A FILETTA : les chants



Dernière mise à jour de la page : 08/02/2007

Pour tous les chants de cette page :
© Propriété des auteurs

 

À a riscossa
A Canzona di a Malata
À Dì ti di tù
À l'Acula di Cintu
A l'Alivetu
À l'Altru Mondu
À megliu stà
A Muntagnera
A Paghjella di l'impiccati
Affrescu
Aghju Coltu
Anima
Beati
Chjarura
Cose Viste
Criaturella
Cumpagnu
Cun Tè
Da Grande
Di l'aghje
Dormi
Eo sai
È Puru simu quì
Euskadi
Exorcismus
Farandula
Figliolu d'ella
Fiure
Ghmerto
I Mufrini
Induvinella
I Piscadori è u Mare
L'Acillucciu
L'Anniversariu di Minetta
L'Arditezza
L'Attesa
L'Ecclésiaste
L'Invitu
L'Ombra murtulaghju
L’Orrida bestia
Machje
Ma Dì Ci Chè Tù Voli
Malanni
Mare Eternu
Meditate
Memorie
Ne'n tarra ne'n celu
O Dumè, O Muamè
O Terra
O vita, o vita
Oggi

Paghjella

Pè Ssu Dumane
Pueta
Reame meiu
Rex
Santa R'ghjina

Sintenza Per Tè
Sò l'omu
Sumiglia
Ste mane qui
Tempu
Terra brusgiata
Ti chjami
Tra noi
Trè
U Casticu
U Furore
U Lamentu di Maria
U Lamentu di Ghjesù
U Mare è un Fiume
U Mulatteru
U Pagliaghju d'Ostriconi
Una Tarra ci hè
U Negru Fume
U Sipolcru
U Ventu Schemu è a Vechja serena
Vai Puru
Vogliu
Vogliu esse
Visioni Care

 

 

 

MEDEA (1997/2006)

 

L'INVITU
Sénèque, trad. Jean-Claude Acquaviva

Di celu è mare
Maestri Dii
Vinite ed accunsintite l'alta spusalizia
E' voi torna, populi tutti in accolta pia,
Vinite ed'appicciate à noi.

Vittima à a prima sarà
Un toru biancu à porghje so capu
A chì cummanda u tonu.
A' Lucina, bianca una manza da parè neve
Chì
n'ùn cunnobbe a coppia

Dea ch'affreni Marzu di farru incrispitu
Tù chì impedisci e so spietate mane
Dea, sosta arricata à i populi à a sfarra
Diviziosa Dea,
Di pace Dea,
Eccu per tè, più tenneru sacrifiziu

E' tù O Diu ad'alzà u fiacculu
Di e liggitime nozze
Tù chì sì
à sguaglià a notte
Sii pò tù u testimone nostru

Veni caru,
Fà ti vene travalzatu è briacu
Di rosule incurunatu.

E' tù chì splendi à tardi troppu
Quandu sò in brama l'amanti
Tù chì tornì lu ghjornu
Dop'avè cummandatu à a notte
Da sta mane sò spose è mamme chì ti chjamanu
Adondi la to luce

Bella hè
Più bella cà e figliole d'Atene
Di più cà e giuvanotte di a smuragliata cità
Avvezze tantu à corre cum'è masci
Pe' e cime
Bella hè
Più bella cà l'olimpiana chì nuta
In l'acque sacre di l'Alfeu

Da bella, ch'ella si fia avanti
Tandu si cancillarà di pettu à Ghjasone
Diunisu, figliu di l'accendita murtale
Chì và in carru da tigri tiratu
E' dinù Appollu, u fratellu di l'aspriccia vergine
Quella chì stà in bocca à Pizia
E' Castore, è Polluce u so fratellu
L'abile cumbattente.

Maestri in celu,
Eccu a mio preghera.
Ch'ella sia sta donna, una sposa nesca
Nescu dinù frà i sposi
Ch'ellu ci sia st'eroie.

Quand'ella move in mezu à e so pare
Lampante frà altri tutti hè u so visu
Ùn impallidiscenu e stelle à u fà dui u sole ?
Ùn s'arritiranu puru quelle à luna vechja
Quandu spampillente, u so discu s'hè spechju ?
Cum'è di Tiru a porpura torna a neve imbacarillita,
Cum'ellu si spanna Barbirossu in l'ochji ammachjati
Di l'alba chì sprichja.

