu to celu ci cantanu le fate,
È tante voce pure si spannanu cun tè.

Vogliu cantà cum'è un figliolu curagiosu,
In terra nemica oghje incarceratu,
Cun tanta cura u destinu gluriosu.
M'hà purtatu cun fede à l'altare sacrate.

Ripigliu:

Dammi la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.

Vogliu cantà li to oddii, le to passione,
Quandu mughja in mente u ventu nustrale,
Chì ghjunghje è sbatte e porte di e prigione,
È chì l'eterna gloria alza lu so fanale.

Vogliu cantà cun quattru muri per cunfine,
Aspettendu l'ora di la verità,
È anderaghju sempre senza fine,
A pace ritruvata per l'eternità.

Dammi la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.

Salute à tè, prigiuneru macchjaghjolu,
Quand'è tù turnerai ùn ci serà più dolu.

prigiuneru

CANTI

A CANZONA DI U PIANU

(Ghjuvanpaulu Poletti )

Marcandria è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu
Caminendu strappavanu fiori
È fiscavanu pianu pianu
Marcandria è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu.

In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane
Nant'à u pratu pascenu l'agnelli
Portanu tintenne è campane
In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane.

U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde
L'acqua di la surgente si spiccia
Di lu fiume cerca le sponde
U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde.

A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli
Senza sproni cun la chjoma sciolta
Vanu in liberta per li valli
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli.

U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella
Pianu pianu si more le ghjornu
Mamma rientra la tinella
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella.

CANZONA PER STELLA

(Ghjuvanpaulu Poletti )

Hè spuntatu u primu fiore
Vicinu à lu pasturellu
Cusì cantava l'acellu
In lu chjosu di l'amore
Vicinu à lu pasturellu
Hè spuntatu u primu fiore.

In lu chjossu di l'amore
Si hè calata una stella
Cù a musica più bella
U ventulellu chì corre
Si hè calata una stella
In lu chjossu di l'amore.

U ventulellu chì corre
Ùn pianta mai una stonda
È face pienghje le fronde
In un amaru dulore
Ùn pianta mai una stonda
U ventulellu chì corre.

BRUSCU

(Marcu Casanova)

Bruscu l'avia chjamatu
Un cane turcatu è neru
Per la caccia rinnumatu
Cunnisciutu in lu terzeru
Causa di la so morte
Perch'ellu era troppu fieru.

Fieru era cum'è un lione
È nun avia paura
Davanti à un battaglione
Li si mettia in pettura
Soca si cridia forte
Ancu più chè la natura.

Una mane di bon'ora
Partimu à fà la battuta
Chì ghjurnata di malora
Ch'ella ùn fussi mai venuta
Ch'ellu avia da more Bruscu
Quale l'averia creduta.

Un cignale pocu ombrosu
Stava nentr'à un sepalaghju
Bruscu troppu curagiosu
Ùn lu muvia à l'abbaghju
Si face entre per cacciallu
Ma surtì cun pocu laziu.

Un solu colpu di sanna
Li tagliò lu core nettu
S'ell'era stata la fiama
D'un cultellu o d'un stilettu
Per favurisce la morte
Ùn facia più bell'effettu.

La morte di u mio cane
Ùn mi piace manc'appena
Ma la vogliu suppurtane
Bench'ella mi facia pena
Chì saria stata peghju
Per quella di Filumena.

Avà seranu cuntenti
Per la macchje li cignali
Ùn temenu li so denti
Nè mancu li mansellari
Ùn li dava basgii dolci
Chì ghjeranu morsi amari.

Le levre di lu Canale
Si ne ponu stà tranquille
Bruscu ùn li face più male
Finite sò le so sguille
S'elle sanu ch'ellu hè mortu
Seranu cuntente anch'elle.

O Bruscu riposa in pace
Ch'avà t'aghju vindicatu
Quessa in Corsica si face
Per un amicu fidatu
Quellu chì hà tombu à tè
Di piombu l'aghju stinzatu.

CITADELLA DA FÀ

(Ghjacumu Fusina)

À mezu à la rena di u disertu
nantu à una spianata è à l'apertu
mediteghjalu puru u gestu offertu
tù chì voli murà
a petra di l'avvene
citatella da fà di speme per dumane

U nimicu circonda li to lochi
è ne vedi ognitantu li so fochi
chì ti facenu a spia s'è tù ghjochi
tù chì voli pisà
a to casa di mane
ùn ti manca da fà
pè le strade suprane

Chì tuttu hè scambiu è leia trà di noi
trà la guerra è la pace chè tù godi
è capiscimi avale s'è tù poi
tù chì voli sallà
l'amicizia di pane
cù lu sangue à metà
dì fraiata di cane

Ti sente sopr'à l'osse a pelle macca
quand'è tù stringhji li to pugni in stacca
l'ochji fissi nant'à la negra tacca
tù chì voli fighjà
u celu di dumane
è ci voli caccià
tutte l'idee vane

Ma dorme ùn poi più, ùn dorme mai !
è rifletti à quesse le veritai
chì t'avvinghjeranu tantu oramai
tù chì voli crepà
tutte le forze arcane
quelle di l'aldilà
inseme à le terrane.

"Le second disque de l'album commence par Citadella da fà, une composition de Fusina sur un argument insolite tiré du "Citadelle" de Saint-Exupéry : un seigneur berbère bâtit sa citadelle terrestre au milieu des sables, et voulant également fonder la citadelle morale dans le coeur des Hommes, il médite sur leurs vertus et leur action terrestre. L'ennemi, par sa présence voire sa menace, constitue une réalité dont il s'agit non seulement de tenir compte mais qu'il faudrait encore considérer comme une sorte d'apport dès l'instant qu'il entre dans le système des échanges qui maintiennent l'être en éveil. Il y aurait beaucoup à dire sans doute sur le rapport à la Corse d'une telle hypothèse de réflexion, mais la musique magnifique de Natale Luciani, l'harmonisation intelligente et la sophistication des arrangements et bruitages obtenus à l'enregistrement, la voix porteuse d'un Guelfucci qui a su admirablement 'se mettre en bouche' ces mots comme s'ils eussent été siens, font de la pièce une petite merveille."

citadella

L'ALTA STRADA

(Ghjuvanpaulu Poletti )

La mio culomba messaghjera
Chì parte per longu viaghju
Traversa la Corsica intera
Cù lu zitellu è lu capraghju.

Salutami l'Omu di Cagna
È l'Ospedale cun Bavella
Di lu Cuscionu la muntagna
Incù l'Alcudina per stella.

Stende lu volu maestosu
Calà u to sguardu in pianu d'Ese
Ci sò li Pozzi è lu Renosu
Ti faranu cullane appese.

Franca l'Oriente è Monte d'Oru
Da Manganellu à la Maniccia
Cù li lavi di lu Ritondu
Guardà lu Cardu è Lattiniccia.

Acqua Ciarnente è Camputile
Da Ninu à Verghju per la furesta
Hè bella la neve d'aprile
Quandu u sole si mette in festa.

O Paglia Orba luminosa
Regina bianca incurunata
Damicella cusì pumposa
Di lu Cintu s'hè innamurata.

Cantanu inseme cun amore
Cù l'altre cime di lu circondu
U silenziu fattu rimore
Per la bellezza di lu mio mondu.

voie

CLANDESTINU

(Ghjuvanpaulu Poletti )

T'aghju intesu caminà di bughju in la campagna
Caru fratellu di l'ombra ai la notte per cumpagna
Di ghjustizia sì vestutu per acciaccà la macagna.
Anu insischitu lu populu dopu l'affare d'Aleria
Hè ghjunta la forza armata cù i panni di a miseria
Sò sbarcati i so banditi a milizia vituperia
Senti u frombu chi si move da l'alte cime à lu pianu
Per ogni calzu di vigna sta armatu un paisanu
Tù ascosu in l'ombra pagna porti u tonu in la to manu.
A rivolta nasce in mè è porta lu mio destinu
Prestu spunterà lu ghjornu è ti saraghju vicinu
È dumane la to strada sarà mea clandestinu.

clandestinu

A STRADA DI L'AVVENE

SURELLA D'IRLANDA

(Ghjuvanpaulu Poletti )

S'hè infiarata la mio rima chi n'aghju tamanta pena
Hè scritta nant'un giurnale a disgrazia chi ti mena
Ti casticheghja l'Inglese chi ti strigne la catena
Surella d'Irlanda.

Sò figliola di sta terra è aghju listessa sorte
La mio prigione hè francese è mute sò le so porte
È l'ordine culuniale mi hà cundannatu à morte
Surella d'Irlanda.

È to notte sò sangue è ammantate di dolu
Quandu ghjunghje la mitraglia qual'hè ch'ùn si sente solu
Una sera in Bastia m'anu pigliatu un figliolu
Surella d'Irlanda.

Paura ùn ne cunniscia chi figliolu era d'onore
Ma quandu l'anu intravatu s'hè strappatu lu mio core
Ma francaraghju lu mare per sparghje lu mio terrore
Surella d'Irlanda

Un ghjornu ci scriveremu quandu a pace turnerà
Quandu a mente sarà sciolta per pudecci abbraccià
È stu mondu d'inghjustizia ghjurgu ch'ellu cascherà Surella d'Irlanda.

Ecouter "Un ghjornu, una canzone" :

A STRADA DI L'OMU

strada

L'ELETTI

(Canta u Populu Corsu)

Elli di li paesi
Ne facenu l'avvinta
Cù la so sciarpa cinta
Ci vulenu ingannà.

Riturnella:
Ùn andemu à vutà
Per sti purcellacci techji
Ùn li demu da manghjà
Ch'un ghjornu anu da crepà.

Pensanu à diritta
Si presentanu à manca
È nisunu si stanca
Di vedeli ingrassà.

Riturnella

Unu face la volpe
È l'altru la curnachja
È battenu la machja
Sempre pronti a furà.

Riturnella

Elli in ogni famiglia
Si strappanu una fetta
Per empie la sacchetta
Cume elli a sanu fà.

Riturnella

eletti

UN PAISANU

(Ghjuvanpaulu Poletti)

Hè fattu di lume un paisanu
Quandu in celu u sole si move
Quandu spunta u ghjornu luntanu
Hè fattu di lume un paisanu. --bis--
Hè fattu di pena un paisanu

Quandu u solcu li nasce in fronte
Quand'ella si scaglia a so manu
Hè fattu di pena un paisanu. --bis--
Hè fattu di gioia un paisanu

Quandu a pianta nasce più bella
Quandu l'alburoni si spannanu
Hè fattu di gioia un paisanu. --bis--
Hè fattu di stintu un paisanu

Quandu a terra si face dura
Quandu u tempu si face stranu
Hè fattu di stintu un paisanu. --bis--
Hè fattu di sangue un paisanu

Quandu a rimigna strangera
Li porta lu focu è lu dannu
Face corre u sangue un paisanu. --bis--

paisanu

DITEMI
(Ghjuvanteranu Rocchi)

O Mà chì vulia ditti,
Troppu spessu stemu zitti,
Tù in un scornu è eu in quill'altru
Quantu ci manca lu passu
Di quellu chì ghjè quallà
Per azzicacci la pena
Sò ci parlessimu à pena
Tantu sò a verità
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
M'anu insignatu di ditu:
"Hè figliolu di banditu !"
Toccu quant'è mi sò intesu
Po cù lu mio pugnu tesu
Lu nostru populu offesu
Babbu sempre l'hà difesu
Quale di voi ùn la sà.

U lindumane à bon'ora
Tempu simu intrat'in scola
Nant'à lu nostru tavulone
Foscu più chè una prigione
Una manu di zitellu
C'avia postu un acellu biancu,
È scrittu: libertà !
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
Sai, avà, dettu lu corsu
Ci mettimu à parlà corsu
Emu tutti à u curughjolu
Un nome di macchjaghjolu.
Eiu, hai induvinatu
Portu lu nome di Babbu
Ch'elli c'anu incarceratu
Ch'elli c'anu incarceratu,
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
T'arricord'issa matina
I nostri sogni in pulvina
Ellu solu, elli sei
Manittatu mani è pedi
Po lu si, l'anu purtatu
Ghjustu s'ellu c'hà basgiatu
Quant'ellu era curagiosu
Babbu caru u to sposu,
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.

Da u mio più prufondu sognu
Ogni ghjornu cresce un frombu
Ghjè quellu d'un aviò
Chì partendu à le prigiò
Mi sbranguleghja lu capu,
Mi trapaneghja lu core
Mi discetu è vecu à Babbu,
Incatinatu è prontu à more
È tù chì ùn vole parlà
Dimmi ch'ellu hà da vultà !
Dimmi ch'ellu hà da vultà !
Dite ch'ellu hà da vultà !

ditemi

PAGHJELLA DI PONTE NOVU

(Canta u Populu Corsu / Tradiziunale)

Sè tù passi per ste sponde
Pensa a salutà la croce.

Quì sò cascati l'antichi
Cantendu à alta voce.

Per difende a libertà
Contr'à u francese feroce.

U VAGABONDU

(GhjuvanPaulu Poletti )

Una fata peregrina s'hè calata
in lu mio core
Ella guida la mio strada con furtuna è cun amore
Corre corre all'infinita u ventu di la mio vita (bis)

Cum'è pane d'ogni ghjornu aghju una sporta di stelle
Per a luna è per u sole scrivu le mio riturnelle
Corre corre all'infinita u ventu di la mio vita (bis)

Quandu d'inguernu la neve mi trova per iss'alte cime
Cercu sempre qualch'agrottu per finisce le mio rime
Corre corre all'infinita u ventu di la mio vita (bis)

Cum'è sposa aghju una musa, cum'è lettu aghju la terra
E le mio sole cunfine sò la muntagna e la serra
Canta canta all'infinita u ventu di la mio vita (bis)

L'ODORE D'I NOSTRI MESI

(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti)

Ottobre sente e castagne
In paese fumicosu
Quand'u celu nebbiacosu
Fala nant'à le muntagne
Pare tutt'avvene chjosu
È finite le cuccagne.

Dicembre sente l'aranciu
Chì fiurisce per'sse piaghje
Ma quandi lu ventu traghje
Piglia inguernu lu sbilanciu
Tempu d'acque è di nivaghje
Affanosu è pocu danciu.

Maghju sente la ghjinestra
Chì sbuccia per lu pughjale
Inzeppisce fiuminale
Verdiceghja la campestra
L'acelli sparghjenu l'ale
Si spalanca la finestra.

Aostu sente a filetta
Calpighjata a merendella
A notte s'empie di stelle
Di dulcezza benedetta
In core di le zitelle
C'hè un fiore chì l'aspetta.

Chì senteranu li mesi
Di la prussima stagione
Duve piantera viaghjone
Cù le so sperenze appese
È basteranu e canzone
Per guarì tutte l'offese ?

L'ANCURA DI A MISERICORDIA

(GhjuvanPaulu Poletti)

Messageru di a storia
Quand'è tù ghjunghji in Sagone
Dà un'occhjata à l'orizonte
È ascolta lu marone
Senterai qualchì voce
Di stu fattu testimone.

Eranu tant'omi fieri
Tutti di ceppu lucale
Nant'à un battellu sbrancatu
In pettu à lu tempurale
Sott'à un celu spaventosu
Cum'è le porte murtale.

Si stracciava ogni vela
Un ventu forte stridava
Più l'omi tenianu morsu
Più l'onda si scatenava
È à l'unu è l'altru latu
A morte già s'affiancava.

Cum'è una bestia ferita
È senza speranza alcuna
Strinti in un ultimu fiatu
L'omi sciolsenu la funa
À quale ci era anudata
Cù l'ancura di furtuna.

Ad ùn trattu u bastimentu
Cum'è un cavallu dumatu
Fù scacciatu da l'infernu
U tempu s'era fermatu
L'omi casconu in preghera
Fin' chì u mare fù calmatu.

Quandu u celu fù serenu
Ognunu purtava in gloria
L'ogettu di a so salvezza
Chjamatu misericordia
Fù lasciatu sopr'à locu
È stampatu in la memoria.