Spicca ti da roza a Caucasica chì t'accampa
Tù chì n'ùn fusti à ricusà e smisurate brame
D'una chì t'arricava u tremulu
Quand'è tù a strignii
Aguanta la a felicità
Vistuta da greca figliola
E ricevi to sposa
Da i so genitori offerta

Imene,
Nobile figliu di Baccu
Chì tene u tirsu
Hè ora avà.
L'ora sacra d'accende u fiacculu di deda.

Dà li,
Da e to languide dite
Scatulisca l'alta calisgina.

Ribombinu puru i scaccani di e canzone in burla
E sconcia, a folla scioppi.

Quella,
A si porti a notte
Senza mancu una parolla
Fece a sposa d'unu scappaticciu andaccianu.

 

 

L'ARDITEZZA
(Senèque-adapt. Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Audax nimium qui freta primus erat
Tam fragili perfida rupit
Terrasque suas post terga videns
Animam levibus credidit auris

Soca era una smisurata arditezza
À guidà u prima chì fù à strisge
E perfide onde
Annant'à cusì scaghjula barcella

Lasciatu si di Mamma, a batticcia
Di a so vita fece u spassu di i venti strosi
I mari l'hà battuti à casu
Fidendu si à un legnu mastinu
Trà vita è morte, corciu sulcatu

Di nanzu à ellu,
Nisunu cunniscia e sidere
Ùn lighjia omu, in l'affrescu stillatu
E i vascelli ùn ci la facianu à schisgià
E sbarsante Iade o a Capra d'Olinia
Nemmancu u Buiaghju
Quandi u so carru trinca ad'ambarscia
Pè di Boreu, pè di Zeffiru
Ùn ci era nancu nome

Arditezza di Tiffeu
À imbuffà e so vele
Annant'à u vastu mare
Da suggerì à i venti
Un cuntegnu novu
E so tele, ora e stindia à pienu
Ora burdighjava in li tretti di u miziornu
À briglia sciolta

(fin de la version courte)

A intenna, à e volte
Si cautava à lascià la mizana
Ma accada dinù
Ch'ellu a pisessi in cima di u maghju
Scummessa di Marinaru primurosu è più
D'ammaistrà a vintizata
Tandu in le calgese, quassù.
Svintulava rossa a so bandera.

Tempu niscentre è di viziu privu
Quellu di l'antenati
A so pace, elli,
A si gudianu senza sbirbà nè francà pozzu
In tarra soia scurrianu i so ghjorni
Quindi ogni pocu era divizia
Ogni lenza era daziana
Ùn cherianu altrununda.

Cunfinati à bella megliu eranu i mondi
Finch'ellu s'impachja si u vascellu tessalianu
Da fà turnà appicciati.

Da ellu fù tribbiatu u mare,
E' u mare si fece timore di i nostri orizonti.

Rea sta nave
Spietatu u casticu.

Dopu è ridopu,
Unu strapazzu appressu à l'altru.

Quandu e duie sarre ad'abbadà l'acque
Mossenu à rughju paru
Da purtà sciuma frà stelle è nebbie.
Si hè vinutu menu l'arditu Tiffeu
E' li hè scagliata a manu.
S'ammutulinu Orfeu è a so lira
E Argò anch'ella, di voce fù priva.

E' quale n'ùn fù insischitu
Quandu appar di Cicilia a vergine
Cinta tutta à mastini cani à caccia abbaghju
E' quandu si fece sente a perfida chjama
Di e sirene ad'amasgiulà l'onde
E' chì u risponde d'Orfeu è a so lira
Fù quasi u tercanu.

E' chì ci era à viaghju fattu ?
Pilone d'oru è Medea,
À coppiu è nescu.

Fù quella u pessimu rigalu
Spavintosa di più cà i mari incruscati.

A' chì prò oramai
Gluriosi vascelli è omi di vaglia ?
Ammaistratu, si stà l'Oceanu
Capighjimbu di fronte à l'omi
Hè turnatu bunaccia
È da ellu s'avanzanu l'ore
Di i mondi à palesu.

 

l'arditezza : l'audace








a batticcia : le rivage







affrescu stillatu : la voûte étoilée

U CASTICU
(Senèque-adapt. Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

A rabbia chì fraga in la fiara
E vintere sparamundate
U timore di lu farru alzatu
Ùn venenu apparinati à u furore.
À l'odiu di a sbandita sposa,
Nemmenu u Punente maestru
Imbutratu si di niuli ed'acque micidiose
A fiumara di Danubiu à spanticà i ponti.
A forza di Rodanu, quandu chì mare ed'ellu
A si ghjocanu à e petturiccie
Nemmancu i sbollari di l'acque turnate inzirgate
Da e neve frante.
Quand'ellu s'hè arsente u sole
À l'entre di u veranu
A cecu lu focu accatizzatu da l'ira
Ùn lu cummanda nimu, ùn lu para nisunu
Pediniella puru !
A quella da a stizza
A si stringhjaria ancu.

A supplicà vi simu O Dii,
Ùn siate ingordi di castichi
Fate pace à quellu ch'hà dumatu u mare
Ma rabbiosu hè firmatu u putente "Marone"
Da chì fù vintu u so reame, l'altu secondu.

(début de la version courte)

… U ghjuvanottu arditu si
Da purtà l'eternu carru
Fora di l'àndati paterni
Ebbe à pate a fiara da ellu zingata.
Malasciu à chì trafanca l'assestu.
Ogni marinaru da Argò imbarcatu
Fece a Malamorte
Offesu, u mare fù à orde vindetta

Tiffeu fù u prima strintu da Falcina
Orfeu cansatu sì in infernu
In tempu d'una volta
Ci hè turnatu pè u sempre.
Sbrimbate, e so carne
Funu sparnucciate
Mentre vinia à gallu u so capu
In l'acque di l'Ebru
Ercule, rosu da u murtale rigalu di a moglia
Si fece dà miccia in capu à Eta
Anceu fù sbattutu da un cignale
E tù, O Meleagru,
Tù chì fusti à toglie vita à babbituzii
Sarè ammazzatu da Mammata altariata

Rei tutti, culpiti tutti
Ma chì fallu po fù à fà smarisce
In l'acque chete d'una surghjente
Stu ghjuvanottu da Ercule persu…

Andate, andate O eroi,
Andate à batte mari
Ma attenti à e fonte paisane ! …

(version longue seulement)

Immone, à fatu sappiutu
Finì in bocca ad'un sarpu di Libbia,
Induvinu da tutti, salvune da ellu,
Mopsu morse spaisatu.
S'ellu disse veru, u maritu di Tetti
Sarà eternu errente.
Naupliu, ellu, s'hè annigatu è
D'Oilè sarà u figliolu à pagà
I crimini : culpitu da u lampu
Fù ingullitu da u mare.
A moglia d'Ammette,
Da salvà lu so sposu
Sarà à offre so vita

(reprise version courte)

E quellu chì abbramava tantu u pilone d'oru
E da chì tuttu stalvò
Peliade, fù sbr
imbatu è messu à bullisginà
Ind'una paghjolla

Sazii site O Dii
D'avè vindicatu u mare
Ùn tramannate à quellu chì eseguia.

 

Le châtiment


































àndati : les traces
















u cignale : le sanglier

babbituzii : oncles paternels


reu : coupable


























u pilone : le manteau, ici la toison d'or

paghjolla : chaudron

U FURORE
(Senèque-adapt. Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

… Ver dì chì cima funesta andarà
A maga insanguinata,
Data si à u s'amore spietatu ?

Annant'à chì malcaminu a si strascina
U s'arcanu furore ?

Hà l'ochji imbariati
Ma altu lu capu da sfidà u rè.

Sarà po ella a sbandita ?

S'avvampa eppò s'avvampa dinù
Dop'avè sbiaditu, u so visu in anda.

Levati li so chjuchi
Un hà passu cusì scatinatu una tigra

Amore nè Odiu Medea ùn affrene
Amore eppo Odiu si danu à l'arrembu
E vanu ! Verdì chì ultime ripe ?

Un sarà ora ch'ella smarisca rea a colcidiana
Li possinu rifiatà stu reame è i nostri rè ?

A'briglia sciolta O sole, vai
O sole
Vai è trapoghja in la notte, sapara notte
E di questu ghjornu tremendu
Fà ne u spasimà.

 

 

SI DI ME

 

 

 

NE'N TARRA NE'N CELU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Nè in tarra nè in celu
Sensu passu ùn avarà ?
E case sò quì à curà
Ricordi di sbelu
E' sbagliu d'eternità
Nè in tarra nè in celu
Lu mio tempu si stà

Aghju vistu l'infernu
D'una mamma à u spiccà
E u surrisu in darnu
chì a vulia allaccià
Una ghjurnata tetra
Di quelle chì ponu turnà
Nè in tarra nè in celu
U mio tempu ci và

Nè in celu nè in tarra
Sò cote à lampà
Aghju l'anima chì cotra
Forse da l'alta sarra
Quella ch'omu n'ùn sà
Palisatu sicretu… Corcia felicità…