Ma in fondu di lu mare
Oghje ch'hè oghje in Sagone
A rena hè più chè nuda
Un furesteru latrone
S'hà coltu senza vergogna
Quella ancura testimone.

Avà corsu stami à sente
Sta canzone ùn hè finita
Fatti onore à ripiglià
Un pezzu di a to vita
È lampa fora stu latru
À la manu troppu ardita
È lampa fora stu latru
À la manu troppu ardita.

AMICU CI SI TU

(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti )

Amicu, ci sì tù chì ci porghj i la manu
Quandi u ventu gira ind'u celu isulanu
Quandi u sensu spira ind'u cerbellu umanu
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci porti penseru

Quandi u morsu stringhje di ferru furesteru
Quandi l'ochju dinnera da lu vechju addisperu
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì copri lu dulore

Quandi a brusta ghjala u focu di l'amore
Quandu a fede cala in core traditore
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci apri le porte

Quandi l'idea move nant'à le strade torte
Quand'ellu sbuccia un fiore cum'è sognu di morte
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci dai sperenza

Quandi a vita cagna ci tomba fratellenza
Quandi a terra cara si sfuma in la partenza
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ghjetti lu mandile

Quandi u tempu vene d'ùn esse più ghjentile
Quand'elle vene l'ora d'ùn esse più civile
Amicu, ci sì tù
Amicu, ci sì tù

QUANDI A TERRA MOVE

(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti)

quandi

Quandi a terra move
Sott'a la sciappitana
Di Corsica luntana
Mi vogliu avvicina

Sentu chi l'aria trema
Ch'ellu mughja lu mare ava si chi mi pare
Stu ventu girera
Issa terra he la nostra

Nisun ci po pretende
Ormai un n'he a vende un vale a pattighja
Ci so nati l'antichi
Dapoi la filitosa la vulemu fa sposa quelle so liberta

Sona lu vecchju cornu
Sopra lu mondu novu
Per mette'a u provu
L'amore di qualla

E imbrusche so in lu saccu
Chi la mio manu un tremi
Chjunti a li punti stremi
A scelta si fara

Simu l'eredi ghjusti
Di Corsica striziata
Corsica marturiata
Ti vulemu aiuta

ALLEGRIA

(Natale Luciani)

Un sguardu zitellinu chi si sveglia
Scuprendu l'alba chjara di fraternità
Un strinta di manu maraviglia
L'amicizia frà l'omi per l'eternità

Cantu chi sparghje l'ale via via
Supranendu e campagne empiendu cità
Tanti culori tant'allegria
D'una vita rinova chi prinincipia avà.

Ripigliu:
Vene venerà quellu ghjornu
Vene vene venerà
Quellu mumentu chi per tè
Serà benestà
Tornerà tornerà una stonda
Torne torne tornerà
Quell'allegria cumuna di la libertà.

Un sguardu zitellinu chi si sveglia
Scuprendu l'alba chjara di fraternità
Un strinta di manu maraviglia
L'amicizia frà l'omi per l'eternità

Ripigliu

SONNIU

(Natale Luciani)

Stendi la to manu o giuventù
Strappendu u velu di schjavitù
Per fà chì dumane
Schiarisca e funtane
Di la vita.

Poni lu to sguardu o giuventù
Nantu à tanti valori è virtù
Per fà di l'amore
Lu più bellu fiore
Di la vita.

RICANTU
Sonniu di tanta sperenza
Chì disceterà
Un'aria di liberta
Forza di tanta credenza
Chì sustenerà
E ragione di luttà.

Apri lu to core o giuventù
Sopra à la miseria, nant'à
Tutta a natura sana
Chì move è s'inganna
Per la vita.

Fà chì la to voce o giuventù
Oramai ùn si taci mai più
Di mughjà più forte
Sopra à tante lotte
Per la vita.

MISSAGHJU

(Natale Luciani )

Tanta suffrenza
Spapersa in lu mondu
L'omu chì vole campà
A me speranza
In missaghju mandu
Quellu chì cerca à luttà.

Fratellu ormai
A to lotta hè mea
T'avvii mezu à l'avversità.
Cunnosci i guai
Per fà chì l'idea,
Splendi per a libertà.

Lacrima pura
Chì sbuccia surgente
A fiumara di l'unità
Forza sicura
Chì richjara a mente
Soffiu di a verità.

Passa una vita
Di gioia è di pena
Passu di fideltà
Parolla scritta
Chì sempre sumera
L'avvene, chì ne serà?

RICANTU
Cresce la voce
Sopra à le fruntiere
Purtendu a speranza quallà
Dannu veloce
Canzone straniere
Chjamendu a sulidarità

SCORSA LA VITA

(Ghjacumu Fusina / Natale Lucciani )

Hè natu un fiore ghjallu
In chjosu di virdura
È nisun'ùn hà primura
D'innuchjallu.

Hè natu un pesciu è pare
Culuritu di gioia
Caccia l'acqua la noia
Di u mare.

Scorsa la to vita
Cum'è u ventu
Si n'hè sparita
Si n'hè finita
Hè firmatu spaventu
È la mio vita.

Hè natu angusciosu
Dubitu in la mio mente
Chì st'anima ùn risente Riposu.

Hè natu un pecurellu
Ind'è l'altu pascile
Vicinu à un fucile
D'un pasturellu.

Sò nati centu zitelli
À tempu à lu veranu
Ma di a so vita elli
Chì feranu ?

Scorsa la to vita
Cum'è u ventu
Si n'hè sparita Si n'hè finita
Hè firmatu spaventu
È la mio vita, ferita.

scorsa

UN SOFFIU DI LIBERTA

(GhjuvanPaulu Poletti )

Quandi u mare amurosu carezza le to sponde,
È chì l'aria s'infiara à l'imbruni di a terra.
M'incantanu e stagione chì azziganu e to stonde,
È l'ombra di a pace ch'invadisce la sera
Cum'è un soffiu di libertà.

Quandi i venti d'inguernu scappanu à lu meziornu,
Nant'à e spiche mature intrecciate in'onde d'oru.
Vegu ballà una fiara nata in core di ghjornu,
È chì l'ochji di u vechju luce tale un tesoru.
Cum'è un soffiu di libertà.

Quandi u sognu d'oghje si mette in catalettu,
Di tutte e schjavitù di tutte e to ruine.
Sentu cantà una voce in fondu di u mio pettu,
Chì corre à chjama l'anima da l'elpe à le marine.
Cum'è un soffiu di libertà.

Da le to mosse antiche à l'alba incatenata,
Da u fiore chì spunta à l'usciu di e prigione.
Viaghjà culore di lume a mente rivultata,
Di quellu chì ti cerca è ti scopre Nazione !
Per un soffiu di libertà !

VERGOGNA A TE

(GhjuvanPaulu Poletti )

Nant'à a piaghja luminosa
Di mullizzu suminata,
C'hè tanta ghjente accatastata
Nant'à a rena dulurosa.
Vergogna à tè chì vende a terra !

Quì ind'è u strangeru hà cumpratu
C'hè una casa vituperia,
Chì stupa nant'à a miseria
Di u to locu abbandunatu.
Vergogna à tè chì vende a terra !

In quelle campagne brusgiate
Più mancu un cane ùn abbaghja,
Magra trista la ghjandaghja
Canta è stagione malate.
Vergogna à tè chì vende a terra !

A rimigna in campusantu
Trà mez'à e tombe s'hè stese,
È di u tempu l'offese
Men'à u sguardu ogni tantu.
Vergogna à tè chì vende a terra !

È l'estate ti vede fieru
Sbarc'à mezu e to ruine,
Cù e manere parrighjine
Di l'omu senza pinseru.
Vergogna à tè chì vende a terra !

Ùn tornà più o traditore
Chì si ride di e mio pene,
U sangue di le to vene
Di u soldu hà lu culore.
Vergogna à tè chì vendi a terra !
Vergogna à tè chì vendi a terra !

VOGLIU SCRIVE U TO NOME

(Ghjuvanpetru Ristori / GhjuvanPaulu Poletti)

Nant'à e neve di ritondu
Sopr'à u mare prufondu
E petre di l'alte cunfine
E rinaghje di e marine
Libertà!

Per u cuccu è u culombu
Per a chjama è u ribombu
Per u fiore muntagnolu
U secretu macchjaghjolu
Libertà!

In l'anticu campu santu
Cù a santa croce accantu
In cima di u campanile
Nant'à u ceppu di u fucile
Libertà!

Sopr'à Tavignanu è Golu
Sparghje infine lu to volu
Per u solcu per a terra
Per a lingua è a bandera
Libertà!

Poi per ogni patriottu
Oghje incarceratu à tortu
Per ogni generazione
Di a Corsica Nazione
Libertà!

vogliu

LETTERA A NICOLI

(GhjuvanPaulu Poletti / Dumenicu Gallet)

Eramu in lu quaranta trè
U focu era universale
Arritti s'eranu tant'omi
Daret'à la fiama nustrale
Rispudendu à la to chjama
Cù lu Fronte Naziunale.

Tutt'ognunu s'eranu adduniti
Contr'à quell'indegnu macellu
Più di un giuvanottu arditu
È donne, i vechji è li zitelli
Sottu à la bandera libera
Quella di li corsi ribelli.

Di a libertà di u mondu
Ne fusti un bellu sullatu
Contr'à e milizie fasciste
S'hè spentu fieru lu to fiatu
Quand'una matina d'aostu
Tù morsi degnu è rivultatu.

Da e cime valle à e piane
Chjuccavanu tante ciccone
A rivolta fù pruclamata
Intornu à lu vechju fucone
È in un frombu di fucile
Fù salvata a vechja Nazione.

Eu quandu vegu l'inghjustizia
Cum'elli à ci volenu impone
Quantu mi pare sempre viva
Quella lettera testimone
Chè tù c'hai lasciatu un ghjornu
In lu fondu di a to prigione.

Oghje u to populu hè sempre in lotta
Per una causa universale
Hè sempre rittu u to figliolu
Rossa hè la fiama nustrale
Chì schjarisce la strada nova
Di u Fronte Naziunale.

nicoli

L'ARMATA DI L'OMBRA

armata

CHJARUSCURU

chjaruscuru

VIAGHJI

(Ghj. Fusina/Ghj-F Leschi)

Da scopre venti simu nati
Cum'è l'acelli benedetti
Chì si lascianu nidu è tetti
Quand'ella vene l'inguernata

Simu sempre à valisge fatte
Simu sempre à mezu à le mosse
Pocu ci impremenu le scosse
È pocu dinù le disfatte

Cum'elli sò belli i viaghji
L'avviò li treni è li battelli
È di stradò li riturnelli
Cù centu mila paisaghji

È po li cavalli d'idea
I più maravigliosi sogni
I più primurosi bisogni
A nostra più bella epupea

Ma chì ci moverà le voglie
Chì ci mette l'ale à i pedi
È ci accarezza vulinteri
Cum'è l'acqua nantu à le foglie

Quand'ella corre liberata
Ch'ella canta e so canzone
Nant'à a ringhera di u balcone
È ch'ella leva una ventata

SIMU DI QUELLI DI PARTENZA
SIMU DI QUELLI DI VULTATA
CUSÌ RINOVA L'ABBRACCIATA
CUSÌ RIBOMBA LA SPERENZA

LETTARA D'ARGENTINA

argentina

argentina

SINTINEDDI

(F. Lanfranchi/N. Luciani)


Tali un ochju lampatu à u mare latinu
O una mani porsa à l'imperi à liventi
Un sognu maladettu d'eternu scarpiddinu
O una chjama antica chi più nimu n'ùn senti

Tali i voci chi funu da culandi à l'ora
E li visi di petra chi dissinu di nò
Quidda sumiglia strana chi ùn si volsi mora
E l'idea chi tandu tuttu quì principiò

Tali a mani chi vensi in tempu d'ancu à fà
E vi feci d'altura cù quiddu arti supranu
Un era ancu lu mondu é n'erati digià
Guardiani impitrati di u ricordu umanu

Tali l'abbracciu primu chi u silenziu vi deti
E li sapienzi arcani cù li so canti immersi
Di ciò chì ùn hè storia tiniti li sicreti
Tali una citatella chi a mimoria persi

sintineddi


A GALUPPÀ

A terra,a terra, a terra di Corsica
U mare, a piaghja, a muntagna diserta
Galoppa cavallu sfrenatu
Si d'un populu natu
E sta terra hè a toia.

À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'

Ribomba, ribomba, a terra di Corsica
È da e staffe ti ribomba in core
Galoppa cavallu sfrenatu
Sì di sciuma bagnatu
E sta terra hè a toia.

À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'

Davanti, davanti ùn ci hè nimu
A morte ùn anscia più sè tù la piglii in groppa
Galoppa cavallu sfrenatu
Sì d'un populu natu
E sta terra hè a toia.

À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'

E MUNTAGNE D'ESE

emuntagne

CANTU A PABLO NERUDA

(Aragon, adattatu da F. Lanfranchi/J. Ferrat).

Vi voddu cuntà a fola
Di quiddu chì sì n'andò
È da l'Andi a parolla
Di l'aceddi si purtò

Era viddutu lu celi
Ùn si sapia parchì
À l'affaccà di li stelli
Muria lu ghjornu quì

Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà

Cù a musica ribedda
L'omi sò pari dinò
L'inghjustizia hè malacedda
Da Parigi à Santiago

Sarà unica la voci
Cantu fratemu par dì
"Dura hè la prighjò,feroci,
In Francia o à u Chili"

Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà

Sò i to furesti vechji
Vechji quant'è libartà
È li strazii chì tù spechji
Sò spiranzi à assuvà

Quali sè, lu me paesu
Libaru o à cunquistà
À l'appiattu o à palesu
A to storia si farà!

Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci la libartà

T'assumiddi sinu à mai
À lu to paesu ma
I tradimentu è li guai
Ti volini fà chità

Neruda,sè di a tarra
È di u celi dinò
È a to rivolta spara
Trà no'tutti par dì : innò!

Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà

I GHJUVANNALI

ghjuvannali

U silenziu si hè spartu, chì ùn funi attarzati
nè l'ossa nè u sangu. Ùn cunnobbini quì
pietà nè cumpassioni, i Cristiani mandati
à tumbà i cristiani : ci vulia à pulì

Issa tarra d'arasia, di felu è di vilenu,
acciaccà si li tutti, maiori è criaturi!
Solu u Criatori cù lu so Santu Sennu
sciddarà-trà i morti-quiddi chì funi puri!

DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA

"Ùn volsimi accittà di Roma la duttrina,
cusì la noscia fedi duvintò suffrimentu!
Si ni morsi issa luci, ditta San'Ghjuvannina
dopu l'ultimu abbracciu di u Cunsulamentu!

DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA

Santa fù la Cruciata! Inghjustu lu turmentu!
Solu par Cristu in cruci fù più cruda a sintenza!
Ci fù datu prighendu! l'ultimu Sacramentu
di lu focu è lu farru! Dulenti pintenza!"

DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA

Po'di li Ghjuvannali a stirpa, a sumenti
prestu fù missa in fossa... È issi castichi grevi
pesani in a mimoria, è ghjacini in a menti
da ch'idda campi in paci, di Carbini a pievi!