 

SANTA R'GHJINA
(Jean-Yves Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Sì di petra zuccata da l'omi è da li venti
I to culori sò quelli ch'è tù t'inventi
Lascendu fà l'ingegnu di e quattru stagione
Ch'intreccia ombra è lume in una strana unione

Sì di sicreti persi cù l'anime smarite
Di quelli ch'in le fole s'amentanu e vite
Quelli ch'anu spartutu tempi fà e to stonde
Banditi o pastori l'hai sappiuti asconde

Quantu hai vistu ghjente mancu tù ùn la sai
Ma adopri pacenza è senza stancà mai
Porti u peregrinu à scorbe u Niolu
Cullendu à passi dolci à fiancu à fiume Golu

Sì di caldu chì brusgia à sin'à a ferita
Quandu à e sciappitane a statina t'invita
Di i to ghjarganelli quandu viranu sbuccia
Si movenu e spisce da u ponte à Cuccia

Sì di cotre lucente à l'ore inguernarecce
Nant'à i to sciappali si spechjanu e trecce
Di isse stelle fughjite induve nimu ùn sà
Elle sò l'infinitu, tu sì l'eternità

 

 

REAME MEIU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Reame meiu, reame ma
Più s'ammansa lu tempu
Più mi sentu cantà

Só bramosu è impaziente
Di spalanca cum'è un' infierì
Reame meiu, reame mì

Reame meiu, reame mò
A' l'orlu di la to ghjeva
Mi staria ancu à paccarò

Aghju giratu tantu
Per infattà ti custì
Reame meiu, reame sì

 

 

AFFRESCU
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Akhenaton-Bruno Coulais)

Stu tribbiu chì u ventu hà purtatu luntanu
Storia di l'omi andati privi di u so ribombu
Figlioli di un matticciu chì una sciabula hà tombu
Cascati in u furore di e mosse chì sanu
Quant'ell'hè dolce è lindu u tempu di e speme

Una sapara casa duv'è passasti l'anni
A l'anni accatastati da ghjunghje sin'à noi
E le petre pisate cum'è stelli d'eroi
Da omi à tesse nebbie da omi à parà danni
Una cù l'altri nati in core à noi insieme

E cispre cù l'arcusgi è l'acciaghju murtale
U fiume chì trascina a libertà culpita
I morgani ind'è l'ochji chjosi nantu à vita
E u sole chì more nant'à un vechju sciappale
Da fà pienghje la terra da fà li dì ghjasteme

L'oramai chì hè di punta à l'aghja nova
Tuttu impastatu à sonnii è à lascite antiche
Quandu si cala u sguardu è vede e vistiche
Di un passatu chì indetta una storia ritrova
Ingarmigliata tutta à ondere è à gemme

 

 

TRA NOI (A Anton' Francescu Filippini)
Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Issa lingua di i mei grazia à voi fù quella
Chì incantava le sere di a mio zitellina
Issa lingua di i mei grazia à voi fù bella
Quant'un'alba di maghju, un sfogu d'albaspina

Trà noi ci fù lu mare è u tempu chì u face
Trà noi li bisesti di e guerre orrende
Ma ci fù da fà ponte a musa ch'ùn si tace
E parolle di focu, e splendite lucente

Pienghje u Murianincu u so figliolu persu
Pienghje a Corsica sana quellu chì si n'andò
In paese di Dante à mantene u versu
Di quelli di una volta, quelli antichi maiò

Qualsiasi lu locu, u fiume, u paese
Ch'è vo travirsarete in sonniu dopu a vita
E brame di u meiu à e vostre sò appese
Da fà compia sta notte chì dura senza lita

 

 

DORMI
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/ Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

S'hè intratalatu lu ghjornu
S'ammansa folta, la notte
Più sole, più cennu, più sorte,
Dormi

Mì chi s'appiccianu l'ochji
E m'aghju da stà quì à vighjà
A invintà ti tesoru, una scuruzzulà
Dormi

Dormi ciuccia dormi ghjà
Cum'ellu deve pienghje è cantà
Brame, u rè chì n'ùn ebbe
U rè chì n'ùn ebbe
U rè chì n'ùn hà
Dormi

Senti, a mo pelle, senti
A mo rima hà da stancià
Dà li tù un basgiu prima cà parte
Eppò dormi, ciuccia,
Dormi ghjà

 

 

SI
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva/ Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Sì di granu a mio casa, di granu
Fragatu da l'antivistu sole
Chì puru di tè n'ùn seppe nulla

Sì fola u mio granu, di fola
Innamurata à bagnu
Sott'à e spisce di qualchi rè vadu

Sì fumaccia a mio fola, di fumaccia
Appinulata si in l'albitru
Chì sgotta bachi da prucaccià

Sì cesta a mio fumaccia, di cesta
Sulcata di e dite in partanza
Ver'di u sbulinchjatu tempu

Sì fanalettu a mio cesta, di fanalettu
Spittinatu chì scrive a so stella
A i marinari imbariati è soli

Sì donna u mio fanalettu, di donna
Apparinata è nesca
In tresca venghinu l'ore !

 

 

TEMPU
(Ghjuvan-Ghjaseppu Franchi/ Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

A vita lega à corda lena
Vanu le stonde par vultà
L'ora si chjama libertà
More la gioia eccu la pena
U tempu corre à corda lena

U tempu corre à brilla sciolta
Porta l'amichi è lu piacè
Si ne vanu luntanu da tè
Quelli d'oghje è quelli d'una volta
A vita fila à brilla sciolta

A vita fila à quella volta
E tuttu strappa à longu andà
Forse si chjama eternità
L'ultima stonda chì rivolta
U tempu lega à quella volta

 

 

L'ATTESA
(Marcellu Acquaviva/ Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Una ripa di terra in core pè l'eternu
E stu surrisu caru voltu versi l'avvene
Un passu chì andarà senza più malapena
E l'ochji abbagliulati nantu à u mare paternu
Quant'hè strana l'attesa

Una sguatra di fiure più nere ch'è u dolu
Un avvampu di focu chì affoga u respiru
Tuttu ciò chì si more senza oncia di rigiru
Ogni cennu di vita chì varca u celu novu
Quant'hè strana l'attesa

Un sonniu malandatu chì chjama u terrore
L'ingannu è u vituperiu in tresca pè e cime
U ricordu annannatu da le to ore patime
E u to celu chì piglia u versu di u chjarore
Quant'hè strana l'attesa

Una ripa di terra è un branu di sole
A vistica di ciò chì sbramò l'infelice
Quand'eiu ne rimiru a mio terra à l'arice
Di iss'ombra meia nata quandi à ella s'annoda
Quant'hè dolce l'attesa di tè

 

 

A L'ALTRU MONDU
(François Vincenti/ Dominique Vincenti)

A l'altru mondu
U tempu hè longu
Ci stà l'eternità
E m'hà pigliatu
A tempu natu
Di mè chì n'hà da fà
O cara mamma
U paradisu
Hè grande cum'è tè
E s'è ti chjamu
A l'improvisu
S'arricummanda à mè
Santa Maria
A to sumiglia
Un nu mi lascia più
E mi cuntentu, è mi ramentu
Cum'è s'ell'era tù

Ti mandu un fiore
U so colore
U scegliarei tù
Hè ind'è u pratu
Di u Muratu
Ch 'ellu face u più
S'o fussi eiu
Frà i più belli
U cuglierebbe à tè
Ma stocu in celu
E i to capelli
Sò luntanu da mè
Ma i t'allisciu
Cù Ghjesu Cristu
Chì sà quale tù sì
E mi cuntentu
E mi ramentu
E megliu, ùn possu dì

Un piglia dolu
U to figliolu
Cù l'anghjuli stà bè
E sò ch'o vogliu
U mio custodiu
A sà prima cà mè
Quì l'aria fine cum'è puntine
Cosge senza piantà
Ore tranquille
A mille à mille
Senza calamità
A l'altru mondu
Canta u culombu
E paura ùn ne hà
Pè cacciadore
Ci hè u Signore
O Mà, ùn ti ne fà !

 

 

MEMORIE
(Anton' Francescu Filippini/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

I giardini ch'o aghju passatu
Oghje mi parenu un desertu
U ventu ci corre à l'apertu
Spulendu rena d'ogni latu

L'acqua hè sparita, ogni libbiatu
S'hè intisichitu è u core incertu
Dice " Aghju gosu aghju suffertu
Fattu e mio lotte o sunniatu ?"