I CANTELLI

SCIÙ PÀ MÙ

sciu

HOUDINI

houdini

I CHJAMI AGHJALESI

A LINGUA DI I MEI

lingua

ALBA

alba

LE CHEMIN DES DAMES

chemin

U CELU DI BALAGNA

ucelu

CULOMBU

colombu

U PARTIGIANU

partigianu

MARE DI CHINA

mare

PER U TROPPU

troppu

L'EMILIANA

emiliana

A TE LA CORSICA REGINA

ate

Catena

ate

Bolivia

bolivia

ANTOINE CIOSI

U Lamentu di Ghjuvan'Camellu

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

Chì fà ?

chifa

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

U ritrattu

(F. et D. Vincenti)

Voir Frères Vincenti

CUMU SÌ CAMBIATA

(Ghj. Fusina/Chr. McDaniel)

S'è tù ti n'avveni la mio innamurata
ne fecemu noi prumesse sulenne
ancu senza festa per quelle le strenne
la volsemu bella la nostra abbracciata
ma oghje mi pare di sente e tintenne
o Corsica mea quantu sì cambiata

Sè tu t'arricordi di quella sbarcata
colmi di speranze è di l'allegria
c'era in core à noi cumu diceria
un rispiru novu d'una sventulata
mi parenu oghje tutte niscentrie
o Corsica mea quantu sì cambiata

Un paese spentu da la spenserata
a campagna guasta da u lasciacorre
a cità chì  ride di lu so rimore
ogni cosa cara la sentu sbandata
hè ghjunta amarezza ind'u nostru amore
o Corsica mea quantu sì cambiata

Da lu sognu fieru chì ti fece fata
purtatu da l'omi nostri più sinceri
à lu celu d'oghje dopu à quellu d'eri
mi pare chì tuttu pigli la falata
s'approntinu ghjorni d'angoscia è penseri
o Corsica mea quantu sì cambiata

Ma ùn vogliu perde la sperenza amata
nè la vogliu sente la to malacella
in mare turchinu una navicella
mi fermerà in core, di neve impannata
è in la mio memoria ci luce la stella
di Corsica mea ch'ùn hè ma’ cambiata

COMME TU AS CHANGÉ

T'en souvient-il ma bien aimée
des promesses et des serments
et des étrennes des amants?
C'était le temps de l'accordée
mais aujourd'hui qu'est-ce que j'entends?
Ô ma Corse, tu as bien changé!

T'en souvient-il de notre arrivée
de notre espoir, de l'allégresse
avec au coeurs nos grands projets
et ce souffle nouveau aussi?
Qu'en reste-t-il aujourd'hui?
Ô ma Corse, tu as bien changé!

Un village s'est éteint d'être délaissé
et la campagne meurt du laisser-aller
la ville se complaît à son propre bruit
chaque chose chère semble s'éloigner
l'amertume dans l'amour est entrée
ô ma Corse, tu as bien changé!

Du songe si fier qui sut te faire fée
par les plus sincères des nôtres portée
au ciel d'aujourd'hui après celui d'hier
tout, me semble-t-il, a bien régressé
des jours d'angoisse et de souci s'annoncent
ô ma Corse, tu as bien changé!

Mais je ne veux perdre l'espérance ailée
ni ne veux entendre les mauvais augures
une île-navire dans la mer d'azur
nous demeure au coeur, de neige coiffée
et dans ma mémoire brillera toujours l'étoile
de ma Corse belle qui n'a point changé! 

DIANA DI L'ALBA

ANGHJULA DEA

(Paulu Andria Leca / Antone Marielli)

N’aghju avutu più di quattru
Innamurate a le me idee,
Ma la più chi pensu sempre
He a me Anghjula Dea,
Chi n’aghju una bella parte
Che stata sett’anni mea.

Aghju un tizzon’in lu core
Chi m’arrust’e mi divora,
So com’un cirron’accesu
Quand’ellu cunsum’e scola,
Pinsend’a Anghjula Dea
Che stata sett’anni mea.

Cantanu tutti l’acelli
Nant’a l’arburi fiuriti,
Ma par me li belli ghjorni
So starminat’e finiti,
Pinsend’a Anghjula Dea
Che stata sett’anni mea.

Sta man’he ghjuntu lu branu,
O cara, com’ell’he bellu,
So fiurite le campagne
Ma lu me cori he niellu,
Pinsend’a Anghjula Dea
Che stata sett’anni mea.

Passu le nuttate in biancu,
U lettu un m’annana piu,
So di cap’a lu caminu,
Sempri sopr’a lu tizzonu,
Pinsend’a Anghjula Dea
Che stata sett’anni mea.

Rifleti, o Anghjula Dea,
Pens’a lu to ghjuramentu,
Quelli chi fest’in ghjinochje
A la porte d’un cunventu,
Quandu parti’a lu fronte,
Pienghjend’e cusi scuntentu,
Pinsend’a Anghjula Dea
Che stata sett’anni mea.

anghjula

U CERVU CORSU

cervu

PUETA

pueta

GHJOCHI

(Ceccè Lanfranchi - Antone Marielli)

Ripigliu:
Baddaremu a guerra in corti di a scola
Suldati d'una stonda cú li scusali scuri
E lu prufumu longu di sta risa chi svola
Sará d'inghjostru amaru é di cunfitura

A spissu l'istatina, infiara l'aria bienna
Da schjarisce in li visi, i nosci ochja ingridatti
E tutti li sicreti spartuti dopu cena
Ghjunti á li to labbra, só basgi impivarati

Middi lumi d'arghjentu, di ramu e di mari
in li vapori strani di la me zitiddina
Un firmaia piú nimu, era notti, mi pari
E puri la to voci era cusi vicina

Ripigliu

E po veni lu tempu, piu nudu é piu sicretu
Paru á li to oghji d'isuli ch'un so mei
Chi ciambotta li sensa é lu cori piu chetu
Brusgendu per i strada u vanu di l'idei

Mimoria vagabonda, immensa e fantina
Inventa lindumani á senta lu fiatu
Ch'ormai i to ricorda ún so ché pulvarina
U focu’lli so ghjorna m'há dighjá cunsumatu

Ripigliu

Middi rimori dati com'é tanti pricheri
E li sapori vani di cio chi un fu fattu
Firmaiani li toi á di ch'é tú nun c'eri
E tutti sti piaceri ch'eiu ún t'aghju cuntatu

Middi rimi circati par di á tremavoci
Ch'eiu ti tinia caru ma l'anni si so persi
Ti sianu cuncessi sta terra é una croci
E com'é tistamenttu un pocu di sti versi

gjochi

LINGUA CORSA

lingua

L'USINA DI CANARI

(Ghjuvan Marcellu Tomi - Antone Marielli)

canari

AMERINDIANU

(Simone Alesandri - Antone Marielli)

Muntagne luminose
è stese pulverose
U sole per cumpagnu, avanzemu
Sò fieri i mo guerrieri,
arditi i mo archeri
Mancu ùn si sente un lagnu,
cavalchemu

Ripigliu : In lu core di li mei, hè
sempre lu veranu,
Senza timore, sanu parlà cù li Dei,
U Spiritu Maiò, mai ùn mi stà luntanu,
E mi parla pianu pianu

Serenu u mo cininu,
riposa nant’à u spinu,
Di a donna chì s’arca, hè un surrisu
Quand’ella dorme infine,
sott’à i raggi turchini,
Di a luna, l’usciu varca u Paradisu

Fora, intorn’à le fiamme,
s’adduniscenu l’alme,
In un cantu vulendu sin’à e stelle
Da le bocche sfiatate,
di li vechji cascate,
Si sentenu legende è riturnelle

Quandu l’acqua ghjè scarsa,
è chì a terra arsa
Diventa infeconda, noi ballemu
Aspittendu d’un ghjornu,
più bellu lu ritornu,
E u celu iracondu, noi prechemu

Figli di i figli mei, stu cantu hè
dedicatu,
A voi, sradicati, affinchè di li Dei,
Un Spiritù maiò ùn vi stia luntanu,
Voi Indiani americani…

Évoquer les grands textes de la chanson corse, ceux qui ont porté toute une génération ou ceux qui, simplement, ont eu du succès à un moment donné, c’est bien souvent convoquer les mêmes noms. Poletti, Fusina, les frères Vincenti, Lanfranchi, Di Meglio, Rocchi, Croce. Parmi ces ténors de la poésie chantée, se glisse parfois le nom d’un(e) anonyme.

C’est le cas pour la chanson Amerindianu de Diana di l’Alba. Tiré de l’album Da musicà la vita, sorti en 2008, le titre peut revendiquer un succès certain notamment parmi la nouvelle génération qui manque rarement une occasion de chanter le titre en soirée. Si la musique est signée par l’inoxydable Antoine Marielli, le texte est l’oeuvre d’une parfaite inconnue : Simone Alesandri.

Enseignante à l’école primaire René-Subissi de Bastia, elle fait la rencontre d’Antoine Marielli en 2007, leader de Diana di l’Alba, enseignant en langue et culture corses dans la même ville. À cette époque, il anime une école de chant spécifiquement féminine à Furiani à laquelle participe Simone Alesandri. Dans le cadre de ses projets pédagogiques avec ses élèves, elle a déjà écrit des chansons pour les enfants et Antoine Marielli lui lance le défi de lui soumettre un texte.

Loin de se démonter, elle propose une oeuvre écrite quelques mois auparavant et dont le titre, Amerindianu, inspire Marielli qui l’adopte tout de suite. Il compose rapidement une musique entraînante basée sur un gimmick de quatre notes qui donne tout l’élan au texte.

C’est après une discussion avec un ami passionné par les peuples indiens d’Amérique que Simone Alesandri a décidé d’écrire quelques lignes sur le sujet. Ce fan de Jim Morrison, persuadé d’être la réincarnation d’un Indien tout comme l’était son idole, évoque le sujet avec passion. Des valeurs, une spiritualité forte, une histoire. De quoi toucher l’auteur qui écrit sur un thème universel.

C’est l’histoire de quelques individus, d’une tribu, d’un peuple multiple, au quotidien difficile mais à la dignité inébranlable. Dans une lutte permanente pour leur survie avant, pendant et après leur extermination par les Etats-Uniens dont la nation se construit sur l’un des premiers génocides de l’histoire moderne, ils sont le symbole de ces peuples menacés par les guerres territoriales, les conflits.

En quelques lignes, Simone Alesandri évoque la vie de ces peuples, portés par les éléments et les saisons qui ont toujours guidé leurs déplacements, des territoires glacés du nord jusqu’aux déserts frontaliers avec le Mexique, en passant par les grandes plaines. Cette nature omniprésente avec laquelle ils vivent en osmose répond aux lois de leurs dieux « avec lesquels ils ne craignent pas de converser ».

Un fait spirituel régit par « Le Grand Esprit » présent aux côtés des plus vaillants et surtout de ceux qui savent écouter. Autour d’un feu le soir, « les âmes s’unissent en un chant qui monte jusqu’aux étoiles ».

Les images se succèdent non sans rappeler des similitudes avec la culture traditionnelle insulaire sensible aux symboles, aux forces de l’esprit, quel qu’il soit. Certains y voient facilement une comparaison avec le peuple corse qui aurait en commun avec les Indiens d’Amérique une culture en danger. Simone Alesandri répond pourtant par la négative.

Aucune volonté de ramener le texte à une situation insulaire, si différente par ailleurs. Mais une écriture guidée par une volonté « d’universalité au sein de laquelle chacun pourrait se retrouver ». Avec une quête commune, celle de certaines valeurs anciennes perdues dans un monde qui court.

amerindianu

A GHITARRA

ghitarra

SARTÈ

(Antone Marielli)

Cità altera, cità maiò, arritta è fiera, cità di i sgiò
Fatta par sparta, fatta par dà, campà sempri in cumunità
A li to peda, lu Rizzanesi, fiumu sacratu di i Sartinesi,
Si scola lindu in la piana, da u Tallanesu sin’à Pruprià
Stendi u so sguardu, sin’à a muntagna, quassù li forchi, duva và l’altagna
Zonza ,Bavedda è Surbuddà sò li paesi ch’edda vedi in dà

E vedi Cagna à lu meziornu, l’Omu ti varda tuttu lu ghjornu
Di punta ad edda, ci hè Roccapina, hè la so spiaghja la più divina
E lu Lionu a sà curà è a fighjula in Eternità
E ci hè ancu una turricedda, chì si ni stà, zitta è ribedda

E lu calvariu di San Damianu, di la cità hè lu vardianu
E feghja è cura à Sartè com’una guida, lu so rè
E li so mura sò li rampali contr’à u nemicu è lu furdanu
Daretu ad edda, ti ni stà cheta pà piattà tutti li to secreta

Ci hè chì Sartè hà un distinu, pà certi, ùn vali un cinquinu
Par Edda, ùn ci sarà mai bè, ma sò ghjilosi di Sartè
Ci hè chì trà Borgu è Sant’Anna, ci sò nati pienti è affanni
Ci era vindetta da lu bisbigliu, danni, sciaguri è parapiglia

Da Piazza Porta à Manichedda, è da Sant’Anna à la Scaledda
Stretti, carrughji, li to ghjuvedda, loca di ghjocu par li ziteddi
E ci hè Lu Corsu pà spassighjà, da man’à sera, ci hè da cuntà
Tutti li fatta di la ghjurnata, tutti li foli di sta cuntrata

Vennari Santu, contr’à u piccatu, U Catinacciu, croci hà purtatu
Santa Maria, ghjesgia maiò, aprarà tutti li so purtò
L’omu farà lu so viaghju è mandarà u Gran’ Missaghju
Pà Cursichedda ... Paci eterna ... scaccià casticu, dolu è pena

Cità altera, cità maiò, arritta è fiera, cità di i sgiò
Fatta par sparta, fatta par dà, campà sempri in cumunità
A li to peda, lu Rizzanesi, fiumu sacratu di i Sartinesi,
Si scola lindu in la piana, da u Tallanesu sin’à Pruprià
Stendi u so sguardu, sin’à a muntagna, quassù li forchi, duva và l’altagna
Zonza, Bavedda è Surbuddà sò li paesi ch’edda vedi in dà

sarte

CUDDIDDORA DI L'ALIVI

"Diana di l'alba" cun stu dipintu d'una Corsica pumuntinca tenuta dà i Sgiò. A Corsica di a "Cuddiddora di l'alivi"...

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

ESSE

CAMPESINO

campesino

FELÌ


GOLU

(G.T.Rocchi -F.Travaglini)

Monte Cintu mi dà è friscura è purezza
Falgu salti saltendu da teppa à cutalone
Sò u fiume sò Golu di fole è di passione
Ma pocu à tè ti preme o Senna à tè fiumone

Trà sciappali è strittoni sboccu in la scala santa
Quassù l ’altagna in volu quaiò a pescia lesta
Ci si colla in Niolu à pregà o fà festa
Ma pocu à tè ti preme o Senna a mo gesta

I mo ponti in un tempu Ponte Altu è Ponte Novu
Purtavanu i passi di i mo figliuloni
I toi ci sò ghjunti cun fucili è cannoni
Ma pocu à tè ti preme sò ne portu u dolu

E meie e fiumare sbarsanu u so lagnu
In una foce turchina mare mediterraniu
Ci si pesa u sole cum ’è à u primu ghjornu
Ma pocu à tè ti preme o Senna u mo sonniu

U mo sonniu di corre da Monte Cintu à mare
Cantendu a canzone di chì m ’hà fattu fiume
S ’ellu ci hè un dumane di pace à meze scume
Parlà ne inseme o Senna parlà ne fiume à fiume

golu

 

CI SÌ TÙ

Ch'è no ci trovimu soli
Ci si tu ci si tu
Chi ci annanni e ci cunsoli
Ci si tu ci si tu
Ancu tutta una nuttata
Cu a voce inzuccarata
E'e to mani di fata

Ci si tu o ma

Venghinu venti o friture
Ci si tu ci si tu
Malanni angosce o peure
Ci si tu ci si tu
Sempre cu u tremu a dossu
Lesta a porghjeci succorsu
Pe fa smari ogni morsu

Ci si tu o ma

Stella un avemu che una
E'si tu e si tu
Un ha prezzu sta furtuna
E'si tu e si tu
Celu foscu o celu chjaru
Quella ch'o tenimu caru
Un ha indocu u so paru

 

cisitu

À L'AMORE

alamore

DI A TO VITA

Di a to vita ùn ne sò chè scappite
Chè stundarelle arrubbate à i ghjorni
Di a to vita ùn ne sò chè cuntorni
Speranze di ritorni è gustu di ferrite

A’mè u locu duv’è tù pigli alenu
Duv’è tù passi u tempu preferitu
A’mè issu locu u mai pruibitu
U campu da banditu cù un stilettu in semu

Ripigliu

Se tu vulesse un passu à to passu
Un passu in lu to chjassu
Cusi dolce Mumentu
Se tu vulesse addiu ogni turmentu
Feria ghjuramentu di statti sempre à latu

Di a to vita chi ne hè u misteru
Mi lasci chjosu sempre qualchi giardinu
Mi trovu fora à fà u manduvinu
A’chere à u destinu l’amore cum’è cecu

A’ sò un ghjornu tuttu venerà chjaru
Di u passatu l’ombra serà smarita
U incenderaghju un sole in la to vita
Tù a mo preferita tù u mo tengu caru

Ripigliu

 

PATRIZIA GATTACECA

OTTOBRE

BANDERA LIVERA

Tessuta di e cuscogliule
Chì u ventu di a storia i face rimpianà
Sopra à li passi d'oghje

Duv'é spuntanu e sarre
Sumate da l'inguernu
Chí mettenu à sunnà
Cun trombe di spaventu

Brutta di l'arubecciu
Di tant'anime vive
Messi tutti à straccià
I centu nomi antichi

Duv'é corre lu sangue
Di tanta carne shjava
Chí corse à cascà
Per inni di bugie ....