Di tanta vita
Un hè ristatu
A a memoria
Ch'è una visione
Impuverita
Di tant'amori
Un nome o dui
E' di u tribbicinu ch'o fui
U ricordu
D'una ferita

 

 

VISIONI CARE
(Anton' Francescu Filippini/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Ancu s'o ùn videraghju più
La mio terra prima di more,
A mio patria a mi portu in core
E l'aghju sempre à tù per tù

Vegu u so celu gonfiu è tesu
Cum'è un preziosu ballachinu
Sopr'à i paesi lu marinu
L'empie tuttu è l'alza di pesu

Vegu e so coste innargentate
Ch'ella riccama l'alga nera ;
Vegu e so cità chi di sera
Hanu voci d'innamurate

Vegu e so machje chi l'imbernu
Lascia intatte e si ne cummove;
E so canalette e le piove
Chi danu à l'orte un bon guvernu

Vegu achjustrati i so pughjali
Cume cervi in listessa banda
E u ventu pazzu chi commanda
U focu infamu è i tempurali

E vegu l'omi è le zitelle ;
À chi m'impreca, à chi mi ride,
A chi mi feghja é ùn ci decide
Poi, pensu à cio chi ci divide
O core, inchjoda e to bulelle !

 

 
A DÌ TI DI TÙ
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva / Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Cenere, venti è vite à caternu
Inserciditi li cori chì chjamanu in darnu
Ma l'amore ci fù
Ed' hè firmatu, principessa
A' dì ti di tù

In li tio passi incerti ver'di e bracce sparte
C'hè Mammata chì ride, Mammata scumparte
Tepidi sonnii è grazie tante
Chì t'avvignanu, principessa
Da ch'elle sò tamante

Annant'à qualchi vechju quaternu
Eccu ti mintuvata, Tesoru
Da Barbirossu lu cecu,
U primu amante d'oru

A basgià ti la fronte sò scalati li ghjorni
E centu rè misteriosi anu fiuritu i cuntorni
A so trifuna và,
Bramanu è cantanu, principessa
Da chì e stelle vantanu

Criaturella in anda, mi sì soffiu d'età
A l'appossu di a mio preghera, la ti vesti felicità
Venghinu tempu è ore
A fà ti donna, principessa
D'una zitella in pettu, ci aghju da tene u core

Annant'à qualchi vechju quaternu
Eccu ti mintuvata, Tesoru
Da Barbirossu lu cecu,
U primu amante d'oru

 

CHJARURA
(Marcellu Acquaviva / Ghjuvan-Claudiu Acquaviva-Bruno Coulais)

Passatu m'aghju l'anni à circà in le nebbie
Lu mio rispiru primu, fraterna rimembrenza
E avale a sò mi n'anderaghju senza
Sò stu cecu chì và è nulla n'ùn pò leghje

I tò guiai sò mei a tò pena listessa
Le tò gioie le m'aghju à fiancu à l'oramai
Stò chjosu ind'è isse ripe duv'è tù ti ne stai
Tù chì viaghji dinù in a bughjura spessa

E tribbiere sò compie e guerre sò finite
L'eroi sò andati à visticà lu ventu
Sò corse l'acque linde da l'altu di u pientu
Sò corse l'acque linde da l'altu di u pientu

Sò ghjarghje le to mure sò paci le to lite
A mio vita hè appesa à i destini umbrosi
Libari l'orizonti à e partenze spose

 
DI CORSICA RIPOSU (inédit)

 

MEDITATE
(Primo Levi/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Meditate che questo è stato :
Vi comando queste parole.
Scolpitele nel vostro cuore
Stando in casa andando per via,
Coricandovi alzandovi ;
Ripetetele ai vostri figli.

 

L'ECCLESIASTE

Una leva tira avanti è un'antra li s'affacca
E' a terra, ella, hè rimanenza sempre.
Si pesa u sole, si ciotta u sole
E' i so suspiri sò i ribombi senza più fine
Di tanti giri è rigiri di solu.
Move u ventu à miziornu, trinca u ventu ad'ambarscia
Eppò volta è torna à piglià e so vie prime.
I fiumi tutti si lampanu in mare
E' u mare ùn hè rughjulu,
E' i fiumi sempre battenu a so trifuna.
Di iu più anticu si ne scordanu l'omi
E' ciò chi accadarà ùn lasciarà vistiche
E' viaghjanu tercane e nebbie à e nebbie intricciate.
Ma dolce hè a luce è dolce hè assai à l'ochji di fidichjà lu sole.
S'ellu uinvechja cent'anni un omu
Ch'ellu si ne rallegri di tamanta vita
Ma ch'ellu ùn si smintechi di i ghjorni tenebrosi à vene
Chì tuttu ciò chì vinarà ùn sarà cà nebbie annose
A' nebbie nove ingarmigliate.