Agrottu di l'inghjulie
Per ghjente rinuvata
Populu da insità
Nant'à u ceppu landanu

Sopra u casale mutu
Chì si face à l'ascosu
Da vole da sgranà
In i gesti fututi
E sò bandera libera

U RUSIGNOLU

Arburu credu in té
E muchju à li to rami
So spapersu luntanu
E ti bramu ohimé !

Ti avia coltu un mazzulu
D'accelli bianchi é scuri
Di l'universu meiu
Qui ùn n'anu primura

Eri lu mio palazzu
Di fronde culurite
Eri la mio funtana
La mia filetta amica

Mi ci era fattu un lettu
Per dorme cun té caru
Ma u nostru fuculare
Si hè vistu cusi prestu

Scuppavanu li canti
Da li nostri pilioni
Chì vita in li rughjoni
Ma cum'hé chì issu cantu
Si cheta in lu mio core ?

U rusignolu hé mortu : Qual'hé chì canterà ?

MEMORIE MONDI

Memorie mondi

Case case case accese
Tuttu hé musica intornu à té
L'odore di l'orte si pesa

S'elli si sò morti l'acelli
S'ella hé picciata la furesta
L'hai cullata la to casa

A' mezu à ragi di veranu
A' mezu à timpeste più strane
Di notte in notte ai barcatu

In fondu à issi letti stellati
Duv'ella si hè persa una nave

U MIO PALATINU

U mio palatinu
Quellu di e notte
Di i sogni scuri
Quellu di a sorte

U mio palatinu
In fondu à e nebbie
Zeppe e spaventose
Chjama la to voce
Solu tu poi dí
U mo stranu secretu
Nantu à isse strade fosche
Voghi palatinu

U mio palatinu
Quellu d'un viaghju
Di u giracantu
Chí mai ùn si pianta

U mio palatinu
Quellu di e fole
Da l'ora di tandu
Mandi lu to sole

Solu tu poi dí
Tra issu celu e issa terra
U mio cantu furiosu
Cum'ellu ha da girà

UN BASGIU D'AMORE

Passanu venenu, passanu l'ore
Passanu e venenu l'ore
E tu chí passi in lu mio core
Tu chì veni in lu mio core

Una fola, un basgiu d'amore ....

Battelli muti chí passate
Nant'a l'onde scure e ghjalate
Battelli muti chí passate
Ditemi cosa mi purtate ....

Acelli cechi chí vulate
In tutti i mio celi ammantati
Acelli scuri chí vulate
Ditemi cosa vi purtate

UNA CASA

Vestuta à anni é anni
Di lacrime e di lune
Casa ferita, a to casa
Duv'ellu si arriposa
Un ricordu stracciatu
Sboccanu le paure à l'attrechjata
E ti ne stai sola
Rutuleghjanu l'acque
E t'inganna u tempu pazzu

Vestuta à vite é vite
Di nanne e di lamenti
Casa prufonda e fida
Di la to ghjente
Duv'ella sono tronca
Una voce chì lagna
Chì lagna à più pudé à té
E ti ne stai solu
Carcu di sogni amari
L'ochji inchjudati sopra à iste mure falate

Vestuta di carezze
Chì frisgianu la pelle
Di parolle d'amore
E di fole ribelle
Induv'ellu spasseghja
Un luminellu fiaccu
Chì passa e chì si more in core
E ci steremu inseme
A parlà di dumane
D'un mondu chì rinasce in le to mani

SOLA

Schiatta, cum'é un tonu in lu mo cerbellu
Schiatta, un core batte à crepapelle
E' tuttu m'inchjoda à la tò sorte
Sola à l'usciu chjosu di e tò notte

Sola senza saper perché

More pallidu frisgiu d'un amore
Move magia d'una terra mora
Schiatta, strana canzona di furesta
Sola à l'ombra d'un ricordu vechju ...
Schiatta cume un tonu in lu to cerbellu ...

FELICE ÙN SÒ

Felice, felice ùn sò
Senza té; felice ùn sò

Nantu à la miò strada aghju scontru
Un zitellucciu à l'ochji puri
Chì mi ha purtatu pé la manu
Nantu à e vie più sicure ....

A miò mente ci si hé inchjudata
In fondu à issi pozzi di lume
So' stata à sente un tempurale
In lu to pettu ...

Forse mi ci hà guidatu un diu
In sti lochi d'amore anticu
In cor di notte à iste ferite
Più dolce che un ragiu di vita

LES NOUVELLES POLYPHONIES CORSES

GIRAMONDU

(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)

Nant'un lettu di filetta
stese sott'à lu castagnu
l'anime di sti circondi
ci ghjocanu cù lu mondu

Balla mondu
gira mondu

E' ti ballanu li sensi
a'u chjoccu di a ciccona
e' si scatena la ronda
lu to esse più nun senti

ONDA

(Ghjuvan-Petru Lanfranchi)

Onda quand'è tu sorti tu
di e furie antiche ingullite
n'hai tutta la storia

Onda quand'è tu canti tu
ne hè un voceru chì sbuccia
cume schjatta a fucilata

Onda lu toiu lu silenziu
prufondu cume la tomba
biancu cume a stilittata

Tanti batelli persi
tante terre à truvà
tanti porti annigati
tant'amori à inventà

Onda liscia liscia liscia linda linda

ACQUA CHÌ BALLA

(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)

Acqua chì balla acqua chì corre
linda in lu lettu di l'albore
Viaghju lestu le vite
femu lu chjerchju à l'infinitu

NANNA

(Patrizia Poli)

Mille stelle annannanu l'ore
per tè tesoru vogliu cantà
e la luna veculu dolce
spunta in la notte t'azzecherà
E lu ventulellu si tace
porta pace per sunià
e la mio manu t'accarezza
principessa vole sperà

CHI LU TEMPU

Cumu pianta l'arilogiu
chi ci porta à l'aritrosa
cume stirpa a vitriola
chì manghja sin'à l'orgogliu

E lu tempu passa è corre
senza sente lu rimore

In lu to visu li vichi
sulcati so à suspiri
a risa a pianta e a gioia
ci hanu scrittu la co vita

E lu tempu passa è corre
senza sente lu rimore

TERRA BRUSGIATA


Terra brusgiata è lu dannu chì spiomba
ti muscanu li canti forte in pettu
è la to voce chjama lu mondu -

A fola mea s'hè firmata in gola
pensendu à li to guai ùn mi cunsolu
dicu chì a terra hè toia eppo' lu sole

Duve si à l'ora di a luna vechja
Mamma di lu to locu imbalsamatu
o cugliere d'estate muscate cennera

Datemi lu rimbeccu o voce antiche

ANIMA

(Patrizia Gattaceca- Patrizia Poli - Jon Hassel)

Purghjimi la to manu
sopra e case viote
sopra e case ciotte
t'aghju portu la manu
induv'ell'hanu campatu elle
a'l'agrottu à l'agrottu
tant'anime ferite
di l'inguerni
chì brusgianu le sarre
chì frighjenu la vita
a l'agrottu
t'aghju portu la manu
l'inguerni
chì brusgianu le sarre
e l'inghjulie
chì frighjenu la vita

VENI

(Ghjuvan Petru Lanfranchi)
Veni da quì
e stami à sente
ti vogliu dí
u ventu chí corre
chí corre in mè

Veni da qui
e stami à sente
quand'è tù ùn ci si
a notte si pone
si pone in mè

Stami vicinu
e micca luntananza
luntanu da tè
u freddu chì vene
chì vene in me

Lasciami stà
a' pede à lu to sguardu
accantu à tè
lu mondu si face
si face in mè

MEMORIA

(Gattaceca - Poli)

Profondu secretu eternu
cume lu ventu chì corre chì corre

Antica offerta memoria
da a zarra chì ci sona ci sona

Prufondu secretu eternu
intricciati li culori li culori

BAMBINELLU

Dormi in lu to viculellu
allegrezza di mammone
chjosu aghju lu purtellu
e' incesu hè u fucone
per mantene lu calore
dormi dormi dolce amore

Lu to babbu è la to Mamma
so andati à circà l'agnelli
u to fratellu hè falatu
in piazza cù li zitelli
tù si sempre chjuculellu
dormi lu me bambinellu

Quandu u sole luminosu
Nant'a u monte supranu
s'affacherà silenziosu
li to ochji s'apreranu
nant'un ghjornu culuritu
dolce cume to visu.

IN LA PIAZZA

(Gattaceca-Poli)

In la piazza ventu è fiori
o pettu à pettu
o cincinati

In la piazza sta matina
ci s'hè pisatu
lu tempu

cù l'acqua di lu guaglinu
u so lagnu
o più nun sentu.

ROSULA D'ORIENTI

(Gattaceca-Poli)

Un ti n'arricordi più
ne rosula di li deserti
E' sti celi smisurati o culori di l'Orienti
Lu to visu è lu to sguardu o spechju di la mo ghjente

NOTTE

(Poli/Zazou-Sakamoto)
Notte
surella
chì pienghji
ùn ti ghjovanu l'affani

Notte
rimbeccu
chì dici
in l'eccu di li to scogli

O li mari framischjati.

ISULANIMA


ISULANIMA

(Gattaceca-Poli -Poli)

Isulanima…
Isulanima Animale
Onda luce
Onda tonda Tonda..
Luce Rimori
Mari mossi
Nasce u ghjornu
Sole d'oru
Fiatu ventu
O anima !
Isulanima Isulanima…


ULISSE

(Ghj. Thiers - P. Gattaceca-P. Poli-L. Poli)

Ulisse pianta qui è venici avvicinu…
Si u vantu di i Greghi cù e to prove divine
Ferma u to vascellu à sente e nostre voce ;
Un ci ne passò mai nave longu à e nostre labbre.
Durghjuleghjanu i sensi è l'universu s'apre
Imbalsama u core, allumineghja a mente ;
Si palesa u destinu à chì ci stà attente…
Ulisse pianta quì è venici avvicinu…


SENZA TE

(P . Gattaceca-P. Poli - L. Poli)

Legeri li to passi
Andavanu in lu chjassu
Chì n'hè di lu to pensà ?
Luce ò ùn luce lu sole
Tantu peghju sò sola
Viaghji in l'oscurità !
Eo s'ellu piove
Vogliu beie u celu
Eo s'ellu hè sole
Ch'ellu frisgi a mio pelle !
E l'oghji spalancati
A carezza bramata
Mi ne vogliu imbucinà
E l'esse meiu trema
E a vita sumena
Issu ghjornu u vogliu campà !
E s'è tu ùn brusgi d'amore
U mio mondu sò spente
E mio mondu ùn hè toiu …
Si le to notte sò spente
E mio note sò soie…
S'ellu t'incresce l'amore
Un valenu li pienti…
Eo l'abbracciu di core
E d'anima è di mente…

PETRU GUELFUCCI & VOCE DI CORSICA

ISULA

I Paisoli d'Orezza
Lamentu di Petrucciu

CORSICA

A Voce
Canta incu mè
Cavallu
Corsica
Diana
I Detti di u ventu
Innu
Isula idea
L'Acqua viva
Piuvia
Si tu
Terzine
U Lamentu di Cursichella
Zittellucia di Rumenia

MEMORIA

Cum'ellu hè tristu

ISULA

I PAISOLI D'OREZZA

paisoli

LAMENTU DI PETRUCCIU

petrucciu

TERZINE

Dalle Cirnesi miserande rive
Un mesto figlio, negli Elisei campi
Ai vecchi padri della patria scrive.

Esser non può che di pietà non stampi
Un orma il mio pregar nei vostri cuori
E lo spirto primier bolla è s'avvampi.

Della Corsica figli e genitori
Che per la patria e per l'indipendenza
Versaste sangue, lacrime e sudori.

Sotti i gravosi incarchi e à l'inconstenza
Della spietata Genova, è mai riposo
Aveste da si ingiusta e ria potenza.

O degno spirto forte e valoroso
Del gran Paoli Pasquale è di Sampieru
L'invitto Sambucucciu è il forte Ornoso.

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

CORSICA

(Petru Guelfucci/Christophe Mc Daniel)

In un scornu di lu mondu,
ci hè un locucciu di tenerezza
ind'u mio core, maestosu,
imbalsama di purezza
ghjuvellu di maraviglie,
ùn ne circate sumiglie,
ùn truverete la para :
ghjè unica sola e cara.

Corsica.

Face sempre tant'inviglia
su scogliu ciottu in mare,
tesoru chì spampilla
sacru cum'hè un altare
calma, dolce cum'agnella,
generosa e accugliente,
si rivolta e si ribella
s'omu disprezza a sò ghjente.

Corsica

corsica

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

A VOCE

Misteru di a natura
voce limpida e pura
puntellu di a tradizione
ella si chjama passione

A voce

Ci hè la voce desideri
chì po rimà incu penseri
si hè impecata in le canzone
per mughjà revoluzione

Voce chì canta l'amore
supranisce lu rimore
ci hè quella chì dà lu pientu
quandu unu nostru hè spentu

Face tante prumissioni
a voce di i capizzoni
sempre pronta per l'inganni
sparghje amarezza e danni

Canta, canta, la mio voce
canta sempre l'allegrezza
diventa puru feroce
s'omu neca issa ricchezza


ISULA IDEA

(Ghjacumu Fusina)

Isula idea di la miò alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s'apre è dà la brama

Isula

Isula radica di a miò vita
Rispiru d'una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i batelli

Isula

Isula idea di u viaghju
Di l'odissea ch'io feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu : ùn ti vergogni

Isula

Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s'alza è ci balla
Cum'è un penseru di farfalla

Isula

Isula idea di li mio strazi
A voglia mea, ma chè tù sazi
Ochju avvagliulatu da u sole
Ochju calatu di ogni amore

Isula

Isula fata è mai morta
Cuscogliula chì u ventu porta
A u locu ascosu di u core
Duve u ricordu ùn pò mai more

Isula

isula

INNU

(Ghjacumu Thiers)

Hè lampatu quellu voceru
Di tondu à li mè sensi
Mi cusgite le primure
Mi mucidisce la mente
Mi lighjite libri arcani
Chì ciambottanu lamenti
Ch'ellu pianti quellu voceru

Hè lampatu lu caracolu
Di tondu à lu me capu
E mi ne fate lu chjerchju
Cun tantu sangue landanu
Duve li spavechji vechji
Vanu à ciambuttà l'umanu
A l'eternu
Ch'ellu pianti lu caracolu

Hè lampata a granitula
Di tondu à la me storia
M'ete toltu lu locu
Di li me sognimemoria
Vanu vani cunfratelli
Chì ciambottanu misteri
A l'infernu
Fateli piantà issi mughji
Fateli sguassà issi chjerchji

Hè tramuntata l'angoscia
Accampata di timori
In a pianura di e brame
Si incamina un chjarore
E' pè l'alba cusi linda
U mio crede s'innamora
Indirizzate issu lume
Ch'ellu corghi à la madre


CAVALLU

(Saveriu Luciani)

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
E strade di lu mio mondu
Ti tennenu da cunfina
Si à l'orlu di l'infernu
O principessa turchina
Nant'a lu to mare malatu
Oghje u ventu hà cantatu

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
Banditu st'incettadore
Chì scurticheghja u to visu
Scalatu da mare in là
In cerca d'un paradisu
Ma sulchighjata hè la to rena
Tra Bunifaziu è Maddalena

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
Maladi vogliu à lu strettu
U marosulu isulanu
Chì sbatticciulava tantu
E s'ammansa pianu pianu
Chì un bastanu è to ghjasteme
Per parà cio chì omu teme

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
L'onde ingorde di u terraniu
Ponu anigà e to brame
Qui firmerà una voce
A palisà e cundanne
Nant'a lu to mare malatu
Oghje u tonu hà cantatu

cavallu


PIUVÌA


(Petru Guelfucci)

Piuvìa, issu ghjornu custi piuvìa
i nuli eranu tristi
lacrimavanu a più pudè
v'assicuru, l'aghju visti.

Piuvìa, in un diluviu senza fine
u celu paria decisu
ad assuffucà lu mondu
pè fà pacà l'inghjustizie.

Cursichella induve sì ?

Piuvìa, quant'ellu pesa l'esiliu
accintu da quatru muri
cun l'usci tutti inferrati
quì, di libertà sò privu.

Piuvìa, per avè mughjatu forte
tutte le mio differenze
per avè cuntribuitu
a fà discità la mente.

Cursichella induve sì ?

Piuvia nisun legge di stu mondu
ne imbastu ne catene
ùn puderanu cambià
u sangue di le mio vene.

Piuvìa, ma a strada di dumane
sguassera tuttu issu bughju
issu rimore di marchjone

per un celu senza nulu.


I DETTI DI U VENTU


Per ogni petra
per ogni teghja
in ogni casa
in ogni veghja
per ogni passu
in ogni chjassu
a ventu chjaru
o ventu lazzu
a lume altu
o lume bassu
t'aghju intesu caminà

Per ogni causa
e ogni lotta
a ventu gira
o ventu volta
a ventu spira
o ventu toltu
t'aghju intesu caminà

Per ciò chì ferma
di ciò ch'hè dettu
per a to casa
cu u so tettu
per u ghjornu
chì s'hè chjinatu
per u silenziu
in core calatu
e per l'amore
ch'un spinghjera mai
ti senteraghju caminà

CANTA INCU ME


Allegria sia sempre
issa parolla incantata
chì sguassera l'ammarezza
per imbellisce la tò vita
Canta incu me o sciaccamaneghja
ùn guarda intorn'a te chì
nimu ti fideghja
canta,canta incu me
a gioia hè medicina
chì guarisce ogni male
appena di sole in core,
ghje megliu che un tempurale
Ripigliu

Averai intornu a te
ghjente chì face u musu
dilli senza paura
chì oghje ùn hè più l'usu
Ma di cantà incu me, o sciaccamanendu
rallegralli una stonda,
eu qui pretendu
canta, canta incu me
S'aghju fattu sta canzona
pè pudè sguassà l'angoscia
chì tutti i penseri
smariscanu una volta

SÌ TU


Surrisu limpidi chì spanna
u so visu cum'un sole
affascinenti iss'ochji
chì mandanu calisginelle
labre ch'un pittore ha fattu
venutu da l'alte stelle
maraviglia, bellezza
eu ùn vi ne contu fole
E'issi basgi di tenerezza
tamanta vere piume
ch'accarezzanu a mio pelle
spintu u lume petti scultura viva
ch'imbalsamanu di prufume
core chì s'infuria si scatena cum'un fiume

Corpu, lettu di vita
calore ch'infiara i mio sensi
dite senza disciplina
chì frisgianu tuttu in te
palesanu issi suspiri
e tutti trimuleghja in me
Sessu, rigalu per gode
notte infinite d'amore
ch'aspetta a sumenta
cume l'apa u fiore
stonde a perdene fiatu
sin'a u primu luciore
dolci e squisiti mumenti
ch'ùn vogliu vede scorre.


DIANA

(M. Tristani)

diana

Un puderaghju cullà, dumane à lu Tribbiolu
incù li mio amichi à la caccia perchè lu mio core hè in dolu
D iana ùn ci sarà più, è mi sentaraghju solu.

Quandu elli l'ampareranu sta dumenica matina
i cumpagni cacciadori sta nutizia ghjalatina
ch'ella si n'hè morta Diana, di le cucchje la regina.

N'hà cacciatu tanti è tanti cignali di la vadiola,
in vistica o puru in corsa ne paria una viola,
ella sempre la prima, a mio cucchja pediola.

Oramai sò finite e battute per Traghjettone,
ùn senteremu più e mosse da lu Puntone,
di le tò corse o Diana si ne parlava in cantone.

Avà ponu stà sicuri i cignali in Garganera
è puderaghju rientre più di honora la sera
Diana ùn ci sarà più,ùn mi pare mancu vera.

L'aghju vulsuta interrà in piazza di la funtana
vicinu à la sò casetta, bella sposta à la sulana
per arricurdacci sempre di ciò ch'ella era Diana.

L'ACQUA VIVA

(G. Thiers)

A isse curone d'acetu
di balagna chì ti lagna
u mare chì s'agranca
ùn vole esse più latinu

A isse curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
u marosulu si hè sbattutu
a tutti i so campanili

A isse curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
l'ansciu di una cialamella
ci ha appesu una speranza

A isse curolle d'alivu
a cialamella hè mora
e l'acqua viva corre
lesta cum'hè a bandera.


U LAMENTU DI CURSICHELLA

(Pampasgiolu)

Cursichella sfurtunata
mamma di tanti figlioli
sarai prestu abbandunata
si qualchi rimediu ùn trovi
per tene vicinu a te
issi frutti vecchji e novi

Tutti i tò figliulacci
partenu a circà furtuna
ùn hai più conti à facci
ne menu speranza alcuna
almenu che t'ùn t'adopre
di a pastoghja o di a funa

Si ne vanu a lu strangeru
cume veri spatriati
di ti ùn hanu più penseru
ne induve elli so nati
quelli valorosi corsi
pe a patria sacrificati

Chì ne penserà Sampieru
de Paoli o Sambucucciu
videndu chì lu s'imperu
hè miniciatu a di per tuttu ?
a ruvina hè generale
e smarisce fondu è fruttu

Un ci hè più corsi di sanna
ùn ci hè che scarti di natura
di la so povera mamma
soca ùn hanu più primura
ma la vergogna hè per elli
s'ella more di malcura

Facciu un ardente preghera
e la mandu a santa stella
s'ellu ci fussi manera
chì per ava s'hè zitella
d'allunga un pocu la vita
a la nostra cursichella

Qui finiscu u mio lamentu
chì troppu male mi face
ma scappa guasi lu pientu
ne soffru e po mi dispiace
che tu campi o cursichella
incu u riscantu in pace


ZITELLUCCIA DI RUMENIA

(Ghjacumu Fusina)

zittelluccia

Zittelluccia di Rumenia
chì mi feghji scunsulata
cu li to ochji, affannata
sentimi a me una cria
hè finita la tristizia
ti ne vogliu dà nutizia

Zittelluccia chì mi feghji
senza vede altru in giru
tagliatu m'ai u rispiru
e i sintimi imbuleghji
pensu a ogni zitellina
di li ricordi pulvina

Zittelluccia chì ti lagni
pianu pianu ind'u lettinu
a u to sguardu induvinu
guai quant'e tu accumpagni
e cum'ellu ti fu greve
u tempu chì a vita deve

Zittelluccia chì ti teni
u mio ditu ind'a to manu
cum'e da di pianu pianu
a u furesteru : " veni ! "
m'ogliu stà vicinu a tene
a cunsulà le to pene

Zitelluccia chì si nata
ind'un marture paese
ind'una storia a le prese
chì serà la to spannata ?
fa chì bella ora ne sia

CUM'ELLU HÈ TRISTU

(Petru Guelfucci / C.Mac-Daniel)

Cum'ellu hè tristu issu veranu
ben' chi a natura sia in culore
cum'ellu tristu issu veranu
u core tremma di culore

U fiore ch'avia innacquatu
è assudatu cun tantu amore
ghjustu sbuciatu si n'hè impassitu
Senza pudè mira u sole

Calpighjatu hanu l'orticellu
Sgraticatu tutte e mio speranze
Falzu destinu crudellu
Cummandatu da l'incuscenza

Cum'ellu hè tristu issu veranu


Chi toglie a vita à un fiore
Un po avè alcun'rispettu
E' piantà a vita chi corre
Un ci vole avene core in pettu

Cum'ellu tristu issu veranu
Vogliu mughjà u mio dulore
Cum'ellu tristu issu veranu
Ghjera u mio sangue, u mio amore.

cumellu

 

Jacky Micaelli

Lamentu di Nicoli

(Jacques Fusina/Jacky Micaelli)

O cum’è tù cunniscivi
Le bellezze di lu to core
Prima di piglià le vie
Chì ti purtonu da more
Quandu chì le negre spie
Lentonu lu so furore

A cità nera durmente
E le case insunnulite
Quandu à quellu muru ardente
S’apronu le to ferite
L’anima turnò dulente
E le lacrime salite.

Quale sà cum’ellu fece
Lu boia quella matina
A imponeti la so legge
Cù la so manu assassina
Ma à tè ùn pobbe regge
For di metteti in ruvina.

 

 

Comme tu les connaissais bien
les beautés de ton coeur
avant de prendre les chemins
qui te menèrent à la mort
quand les chemises noires
déchaînèrent leur fureur

La ville était noire et assoupie
et les maisons ensommeillées
quand le long de ce mur brûlant
s'ouvrirent tes blessures
l'âme alors se fit dolente
et nos larmes amères

Qui sait comment il s'y prit
le bourreau ce matin-là
pour t'imposer sa loi
de sa main assassine
mais il ne put te soumettre
qu'en mettant un terme à ta vie.

I Muvrini

Amareni

amareni

Sì natu paisanu

matrice

Rivecu

rivecu

Caffè di u liceu

caffe

À voce rivolta

avocerivolta

Tra more è campà

tramore

di

Ùn sò micca venuti

unsomicca

Novi

U Portaluci

portaluci

GHJUVAN - PAULU POLETTI

A Leccia
A maestra
Arietta
Cantu per un omu liberu
E neve di Cuscionu
Imaginà
L'orfagnu
Lettera à Sergio
Mal'cunciliu
Musicante
Omu
Quelli di a terra...
Rè di petra
Sunendu di viulinu
Tù Dumenicu
U prete Andria
U tintu scrittore
U ventu d'Irlanda

SUNENDU DI VIULINU

sunendu

L'ORFAGNU

Aghju a notte è a guerra
E miseria à curà
E un sognu di terra
Per unicu spera

Aghju l'ombra di e fosse
Come solu campà
E u biancu di l'osse
Come carta à stampà

Sò l'orfagnu di 'stu mondu
Lacrime n'agjhu pocu
Per datti una scrittura
E ogni mosca in ghjocu
Mi basgia a ponghjitura

Aghju un zimbu di sale
Chì m'asciuma le labre
E nantu a le mio spalle

Aghju a carne chì s'apre
Dicenu chì in altrò
Ci hè qualc'omu supranu
Chì un'sa di che no
A chì chere lu granu

Mi brusgia focu in pettu
Ch'un possu mancu spenghje
Tu chì hai tettu e lettu
Un fa nice di pienghje

E NEVE DI CUSCIONU

Una croce di cotru come una sentinella
E un reame silenziu d'ogni bellezza schiavu
Quandu i quattru venti alliscianu a Bavella
E chì a luna strisglia e creste d'Asinau ...

Eo tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu

Quandi e punte s'accendenu di gemma la più fina
Cume rampini d'oru azzingate a u celu
Quandi u tempu dinnera da piattaci a matina
Quandi a spalla umana cerca lu so mantellu

Quandu pesa dicembre a la fronde chì casca
E chì a notte veste di cristallu la terra
Quandi u ghjelu stringhje l'onde di Marinasca
Da u focu chì nasce e canta in Bocchinera

Quandu u sole e i monti ballanu in confidenza
Cume un vecchju cantu chì a vechja rinnova
Quandu s'infrebba l'ochju a i lumi di Quenza
E ch'ellu s'apre l'usciu a l'anima ritrova ...

Eo tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu

A LECCIA

Qualcosa
Di verde e di celu
E muntese addunitu

Qualcosa
Di un lacrimosu velu
In l'occhi di u rimitu
E d'i to ghjorni a l'eternu

Qualcosa
Di u primu accunsentu
Scrittu nantu a i to fianchi

Qualcosa
Di un stranu momentu
A i tò meziorni bianchi

Qualcosa
Cume un arietta sana
Chì dissema la gola

Qualcosa
Di qualchi capivana
Chì una fronda consola

Qualcosa
Di un rilogiu chì sona
E chì ùn vole dà l'ora

Qualcosa
Di l'anima chì tona
Quandi a vita hè fora
E d'i tò ghjorni a l'eternu ...

QUELLI DI A TERRA ...

Fora ci hè un ventu di sera
Trascina nuli nantu a terra
Ho, ho, ho

Chì diventera issu locu
Sterminatu da lu focu
Avà si pò girà lu mondu
Se a miseria ci vene attondu ...

I zitelli ghjocanu fora
Cume ella va tranquilla l'ora ...

Poveru diventa lu solcu
L'urizonte ne torna foscu ...

Da fale a fenu anudati
Viaghjanu disperi infiarati ...

Ci hè frombu d'anima culpita
Mai ùn si chjode a tu ferita ...

OMU

O lu mio fiore di lume
Per sempre ti ne si andatu

A corre le stelle in celu
Verdi un antru suminatu

Aghju in core sta matina
Un cantu di l'impiccatu
Omu

Aghju un sole per tè
Eo, ùn sò che di tè omu liberu
Di tè omu liberu
Liberu

Aghju un sole per tè

IMAGINÀ

Imaginà
I ghjorni clandestini
Di viaghj surpresi
A l'ora di e to mani

Imaginà
Centumila destini
Ghjunti a passi curtesi
A fiurisceci l'anni

Imaginà

Qualchi fiume in partenza
Per isse terre preziose
A l'albe intenerite

Imaginà

L'onde di una assenza
Come isse case chjose
Da noi preferite

Imaginà

A chjave di un cantu
Chì u lume di a vechja
Insegna a lu to core

Imaginà

Un secretu tamantu
Ind'a notte chì feghja
Qualchi scrittu d'amore

MAL'CUNCILIU

malcunciliu

Tu sì l'arburu di lume
E ne veni da luntanu
Tu sì lu tonu e lu fiume
E Lesia chì canta pianu

Tu sì l'errante d'amore
Chì camina in la muntagna
Tu sì l'omu chì more
Quandu fala l'ombra pagna

E quandu a notte ti porta
E voce di Torremorta
E chì u cantu di l'onda
Colla d'a terra prufonda

Tu sì l'arburu di sognu
Scurticatu da lu ventu
Tu sì anghulu o demoniu
A carezza o lu spaventu

Tu sì gioia o dulore
Ma con tè mi meravigliu
So natu in lu tò furore
Mal'cunciliu

LETTERA A SERGIO

Maestru, isse duie ligne
Aghju qualchi sognu a ditti
L'arti di cantà e pinghje
Da tempi ch'elli so scritti

Vogliu fatti riferenza
A te chì' teni issu cantu
E datti qualchi sferenza
Puru s'eo ti sto' accantu

Eo, preferiscu una scola
Cu li so' balconi aperti
Chì di tutti hè figliola
Mozart, Beethoven o Perti

A sai chì ogni frontiera
Da i tirani inventata dà fastidiu a chì spera
Una scrittura spannada
Cumu faranu issi fiori

Chì d'apresi anu paura
L'occhju perde i so' tesori
S'ellu si tene a l'oscura
In le scole di issu mondu

Ci hè forse più di un zitellu
Chì si canta qualchi rondu
Senza autore, ne mudelu

Permetti a un saltirinu
Chì ti tene cosi caru
Di mandati un biglietinu
Da metteci tutti a paru