 

 

FIGLIOLU D'ELLA

Figliolu d'ella
Sì figliolu di meiu
In le bracce d'ogni vuciata
In l'ochji d'ogni aspiterra
O tempu di macera

Figliolu d'ella
Sì figliolu di meiu
Ragiu tepidognu inciartatu
Frà l'arrivinte di u sole
O tempu di fole

Figliolu d'ella
Sì figliolu di meiu
Quand'ellu scaglia marzu
In boccamanzuli d'erbavinca
O tempu chi trinca







macera : ruine



tepidognu : tiède






erbavinca : pervenche
trincà : tourner

REX

Rex tremendae majestatis
Qui salvandos salvas gratis,
Salva me, fons pietatis.

Recordare, Jesu pie,
Quod sum causa tuae viae,
Ne me perdas illa die.

 

LE LIBERTIN
 

GLORIA

Gloria in excélsis Deo
Et in terra pax homínibus bonæ voluntátis.

Dómine Deus, Agnus Dei, Fílius Patris. Qui tollis peccáta mundi, miserére nobis.

Jesu Christe, Cum Sancto Spíritu in glória Dei Patris. Amen.

 

EXORCISMUS

Exorcizo te
Omnis spiritus immunde
In nomine Dei
Exorcizo te
Alleluia
Dominus dixit ad mea filius

 


VIA CRUCIS

BEATI
(Vangelu sicondu à San Matteu)

... Beatu à chi cumpate
Arricarà a cumpassione
Beati i limpidi cori
Saranu à vede à Diu
Beati i paceri
Saranu chjamati figlii di Diu

 
INTANTU (2002)

 

PAGHJELLA
(Tradiziunale)

À manu dritta ci hè Guegnu
Di Monte Cintu figliolu
Chì ci sparghje u so regnu
Da Calinzana à Niolu
Ci corre pè li so monti
A musa di Pampasgiolu

 
L'ANNIVERSARIU DI MINETTA
(Tavagna)

Per tutti l'anni chì sò scorsi
Per le to gioe è le to pene
Per li fatti è li discorsi
Per lu sangue di le to vene
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

Per li to ochji à la funtana
U t'amore immensità
A cara santa nostra mamma
Per l'oghje è per l'eternità
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

Tù si la mio surella cara
Quella ch'è nata à tempu à mè
È si di mè stai luntana
Seraghju sempre accantu à tè
È per la to mimoria cara
Chì luce sempre in core à mè
Vogliu gode ogni stonda permessa
Vogliu gode la per tè

 

A CANZONA DI A MALATA
(Ghjuvan Pasquinu Acquaviva)

Pigliu una penna eppo à scrive mi mettu
In puesia à dipigne stu sugettu
D'ùn esse più furtunatu di rime quantu rigrettu
Pè spiicà quelle pustura di a figlia ch'era in lettu
Collu e scale è pighju à l'usciu chjosu
S'affacò tandu un sguardu luminosu
Dicendu " cosa circate, amicu cusì pietosu ? "
" Cercu à vede a malata " subitamente risposu
Mi disse allora " hè pressu chì vinite,
Cù pena in dolu à lu male currite
Soca voi, a malata, di moltu a cunnuscite
Aspittate ch'o a parli pè dì li qual'è vo site "

Entrì in la stanza è fece sta riclama :
" Ci si hè un tale chì di vide ti brama
S'è tu lu voli riceve hè prontu pè la tò chjama "
Tandu da par mè sintiu " Dite li ch'elle entri o Mamma "
S'apre in un colpu di a stanza a sarratura
Entru è salutu cun tutta a primura
E' poi stesu la manu à l'angelica figura
M'apparì guasi lu pientu videndu la so statura
Cusì m'intesu allacià lu mio core
Videndu soffre quellu limpidi fiore
U m'avaria chjappu eiu oiuttostu lu so dulore
Ma quessa ùn pudia fà la ci crede mi u Signore

Di tantu in tantu lintava un triste lagnu
Chì suminava in mè vilenu pagnu
O dipoi stu ristorbu ùn ne riposu è più n'ùn magnu
Era inundata di larme la so stanza
Quand'è li dissu d'ùn perde la speranza
Ch'è li purghju la manu priparendu la partenza
Ma sempre prichendu à Diu ch'ellu li dessi bona scianza
A mi lacaiu viva pè u mumentu
Poi partiu cù lu core scuntentu
Quelli suspiri lagnosi divintonu per mè spaventu
Durante lu mio caminu aghju vuceratu è piantu

 

 