S'eo t'arrubu qualchi versu
Per addurnà issu sonettu
Un la piglia mai per scherzu
Ti portu troppu rispettu

Maestru, isse due ligne
Avia un sognu a ditti
L'arti di canta e pinghje
Da tempi ch'elli so' scritti

U TINTU SCRITTORE

Si cum'e u muscu di li miò ghjorni
E lu prufumu di l'anni novi
Cum'e l'acellu di li miò sogni
E la sò' piuma ch'e tu trovi
U mio penseru sopra li nuli
S'e tu mi capisci e mi voli
A me chì sò u tintu scrittore
Ind'i l'isulone di l'amore

Si cum'e a luna di la miò notte
E lu penseru chì l'alba tace
Cum'e lu vinu di vecchja botte
E l'acqua fresca chì chjama pace
Cum'e l'idea nata chì sorte
E chì ogni ghjornu mi face
A me chì so u tintu scrittore
Ind'i l'isulone di l'amore

Si cum'e u nome di la mio gioia
A terra soda chì ùn trema mai
Cum'e u sole caccia la noia
E a neve pura impanna li fai
U mare dolce di bocca toia
Hè lu balsamu di li miò guiai

RE DI PETRA

Qualchi pagina scritta
A e porte di u silenziu
Chì si ride di l'ore
E sposa le to notte
Ind'un ultimu cantu
Grazia a te Grazia a te
Re di petra

TÙ DUMENICU

D'Ottobre in Zerubia a luna hè cusi bella
È u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di viaghjime aspetta un' antra stella
Da i Martini a Siò marchjanu i clandestini

Ripigliu
È tù Dumenicu, ribellu di cugnome
Chì ùn vulia mai dorme
Cùn tè sò ghjunti tutti omi di prima trinca
I Sorba, i Noell, è l'altri Ghjacumoni

Quelli di a campagna è quelli di marinca
Chì scrivianu d'alba, ma senza cavizzoni
E vostre le vittorie eranu silenziose
A gloria a sai bè un conta chè un ghjornu

Quanti funu i cumpagni di isse mosse furiose
Chì partianu fieri senza pregà ritornu
E' oghje sentu dì chì ogni passatu hè mortu
Chì li fiori s'annoianu nantu à e tombe vecchje

Ch'hè megliu à ùn cercà qual'hè ch' avia tortu
S'imbrutta la memoria in certe bocche techje
Oghje nantu ù issi chjassi pascenu i muntoni
Di quandu in quandu i neri intisgianu i bianchi

Chì dicerianu avà Giusti è Mondoloni
E tutti i fratelli cù i so fucili stanchi

D'Ottobre in Zerubia a luna hè sempre bella
È u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di vaghjime aspetta un' antra stella
Da Martini a Siò hai l'occhji clandestini

MUSICANTE

E prime sò di biancu è di neru
Cum'è sognu è sveghjula annudati
Perse trà tennerezza è misteru
Nant'à u mare eterni spatriati
L'altre sò di villutu più finu

Qualchi neve chì Ferraghju pettina
Una fata in lettu d'arlicchinu
Qualchì fruppata in verde matina
Eppò sò l'ardente ballerine
Chì sguillanu sempre in contrarima

Armunie poste in le cunfine
Di u cantu cercanu la cima
Allora s'attondanu e surelle
À un cantu chì mai ùn si spenghje
musicante à tè sò le più belle
à tè di falle ride o pienghje

ARIETTA

Quand'ella canta in mè quell'aria languente
Naviga in dolci mari la me fantesia
Di l'alba chì ùn sò più risplende la magia
Tutta la ghjuventu si leva è m'hè prisente
Correnu da nanzu à l'ochji meravigliati
Catene di monti turchini à l'infinitu
Pinete è valdi cupi è machjetu fiuritu
Calache è scogli da lu mare flagilati
Scopru à li fianchi d'una sarra appiticate
Accolte à brade cum'è capre in lu piazzile
Di tondu à la chjesola cun lu campanile
Casarelle di petra nuda musgingate
Hè l'ora calma induv'ellu cansa lu ghjornu
A campanella chì chjocca l'Ave Maria
I campagnoli sparsi invita à lu ritornu
A banda di le sgiotte affulena la via
U sole s'hè ciuttatu una ghitarra sona
Un ardita brunetta affaca à lu purtellu
È lampa un carofulu rossu à lu zitellu
Innamuratu chì li canta la canzona

A MAESTRA

Venuta era cù li so vint' anni
Cù surrisu fiuritu in la manu
L'estate racuglia i so panni
Uttobre ùn era più luntanu
A nutizia era andata lestra
Ogni casa si messe à sugnà
In paese hè ghjunta una maestra
Pare un fiore chì ci vene à sbuccià
Ognunu li vulia fà l'onore
Di chjamalla à sparte u piattu un più
Qual'hè chì ùn circava u favore
Di purtalli e so legne quassù
Subitu cum'è un ceppu di vita
U circondu si messe à brusgià
Di tutti fubbe la preferita
U celu ci vulia basgià
Ghjacumu facia qualchi contu
Maritu li su puderebbi truvà
Prete Andria in sicretu era prontu
Qualcosa ci vulia à pruvà
E' a l'ora di a ricreazione
C'era sempre qualchi stranu ballu
U quanti ochji in brama di passione
Quanti cori chì circavanu caldu
Ma una fata ùn pò chè fermà sola
Cum'è un ghjornu ingrandanu i zitelli
Si sò chjose e porte di a scola
È per tutti i mumenti più belli
Venut' era cù li sò vint'anni
Cùn surrisu fiuritu in la manu
L'estate raccugliva i sò panni
Ottobre ùn n'era più luntanu.

CANTU PER UN OMU LIBERU

cantu

U PRETE ANDRIA

prete

PETRU ROCCA

U CULOMBU

colombu

ANNA ROCCHI

L'ANNU MILLE DI VALLE RUSTIE

(Patriziu Croce-Eric Gineste)

Da Casaluna
Hè Rusincu vicinu
Acqua di luna
Corre pè lu vaglinu
Serà l'oghju di u celu
Chi s'hè apertu in su mondu
Da facci core zitellu
Cù li canti è cù li soni

Da l'Alturaghja
Castellu si vicinu
Qui c'era l'aghja
U granu eppo u linu
A signora chi pregava
Cun quella di San Petrone
Quandu a messa sunava
A la cima di San Cervone

Da Saltaboie
Duve ciotta la sponda
Funu l'eroi
Annigati ind'è l'onda
Ma unu fù vitturiosu
Scapendu le sette teste
Di lu dragone furiosu
Ancu più ch'è la timpesta

Petra di luna
Cusi bella frisgiata
Conta furtuna
E dicci lu stalvatu
L'annu mille di l'antichi
E d'al di là u rumore
Lascendu tante vistiche
Cù lu sangue è lu sudore

PULA

(Ceccè Lanfranchi - Bernard Ferrari)

Ch'iddu ti porti stu cantu
Sinu à li to primi passi
E tuttu ciò chi tù ùn sà
Cio chi ti ferma à pruvà
Sin'a l'ora ritruvassi
Ch'iddu u ti doca issu cantu

Ch'idda ti lachi issa rima
Cum'è per sparte li venti
Un rispiru di culà
Un fiatu per burbuddà
Eppò i visi turmenti
Chi sta volta era la prima

Ch'idda ribombi la to risa
E li radichi di u celu
Ch'ùn sò tutti da truvà
U tò nome firmerà
Cù i surrisi crudeli
Eppò sta via indicisa

Ch'idda s'apri la tò mani
Da laca fughja lu sole
Chi ùn hè solu per tè
Ch'iddu viaghji à più pudè
I nosci brami ùn sò foli
E li sonnii ùn sò più vani !

U ZITEDDU E A LUNA

(Ceccè Lanfranchi - Bernard Ferrari)

Ti darìa lu celu s'ellu fussi iu sòiu
Eppò par cumpagnia d'ogni notti una stella
D'essa unica à issu mondu taceria l'orgogliu
par cuntintà li ghjorna di quant'ell'ùn t'hè fida

Ti darìa u tempu s'ell'ùn fussi prumissu
S'ella n'era maestra, ti darìa po essa
Per sapè li so visi (So cambierini à spessu !)
A so più vechja fola, da mill'anni a stessa

Ti darìa un surrisu s'ella n'avissi l'usu
Ti darìa u sò cantu s'è la voci ci fussi
Ti dà luci è chjarori chi t'ùn fermi d'illusu
Eccu li sò rigali, ecculi li to lussi...

A sò mani dinò, soca a ti darla
Per, un tempu d'un sognu, purtati in sicretu
Di la cilente avvinta in a so cumpagnia
ne firmerìa un sole da sopra à lu to lettu
da sopra à lu to lettu

DONNE CORSE

(Ghjuvan-Petru Ristori-Eric Gineste)

Aghju aduprattu a rima
Per e cause diverse
Quelle vinte, quelle perse
Quelle d'avà o di prima
Ma si oghje li do mossa
Hè per ogni donna corsa

Corse di le miò canzone
Chi site sublime deie
Eredi di grand'idee
Di l'antica tradizione
Per voi ùn possu stà muta
E a miò rima s'arruta

E lodu, s'ella m'aiuta
E s'ella hè cristianina
A Devota, Laurina
Amanza è Ristituda
Chi patistinu cun Ghjulia
U martire è l'inghjulia

O Corsa, la mio zitella
Vai in Corti à l'alte scole
Arricurdati ci vole
Ch'in piazza à la citadella
Fubbenu resi l'onori
A Faustina Gaffori

Se tù si mess'à la prova
Un cede à la timenza
Pensa à la resistenza
Di Daniella Casanova
Ch'in pettu à lu suppliziu
Un perse mai ghjudiziu

Fà seguente a u tò sennu
Senz'omette i destini
Di Rusanna Serpentini
Di Margherita di Rennu
E di Maria Gentile
A la gloria ghjuvanile

E tù Corsa appassiunata
Chi hai tamantu core
Sereste pronta à more
Quand'è tù si 'nnamurata
Ti purebbe dà la manu
Quella Vannina d'Ornanu

O Corsa for di paese
Luntanu da a famiglia
Fatt'onore è fà inviglia
Ind'è tutte e t'imprese
Cum'ind'è i Sarracini
Fece Davia Franceschini

Beatu quellu chi brama
D'avetti o Corsa per sposa
Niscentre o maliziosa
Un ghjornu serai mamma
Mischiu d'amor'è malizia
Era corsa ancu Letizia

Simbulu di a bellezza
Culomba, omu ti chjama
Ai dettu a to brama
Di corre senza cavezza
Ma abbia, fin'à la fossa
Stintu è anima corsa.

TRÀ SOLE È MORTE
(U cantu di l'Omu)

(Ghjacumu Thiers - Eric Gineste)

A tomba hè scialbata di sole
L'anime so strutte di rena
U cantu si avvinghje di ventu
U lamentu ci s'asserena

E simu tutti in a tò voce
Da celuvolta à ochjipena
U cantu si accinghje d'eternu
E l'ore ci s'asserenanu

E sò parulle senza sensu
Nodu vivu di l'incantesimi
Ritu à barbari battezimi
E l'ore ci s'asserenanu

E simu unu in quellu versu
Dolce cum'hè roza la mente
Spugliati tutti l'Occidenti
E l'ore ci s'asserenanu

A pace a verità di sempre
Sò in a voce munimentu
Sfida à l'eterni silenzii
Carchi à orridi cuntinenti

E cusì ùn seraghju più solu
Un anderaghju più per issu mondu
A girà l'ombra di a ghjustizia
A circa l'idee sintetiche è fine
Ma chì ùn sò mai che idee
Seraghju cù i mei
E cù st'omu
Ch'ùn sà nè a sò voce, nè a sò storia
Ma chì campa è tramanda
Cù u cantu, a vita.

CARLU ROCCHI

U MIO MULINU

mulinu

SURGHJENTI

RICORDU

O ghjuventù passata
Zitedda luntana par sempri di mè
O passioni vultata
Amori o dannu dumani par mè

Dimmi induva sì
Chi possu fà quì
Senza tè
Dimmi induva sì
Sò solu cusì
Senza tè

O soli d'arrimani
Aceddu chi canta l'amori di l'avvena
O piovu di a mani
E pientà tamanta tristizia chì veni

Dimmi induva sì
Chi possu fà quì
Senza tè
Dimmi induva sì
Sò solu cusì
Senza tè

ricordu

TU BABBU IN 18

tubabbu

CUMBATTANTI D'ONORI

cumbattanti

A ME PATRIA

patria

L'IMBASCIATA

ambasciata

TAVAGNA


N'UN TI SCURDA

N'ùn ti scurdà di quelle stonde
Cantava l'acellu di luna
Rivucchendu listessu cantu
Cantava l'acellu di luna
Rivucchendu listessu cantu
U tempu s'hè firmatu quì

L'ANNIVERSARIU DI MINETTA

Per tutti l'anni chì sò scorsi
Per le to gioe è le to pene
Per li fatti è li discorsi
Per lu sangue di le to vene
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

Per li to ochji à la funtana
U t'amore immensità
A cara santa nostra mamma
Per l'oghje è per l'eternità
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

Tù si la mio surella cara
Quella ch'è nata à tempu à mè
È si di mè stai luntana
Seraghju sempre accantu à tè
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

minetta

L'AMANTI MALEDETTI

Per la manu à listessu passu
Fughjendu u paese accanitu
In la filetta si sò chjinati
In quella machja ultima casa
U core à strappà lu pettu
È l’ochji pieni di lume crosciu
Ma ci hè un locu in muntagna
Chì mancu d’estate ùn vole siccà.

U ghjornu avia figliulatu
Di a so notte à più nera
Ancu lu tonu ci si era messu
Cum’è à vulelli cundannà
E campane di u scandalu
Si sò tutte messe à sunà
Ma ci hè un locu in muntagna
Chì mancu d’estate ùn vole siccà.

Sunate puru campane inferne
L’amore ùn hè da criticà
E vostre voci à noi sò mute
Ùn le vulemu ascultà
Nunda quì ci pò mantene
E pieni ùn si ponu parà
Ma ci hè un locu in muntagna
Chì mancu d’estate ùn vole siccà.

Da poi ùn sò mai più ghjunti
Pare ch’elli sò sempre in machja
Amutuliti i paisani
Ùn anu più nimu à sprezzà
Da l’amanti maladetti
Nimu ùn ne vole più parlà
Ma ci hè un locu in muntagna
Chì mancu d’estate ùn vole siccà.

G.P. Lanfranchi

TONY TOGA

RITORNU

ritornu

I FRATELLI VINCENTI

TRAGULINU

tragulinu

O CATALÌ

ocatali

U RITRATTU

O cusì bellu ghjuvanottu, chè sparitu à fior di l’età
Hè partutu eramu in diciottu, cun prumessa di riturnà
Aghju ind’è l’arechja a scarpata, di u sullatu chì si ne và
U vecu fallà per a chjappata, dicendu « o Marì ùn ti ne fà ! »

Refrain :
U ritrattu nantu a muraglia, hè una vera calamità
Stringhje u core cum’è a tenaglia, di quella ch’ùn si pò scurdà
Cusì dice a vechja Maria, quand’ella si mette à pensà
A u sullatu d’infanteria, inquadratu tant’anni fà

Refrain
Eu mi ricordu una sera, m’hà dettu pigliendu u caffè
Ùn vole finisce sta guerra, prestu credu tuccarà à mè
E allora m’hà fattu sposa, pocu tempu vogliu vene à dì
U tempu di lascià una cosa, chì dica ch’ellu hè statu quì

Hè ingrandata a nostra figliola, senza cunnosce u so Babbà
Di u ritrattu nantu a cumoda, ùn si ne pò arricurdà
Se tu voli un santu destinu, per i to figlioli o Ghjesù
A tenuta di u pannu turchinu, fà ch’ell’ùn si veca mai più

Refrain final :
Cusì dice a vechja Maria, quand’ella si mett’a pensà
A u suldatu d’infanteria , inquadratu tant’anni fà
E di poi a vechja Maria, u mandile un si caccia più
I zitelli a chjamanu “zia”, dannu un fiore di ghjuventù.

ritrattu

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

CASA ANTICA

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

VITALBA

STIRLING BRIDGE

stirling

ODDIU

À nant'à li to passi, s'alzenu tante croce
Sottu à e staffilate calate sò e voce
Imperu assassinu tombi ancu u ricordu
È di u nostru sangue ùn sì mai a l'accordu

Tanti lochi sò morti sottu à e forze indegne
Tantu sangue virsatu, tante è tante catene
Oghje voli tumbà cultura è lingua nostre
Ma sappia chì l'idee ùn si mettenu in chjostre

Tante bugie dette, tante trappule messe
Canbianu i guverni, u discorsu hè u stessu
Noi ùn vulemu guerra vulema a nostra pace
Ma tù cusi sdignosu ci mandi sempre à ghjace

Ma falferà a piena, per pulisce a tarra
Ma scuppierà u tonu per piccià in e sarre
U focu di a vita, quellu di a vindetta
È saremu adduniti in pettu à e to saette

À l'orlu di l'avvene un antru versu spunta
Dumane tù sarè ghjudicatu da a Ghjunta
È per tanti castichi, tante tribbulazione
Cundannatu da l'omi à l'altare nazione

PASSIGHJATE

Vecu à nant'à l'acqua i reflessi d'altronde
I dissegni invitati da e fate marine
È a dolce carezza di l'ore matutine
M'invita à u viaghju per `sse stese prufonde

Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà

Vecu à l'infinita corre i raghji d'oru
Alliscendu u celu, basgendua cunfina
È una voce linda, una voce turchina
Mi dice veni quì à coglie `ssu tisoru

Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà
Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà
S'è i sogni sò centu
Centu ne vogliu fà

VEcu à l'ore stillate celu è mare cunfusi
In una stranu cumbugliu u mondu sottu sopra
È in ogni artifiziu chì a natura adopra
Annicà si l'angosce è i sperà dilusi

Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà

Vecu à u fà di l'alba `sse fiure dissinsate
`Ssi culori scimiti esse torna armunia
È fraià u mio sguardu s'un morsu di sulia
Rinnuvendu a chjama à tante passighjate

Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà
Fidà mi à u ventu
È lascià mi purtà
S'è i sogni sò centu
Centu ne vogliu fà

UN BASGIU DI TÈ

Sott'à volte stillate seguitu i to chjassi
Incalcu i mio passi nant'à e to scarpate
U to dolce pattume, per mè ch'ùn aghju stanza
cunvene à bastanza, quant'un lettu di piume

È for di lenzole
Facciu, mente spachja,
Da ch'o dormu bè
Un sognu di sole,
Un sognu di machja,
Un sognu di tè.

A neve d'ogni cresta fughje i raggi caldi
È da prati à valdi maghju face a festa
Di centu mila fiori u trettu veranescu
Di più lesu chè frescu, si strescina l'odori

À mente fidele,
Di mane è di sera,
Sentu cù piacè
Un muscù di mele
Un muscù di terra
Un muscù di tè

Per strade sempre spare, à spessu for'di lettu
O cara m'adilettu cù tè da monti à mare
Un ochju à levante, da nant'à a calanca
Vecu dantella bianca di sciuma frisgiulante

È d'un colpu d'ale,
U gabbianu pare
Purtà fin'à mè
Un gustu di sale,
Un gustu di mare,
Un gustu di tè

U sole chì si ciotta, à ciombu, nentr'à l'acqua
È l'ombra chì si stracqua attempu ch'ell'annotta
Poi a chjarantana superba, tralucente
Cum'è l'albor'ardente li piglia a suprana

O Corsica fiore
Di terra ferita
Ti chergu per mè
Un basgiu d'amore
Un basgiu di vita
Un basgiu di tè

CENNI DI VITA

Un bracciu chì s'avvinghje
Quandu l'amore c'inguccia
À pratellina chì sbuccia
Un filu d'acqua chì finghje

U muscu di ghjemma nova
U cantu losciu d'un fiume
Un nidu cù cinque piume
È un'acella chì cova

Un nizzulime nucente
Une veculu chì trinneca
Ch'une mamine azzeca
Cù a nanna ch'omu sente

Una nivaghja chì scola
Fendu cresce a vadina
Una voce zitellina
Ind'un'accinta di scola

L'omacu d'un fumaghjolu
L'alba d'un scuru ch'ingringa
Un versu chì s'azzinga
L'apa nant'à u tigliolu

Sopr'à a porta fiurita
A lumena chì vacilla
U pichju di qualchì squilla
Sò tutti cenni di vita

L'omacu d'un fumaghjolu
L'alba d'un scuru ch'ingringa
Un versu chì ci s'azzinga
L'alpa nant'à u tigliolu

Sopr'à a porta fiurita
A lumera chì vacilla
U pichju di qualchì squilla
Sò tutti cenni di vita

U SOGNU DI GHJUVAN'BATTISTA

Fratteli ùn vi sbagliate da a grana à a pula
Suminate l'amore chì spiga à u veranu
Lavurate i chjosi, curate e funtane
Chì movenu i fiumi ch'arricchiscenu e piane

S'è vò fate u tazzu rispittate a luna
Insitate u salvaticu chì frutta di più u mansu
Accuglite in tempi e reghje spalluzzate
Ch'elle sfigliinu tutte in u listessu pratu

Ùn sarrate e porte c'à bughju si stà male
Appruntate e strade chì portanu luntanu
Perchè l'umanità ùn finisce dumane
È nant'à u mo sonnu unite e vostre mani

MACHJA CORSE

Machja corsa inveranita
Carc'à mazzuli muscanti
Conta, conta o preferita
Ch'ellu possa ripete in canti
Sai chì, cum'è u mare è u ventu
Capiscu lu to lamentu

È la machja tutta in fiore
Cun alitu prufumatu
Trà la gioia è lu dulore
Cum'un dolce sirinatu
À stu core chì mi trema
Mi cunfindò stu puema

Veni quì pueta caru
Frà ste più belle rambelle
Mì, un lettu di murze paru
À st'albitru in campanelle
Posa. Tè ! T'adumbreraghju
Cù stu muchju rusulaghu

Tante vette aghju intricciatu
Per mille coppie d'acelli,
È i so nidi aghju curatu
Per gode d'i so sturnelli
Cun tè chì mi teni cara
Voli ch'eiu mi mostri avara

Sò ghjunte duie pernici
Ciaccianendu da l'amore
Dicendu i nostri nemici
A volpe è u cacciadore
Ci danu riposu infidu
Facci, o machja, u nostru nidu

Ma dinò, o chì sfurtuna
In tristu preparativu
Hè ghjuntu à u chjaru di luna
Un esseracciu nucivu
Cù la micidiaghja fiara
Per brusgiammi à rughja para

O le mio muscante gemme
Li mio tanti è più culori
È voi quantu mi preme
O canzona, aliti, amori
Chi sarà a nostra risorsa
Fiati di la machja corsa

Tù puete chi mi senti
Chì mi capisci è mi lodi
Piegni, canta i mio lamenti
Nanzu, chì a manu s'approdi
Prova à tuccà u core in piettu
À quellu ch'ùn m'hà rispettu

FIURE DI PALESTINA

Sottu à un celu spurgulatu
À mezu à un alivetu
Un agnellucciu hè natu`
È campa chietu, chietu

L'accarezza un zitellu
È u cura un pastore
In `ssu locu cusì bellu
A vita pare d'amore

Ancu u più finu fiore
In sè piatta una spina
A vita pare d'amore
Ma piegne a Palestina

In un pratu verdicheghja
L'arbicella di dumane
È l'agnellu saltilleghja
À l'asgiu di e lite umane

Sò cusì belli `ssi lochi
Quandu l'ora hè sirena
Quandu sò spenti i fochi
È appaciata a pena

Ancu u più finu fiore
In sè piatta una spina
A vita pare d'amore
Ma piegne a Palestina

U FIUME DISCIATU

À l'ombra di a custera
Fiume Golu si lamenta
Fiume Golu insunnulitu
Chì ogni tantu si ramenta

Un orchestra di fucili
Discitatu l'hà di novu
Chì a polvera ragiona
Da Niolu à Ponte novu

Penetrendu e vallate
Quandu l'ecu si sbucina
Trimà face i monti sacri
Quelli di Santa Regina

Prima face e verde ripe
Di Rustinu è Riscamore
È lu fiume fala in mare
Tasanendu ogni pentone

Chere or'chì lotte tremende
Scempieranu a Cursichella ?
Serà l'ultima angunia
O serà l'alba nuvella ?

Cirnu i to palatini
O sò tombi o sò impiccati
Ma per fà stu finimondu
Soca sò rissuscitati

Cusì parla Fiume Golu
C'ùn s'hè datu mai ragione
È c'ùn alza ormai a voce
C'à per fà st'implurazione

CAREZZE

À stonde nuttulone mi venne `ssh bisognu
Di coglie à e to lapre qualli basgi dulcimumi
Quelli frutti d'amore à i strani profumi
D'anda frà e fureste di i mondi di sognu
È corre versu tè com'è corre u fiume
À carizzà u mare è ballà cù e sciume

Mi mancanu `sse stonde chì sò viote di tè
Mi strappanu u core è mi brusgianu l'alma
È sunniegnu l'ora quandu in l'alba calma
Liata à a mio vita per u sempre sarè
È ch'à l'eternità in un stessi viaghju
Avaremu l'amore per solu paisaghju

Eppò ti chjinaraghju n'un lettu di bambace
Cù linzoli di seta cusgiti à tenerezza
Dolci cum'è un basgiu, cum'è una carezza
Per dà ti à rispirà u soffu di a pace
È a billezza linda di i nostri accunsenti
S'abbracci silenziosi forti quante li venti…

DI MELE È DI SALE

Sò e muse dispote
À impristà mi rime
È scrive e to loche è amintà à tè
E to superbe coste
L'altu di e to cime
È tante e canzone chì ribombanu in mè

Canzone di statina
Ligere è savurite
Cum'è un fiume mossu à surgente piacè
Canzone maltasgina
Di sponde infreddulite
`È tant'altre stagione à invità per tè

Stagione à l'appollu
D'un eternu rinnovu
Di culori è profumi chì a natura sà
Dumani à l'affollu
D'ogni sbilanciu novu
Per esse sale o mele di u mondu da fà

U sale di `ssu mare
Prigiuneru o prigione
Nidicale o cabbia d'un avvane à tesse
U mele chì mi pare
Esse in ogni ragione
D'ùn dupità mai più di tutte e to prumesse
Prumesse di canzone
È di muse dispote
Per cantà e to loche è amintà à tè
Vede à ogni stagione
E to superbe coste
Dà si à `sse puesie chì dormenu in mè

ARMUNIA

À l'ore intinte di malincunia
S'è in core ùn move cà tristizia
Mi ne vogu à circà l'armunia
À e stonde belle di l'amicizia

Quelle stonde ch'è no spartimu
È le voce messe in cumunu
Da fà campà ciò ch'è no simu
Quand'inseme ùn femu cà unu

È nascenu centu verani accesi
Impastati di sole è puesia
È sbuccianu i canti mai intesi
Cum'è fiori suminati à sulia

È sò stonde ch'è no spartimu
È sò voce messe in cumunu
Da fà campà ciò ch'è no simu
Quand'inseme ùn femu cà unu

Sorgenu linde e riturnelle
Introna e borghe a so fiumara
È ci parenu d'esse ancu più belle
`Sse stonde appese à una ghitara

Quelle stonde ch'è no spartimu
È le voce messe in cumunu
Da fà campà ciò ch'è no simu
Quand'inseme ùn femu cà unu

MALATERRA

Sò Gaià a turchina, sò u nulla è u tuttu
Sò l'alburu di vita, a radica è u fruttu
Tremu cù u to pientu, spartu a tp prighera
Sò l'arechja chì sente è a voce chì spera

Sò u vadu chì corre è a petra chì stà
L'inguernu chì s'affacca è l'acellu chì và
U ventu frà e fronde, a matina fritosa
L'arte in ogni bellezza, u sensu d'ogni cosa

Sò Gaià a turchina… fideghja mi `ssu mare
È `ssi monti zuccati è `sse fureste care
Millenarii di vita m'aghju francu e strage
Poi sè ghjuntu tù à rompe mi a pace

L'orisonte s'abbughja, l'aria si face piombu
Da e cime affilate à u mio più prufondu
Corre a malaterra, corre l'anticu frombu
Di l'antica paura ch'e guarisca lu mondu

Chì in fondu di mè, nimu a vole crede
U mio core hè di farru è di petre d'infernu
È a mio storia hè vechja, inghjusta è senza fede
Più c'à storia umana chì si crede l'eternu

FALASORMA

Di sicuru sò fate à avè lu invintatu
È à ogni stagione à dà li u so fiatu
Di muntagne è marine
Di machjoni sarrati chì l'acquatu intigne
D'attrachjate turchine, d'albori ricciamati
è di petre sanguigne

Eccu à Falasorma
Di rinaghji è di spichi
Eccu induve dorme
A forza di l'antichi
Isula di mimoria
Ascondu di a storia

Da u capu di Guegnu à sin'à Palmarella
Risplende di billezza tal'un enterna stella
Di passi vagabondi
D'infiarate sulane è di licceti scuri
D'accuglienti circondi, di sicrete funtane
è d'appossi sicuri

Eccu à Falasorma
Affiancatu à Niolu
Eccu induve dorme
L'estru di Pampasgiolu
Isula puesia
Di rime è d'armunia

Oghje chì u silenziu ti si vole piglià
T'arricordi di prime cum'è s'ellu era avà
Di l'ore cantarine
Di `ssi ghjorni felici quand'è tù ribumbava
Di rise zitelline, di fischi pastureschi,
di ghjente chì spirava

Ma tù sì Falasorma
Sì a nostra risorsa U locu induve dorme
L'antica anima corsa
È à e to funtane
Ne sorgerà dumane

TANDU SCRIVU

Quandu i venti cutrati mi battenu a faccia
Chì mi bollenu in capu i sogni citatelle
Sintimi misteriosi chì u spiritu abbraccia
È chì scappanu, lestri, azzingati à e stelle

Tandu scrivu u sole chì empie a mio mente
A voce di l'inguernu chì strita frà e frasche
U zirlu cantarinu di a fresca surgente
È e bande spaperse, quassù in l'alti paschi

Quandu u dolce rispiru di zia puesia
M'ingutuppeghja l'esse d'un ansciu di sereni
Di e rime accuppiate ne scoppia a magia
Cum'è scritte in u celu, da un arcubalenu

Tandu scrivu a machja chì u focu affanna
L'andati scappatoghji, d'asgiu imbalsamati
A luna chì à i monti face a ninninanna
È i spirchi ribelli, de l'acule accampati

Quandu l'estru impachjucu de l'ingegnu s'infiara
È summerge u mio sguardu di centu mila fiure
Marosolu di lacrime o ridente fiumara
Mi porta l'albe linde o e pessime bughjure

Tandu scrivu e piane vistute à a machjinca
O e filicaghjole chì vaghjime arrussisce
L'alivi, l'albitrecce, e lecce, a tassinca
È l'onda saltarina chì corre per e spisce

MUNTAGNA CHIETA

Nu i mumentu più chieti
Quand'ellu spunta l'albore
L'estru di centu pueti
Versu a muntagna corre
Palesa i so sicreti
È svela u so splundore

Sparghje u sole d'inguernu
A so dilicata fiara
È abbraccendu l'eternu
Si discrea l'alta sarra
Matrimoniu più serenu
Di u celu è di a tarra

Stende i so primi raggi
Intricciati di dulcezza
È si stinzanu i larci
Per gode ne a carezza
O per sente i so basgi
Calà si nantu a cresta

Ci porghje a zilifrina
Di Monte Cintu u fiatu
Trave l'aria marzulina
Sin'à Capu Tafunatu
Mentre u sole camina
Nu u celu spurgulatu

Ribombanu e terzine
Ch'elle cantanu e fate
Indu e valte turchine
È e punte innargintate
Altiere cum'è regine
Di neve incurunate

U sole chì si lamenta
Quandu lu ghjornu finisce
Per licinzià si lenta
Purpurine e so strisce
A muntagna s'addurmenta
Annanata da e spisce

MI NE VOCU

minevocu

VOCE VENTU


A carta nera
A serva
A squatra Voce Ventu
Brunetta
Juan Simón
Kyrie è Criste
L'ale di l'accunsentu
L'emigratu
Prigaria à u Populu Corsu
Quill'altru mondu
Rughju di vita
Semmai
Sittanta

SITTANTA

(Alanu Di Meglio)

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Quandi tù nasci tù
Da u stintu affiratu,
È carcu di virtù,
À una storia pattuta.

Quandi ti sfoghi tù
Cum’è in una spizzata,
Arma di ghjuventù
È zitella ingrandata.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Quandi t’accorghji tù
L’ochji persi è alzati
Di quella cursitù
A to vita impalcata.

Quandi t’avvirsi tù
À l’incontru d’un seculu
È rompi i servitù
Di u vigliaccu viculu.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Sittanta chì ci avia
Si palesa a bucia,
Sittanta identità,
O mà chì bell’età.

Sittanta voci forti
Ùn fussi statu à tortu,
Sittanta un quaternu,
Ùn fussi statu in dernu.

Sittanta, anni cuscenza,
Esistenza, esistenza, esistenza !

RUGHJU DI VITA

(Andria Fazi/ Federicu Poggi)

Da i chjassi di sangue è e strade spaventu
Hè partutu u lione à salutà u ventu
I so cumpagni fieri sò trà pientu è rivolta
Si sò chitate e sfiere, un silenziu s’ascolta
Hè partutu u lione à salutà u ventu.

Una lacrima hè corsa in l’ochji d’un zitellu
Hè partutu u lione à salutà u celu
L’anu toltu u fiatu ma hè viva a so voce
U so passu hè stampatu per disertu è per foce
Hè partutu u lione à salutà u celu.

Di u so rughju arditu ribombenu e fole
Hè partutu u lione à salutà u sole
Pocu impreme u vantu di quellu chì fù cecu
Suvitendu u so cantu truveremu u veru
Hè partutu u lione à salutà u sole.

Sò orfagne è zergose e muntagne ribelle
Hè partutu u lione à salutà e stelle
Issu paese hè di fette è u focu ùn si tace
Ùn sò mai e vindette à fà cresce a pace
Hè partutu u lione à salutà e stelle.

S’hè accolta a so ghjente in un silenziu piu
Hè partutu u lione à truvà u so diu
Sia Bibbia o Curanu si sceglie u so destinu
Ùn hè divina a manu à armà l’assassinu
Hè partutu u lione à truvà u so diu.


(à la mémoire du Commandant Massoud, assassiné en septembre 2001.)

rughju

A CARTA NERA

(Petru Leca/Federicu Sini)

Era tempu di carta nera
Purtata da lu gendarme
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind'è li babbi è le mamme,
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind'è li babbi è le mamme,

Quelle campane à murtoriu
Si n'era intesu parlà
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà,
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà,

Chjucchitendu sempre in capu
Segnu di maladizione
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone,
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone.

U si fuss'elle mai intese
Quì è culà in ogni poghju,
O quant'elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu,
O quant'elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu.

JUAN SIMÓN

(Puesia pupulare cilena / Federicu Poggi)

La enterrarón por la tarde
A la hija de Juan Simón
Y era Simón en el pueblo
El único enterrador,
Y era Simón en el pueblo
El único enterrador.

El mismo a su propia hija
Al cementerio llevó,
El mismo cavó la fossa
Pronunciando una oración.
La enterrarón por la tarde...

Y allá, al caer de la tarde,
Del cementerio salió,
En una mano la pala,
Y en el hombro el azadón.
La enterrarón por la tarde...

Y la gente le decia :
-¿de donde vienes, Simón ?
Soy enterrador y vengo
De enterrar mi corazón.

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

L’ALE DI L’ACCUNSENTU

(Sonia Moretti/ Alanu Di Meglio / Federicu Poggi)

Simu à l’entre di u mondu
In l’ochji di un zitellu
Per una vita un passu
Per un cantu un acellu
È lu volu chì sfascia
E nostre e sperenze
A carezza chì lascia
L’ombra d’una presenza.

Piglià le l’ale di l’accunsentu
E chjome leste di u ventu
È dì è dà è tene…
Murzicà lu l’avvene.

Simu à l’entre d’un sognu
In l’ochji d’un zitellu
Per un idea un chjassu
Per un chjirlu un acellu
È lu volu chì lascia
Da cantu u silenziu
A carezza chì sfascia
D’incantu un mumentu.

Piglià le l’ale di l’accunsentu…

È l’amore da dì
È l’amore di dà
Pisà u capu sì
È u pientu siccà

KIRIE È CRISTE

(Federicu Poggi)

Sonanu triste campane
Kyrie si face cantu
Omi è donne marturiati
Si ne vanu à core frantu
Chì focu face sintenza
À nome di Cristu santu.

Sei culombe sò passate
In lu celu di Ghisone
À lu cantà di lu Kyrie
Lu volu in Razzu si pone
Monte Razzu lu to nome
Sarà Kyrie Eleison.

L’idea fatt’eresia
Si ne fughje u peccatore
Aparta hè la caccia mossa
À nome di u signore
È per pagà lu peccatu
Feranu lu sangue corre.

Lu volu di le culombe
Cum’è un segnu si pone
À l’intunà di lu Criste
In la cima senza nome
O corsi la santa cima
Sarà Criste Eleison.

In la petra per u sempre
Hè sulcatu u vostru nome
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.

kyrie

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

QUILL’ALTRU MONDU

(Andria Fazi/Voce Ventu)

Tandu si parlava assai
Raghjunendu incù passione
Di discità a cuscenza
Evucavamu i guai
Beati d’ammirazione
Davant’ogni resistenza.
S’ammintava Brasaville
A vittoria in Algeria
Gandhi quant’à Dien Bien Phù
Santa Chjara è u Cile
Praga dopu à l’Ungaria
Tuttu insignava virtù.

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì i sogni ghjuvanili
Ùn sò fatti per durà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Ùn mancava u curaghju
Nè l’orgogliu nè a fede
Per cambià a nostra sorte
Da un aostu è un maghju
Tutt’ognunu possi vede
Chì si ricusava a morte.

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì sò vani i sacrifizii
Per salvà u so campà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Sò partutu in ritirata
Chì mi parsi d’esse persu
Quellu latu universale
Sarà permessa a lagnata
Quandu ùn si sente u versu
Di u senza pane nè sale ?

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Ch’ùn ci saria ricchezza
S’ella ùn c’era puvertà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Ch’elle creschinu e rame
Di un avvene di divizia
Per chì cunnosce u sprufondu
Ùn invechjanu isse brame
Libertà, pace è ghjustizia
Sia in Corsica o in tondu.

Forse chì di u mo mondu
Ognunu ne diceria
Ch’ellu hè fola è bucia
Sumerismu è falzità
Forse ch’ind’è u mo mondu
A puderanu pinsà.

BRUNETTA

(Alanu Di Meglio / Federicu Poggi)

Brunetta datti curagiu
Chì da quì s'apre lu cantu
Li scherzi chì tù m'ai fattu
Tene li vogliu d'accantu
Ma sinceru cum'è mene
Ùn ne truverai un antru.

Brunetta lu nostru amore
Quantu pocu hà duratu
Hè cumminciatu d'aprile
Di maghju hè terminatu
Hà fattu cum'è la scopa
Hè fiuritu è ùn hè granatu.

Turneremu à ripigliane
Brunetta lu nostru amore
Nun ci vole medicina
Nè visite di duttore
Abbasta chè tù m'accordi

L’EMIGRATU

(Alanu Di Meglio)
À l’orlu di stu mari
Chì ci hà bagnat’à tutti
I destini sò spari
Da i beddi à i brutti
Mischineddi
Eu sò unu di quiddi
Castigati.

Mi mettu stancu mortu
Par cusì mal’guadagnu
Maladiscu a sorti
Ma mancu esci un lagnu
Da a me bucca
Hè cusì ingratu lu sulcu
Di issa vita.

Corsu di ceppu ghjustu
Campu lu to esiliu
N’aghju lu cori frustu
È pregu lu me diu
Chì un ghjornu
Si pianti la negazioni
In issa tarra.

I me lochi luntani
Mi sò rimpruvarati
A me prisenza hè strana
Pocu hè micca accittata
Nè guardata
Sò cum’è vituparatu
Solu.

Sò eu l’emigratu
L’erranti di i to stradi
Eu capicalatu
Tacendu li me strazii
Sutt’à un soli
Chì pà prigà mancu mi voli
Chì piccatu.

Arritttu fieru è altu
Voddu porghja la manu
À l’omu novu natu
À la nazioni in branu
À stu mondu
Ch’è tù brami à tè di tondu
Plurali.

Vurria acciaccà l’oddiu
È carcigà l’idea
Chì mi ricusa oghji
Chì a to strada hè mea
Chì m’agradisci
Issa casa da custruiscia
Cun tè.

A SERVA

(Alanu Di Meglio)

aserva

Eu, paisanu fieru
Ghjurnatante è disgraziatu
Vogliu cantà l’addisperu
Di lu mio amore scunciatu
Anghjula, pura è fantina
Di u veranu più bellu fiore
Si n’andò quella matina
À fà serva à li signori.

Anghjula, Anghjula mea
A ruvina mi purtasti
Stu ghjornu duv’è n’andasti
In li sgiò
È ne francasti lu purtò.

L’estate l’aria infiarava
Eri stanca à la funtana
A to ciretta pisava
Sott’à quella sciappittana
Eu, rozu travagliadore
Ùn truvai mai la stonda
Ellu, giovanu signore
Bellu, ti girava in tondu.

Anghjula, Anghjula mea
Fù cusì, nun ricusasti
A to giuventù li dasti
À stu sgiò
Chì in la so casa t’ingannò.

Trà a cardellina è u corbu
Matrimonii ùn ne pò nasce
Puru un criaturu in corpu
U sgiò ingratu ti tralascia
Stu ghjornu era festa in piazza
Misurasti a to sciagura
Spusava una di razza
Ricca, di ceppu sicuru.

Anghjula, Anghjula mea
Issa pistola ch’è tù purtasti
A ti cacciai, ùn la mi dasti
È u sgiò
Fù a mio manu chì u tumbò.

PRIGARIA A U POPULU CORSU

(Federicu Poggi/ Voce Ventu)

Sò Corsica Regina nigata è messa in croce.
I mo figlioli anch’elli mi danu la ferita.
Induv’hè mossu lu fiatu chì mi purtava arritta ?
Piengu d’ùn esse più.

Sò a mamma chì u figliolu ùn tene cara.
Sò turnata prufittu, rendite mi l’onore,
Ùn girate lu capu, o Corsi ùn vogliu more !
More d’ùn esse più.

Di lacrime nucente si n’hè corsu lu fiume.
Fiumara corre à strughje lu solcu di sperenza,
Mi tomba lu smintecu, mi tomba la partenza.
Straziu d’ùn esse più.

È di l’anima meia chì ne firmerà ?
Lu me fustu sigatu eppò tronche le rame.
Pietà figlioli mei, fate cresce le brame,
Vogliu sperà dinù !

Siate l’acque pè spenghje lu focu chì mi rode
Innacquate lu core di vostra terra corsa,
Alzate bianca è nera è mughjate cun forza
« populu ci hè dinù !»
« populu ci hè dinù !»

A SQUADRA DI VOCE VENTU

(Dumenicu Barrazza/Andria Fazi)

Sei giuvanotti asgiati
Cù una passione tamanta
Per i canti indiati
A leva di u settanta
À issa terra arradicati
Guasi cum’è arba santa.
Sè vo sete d’accunsentu
Secondu a tradizione
Hè venutu lu mumentu
Di fà e presentazione
Attenti à e piulate
È i colpi di bastone.

U primu hè capirasciatu
Quant’è sarre di Niolu
U purtevule appiccatu
È a chitarra à u colu
Longu longu sfilanciatu
Cum’è un palu di fasgiolu.
Minguli in quantità
Note ne ghjoca à miliò

U secondu hè verità
Pussede l’arte maiò
Cugnome s’ellu ùn nè hà
U chjamaremu « Django ».
In fatti d’animazione
U terzu si ferma mutu
L’accade à l’occasione
D’ùn esse micca vinutu
Mandendu per spiegazione
Un chjavellu ribattutu.

R : Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.

Incù a so bella cesta
Pelle mora i tratti fini
Ne face girà a testa
À e zitelle aiaccine
Ma li piace ancu à fà festa
È pigliassi e briachine.

L’altru chjappa li terzetti
Spezzanu li tempurali
Schiattanu toni è saetti
È fughjanu l’animali
I culombi, li falchetti
A volpe incù li cignali.
Forse u più cunnisciutu
Di scurdammine ùn possu
Dumanderete l’aiutu
Quand’ellu vi casca addossu
S’ellu sorte à lu prisuttu
Ùn vi lascia mancu l’ossu.

R : Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu

Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
A friscura sittembrina
Ammatta i suleoni
Hè finita l’estatina
È compie sò e canzone
Accozzanu in cantina
Centunai di milioni.

D’avè vistu mi ramentu
Un magnificu tesoru
U si sparte Voce Ventu
U fruttu di issu lavoru
Nutendu mezu à l’argentu
Cù e stacche piene d’oru.
Spergu ùn ci serà ferita
Postu chì nimu si lagna
Issa canzona hè finita
È lu mio estru muntagna
Forse l’avete capita…
Ghjera solu una macagna.

R :Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventaunveru
scumpientu

Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.

SIMMAI

semmai

S'ELLU SI TACE U CANTU

sellu

DA U SPERÀ

spera

È MORE l'OMU

(Federicu Poggi)

emorelomu

O GENERALE

(Federicu Poggi/Alanu Di Meglio)

reconciliation

VOCI DI A GRAVONA

SCRIVU À TÈ

scrivu

 

separateur

haut de page     accueil    page précédente


Les pages "musique" sont organisées comme suit :

Le chant corse

Les pages consacrées à A Filetta :

A Filetta : témoignages 

Actualité et archives

Chants : les textes des chants

Concerts avant 2006

Concerts 2006

Concerts 2007

Concerts 2008

Concerts 2009

Concerts 2010

Concerts 2011

Concerts 2012

Concerts 2013

Concerts 2014

Concerts 2015

Concerts 2016

Concerts 2017

Concerts 2018

Concerts 2019

Concerts 2020

Concerts 2021

Concerts 2022

Concerts 2023

Discographie : tous les disques en détail

Repères chronologiques : A Filetta de 1978 à aujourd'hui

Parole : Les mots d'A Filetta (interviews, entretiens…)

Galerie photo

sans oublier mon livre sur A Filetta !

Les pages consacrées aux concerts du groupe L'Alba 

Les pages consacrées aux groupes et chanteurs corses

Les pages consacrées aux paroles des chants corses :

- page "chants d'A Filetta",

- chants corses d'hier

- chants corses d'aujourd'hui

Les compte-rendus de concerts (année en cours);
Les années précédentes sont ici :
2023    2022    2021    2020    2019    2018    2017    2016   

   2015    2014    2013    2012    2011   

   2010    2009     2008     2007    2006   
les concerts du groupe L'Alba sont ici.

Les pages consacrées aux Rencontres polyphoniques de Calvi :

Les invités des Rencontres (tous les artistes y ayant participé au moins une fois)

Le jazz et la page consacrée à Paolo Fresu

Les annonces et compte-rendus de concerts de jazz

Les musiques du monde

L'opéra, la musique baroque, etc.

Les inclassables

Les vidéos

Et enfin, ma sélection de disques du mois.


Corsicamania, l'annuaire des sites corses

Valid XHTML 1.1