COSE VISTE
(Anton' Francescu Filippini/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Ùn so ancu centenariu
Ma m'è toccu à vede cose
Chì l'idèie più diritte
Mi si parenu ritrose
Ben ch'eo tenga a stammi solu
E ch'eo schisgi le cumbotte,
Aghju vistu copre cani
È spugliassi ghjuvanotte
Aghju vistu deputati
Aghju vistu senatori
Fà vutà i murtulaghj
Senza teme inquisitori
Aghju vistu burlamondi
Tende trappule ai turisti
Nigà pane a li rimiti
E fà pranzi à l'anticristi

 

 
PASSIONE (1997)

 

U LAMENTU DI MARIA
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

O sianu li me ochji a manu di Diu maiò'
vinuta à a fronte toia da ambata di vita.
Lu me dilettu dolce, la me carne ferita
sia di ricordu sempre - u locu induve mi stò,
dund'hè corsu u to sangue in la sera tradita
a pede di a tò croce l'umanità in crucco.

Lu tò arsente sguardu chì di u sole fù branu
eiu l'aspittaraghju per u sò vultà gluriosu
incù 'ssu passu lebbiu issu visu mai rosu
aspittaraghju à tè - lu tò dettu tercanu
suldatu di l'alte paci, figliolu cimintosu
l'anghjuli appressu à tè in longu stolu vanu.

Cusi negri i niuli cullandi à l'Oriente,
e scuru u punente chì impanna stu mondu
ne si nanta à una croce è tuttu ti stà di tondu
più n'un hè lu tò sguardu - bramosu è spampillente
in la sò strana mossa leva una baraonda
mentre stai cusì chetu vincitore dulente.

Cume u celu s'hè greve è cume a notte hè fosca
mantu negru chì balla ind'è l'anima meia
ti gardu caru Ghjesù è a to sorte attosca
tutta l'aria chì ingira - issa vechja terra ebreia
è si ne và luntanu à chjamà in a tò bocca
chì hè ventu d'amore in la tenebra reia.

Di sopra à a tò fronte corsa hè una culomba
è una nebbia grisgia calata hè addossu à mè.
T'hà fattu lu Rumanu di sta croce una tomba,
tù chì lampavi in terra u pesu di l'ohimè
di a tò carne viva ùn ferma più che ombra
una cota chì lagna - cerca sempre u perchè

O caru lu me figliolu, Diu di pelle umana
omu chì si ne more in l'attese cuncolte
vinutu à sole altu per riscattà a notte
più n'ùn batte stu core di cotru hè la to manu
un pocu di u tò sangue nantu un farru rumanu
hè diggià una fiumara - chì trabocca a morte.

Oramai mi ramentu sta notte di Betleemme
mi ramentu u tò visu a tò parolla nesca
le stantare di toiu chì funu tante gemme
poi ste tenebre oghje in fronte à Gerusalemme
o tù chì sarè dumane quell'acqua chì rinfresca
un core in lu nivone - chì brusgia quant'e l'esca.

 



ambata : souffle, brise





arsente : brûlant

lebbiu : léger
tercanu : incomparable
cimintosu : courageux
stolu : cortège





baraonda : déluge


grevu : pesant


attoscà : empuantir, empoisonner











riscattà : racheter


fiumara : fleuve en crue
traboccà : déborder

nescu : seul



esca : amorce


A L'ALIVETU

(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Affanatu sò da l’ore chi vanu in mente
E cercanu à pasponi trà chjasse vechje è patene
Donne calusgiule, omi venti
E veduve cità à mai spanticate
Da u spietatu tempu

Aghju barcatu l’anni
A core datu, à mani tese
Vistu malanni è tarre arrese
Oghje t’avvedi o la mia vita
Chi strada un’era infinita !

Padre s’avanzanu l’ore
Ver’di e sante scritture
E’ l’abbrucata avvigne
Mentre u mio core si strigne
M’addondanu le to primure





affanatu : angoissé, oppressé
à pasponi : à tâtons
patene : vestiges
spanticatu : détruit


barcà : parcourir







abbrucata : le crépuscule

primura : soin, attention

U SIPOLCRU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Hè bellu cà ghjuntu à fine
U libru di e scritture
È u mondu s'addurmente
In e pessime fritture
Ci eri tù, omu sperava
Dì o Diu dì mi la strada

T'anu allacatu in a tomba
Ch'è tu possi arripusà
Ma un pintone ci impedisce
D'esse vicini à vighjà
Pè pienghje lu to suspiru
Pè chere u to perdunà

Ùn credu chì Pediniella
Sia forte quant'è tè
Tù chì cummandi à lu ghjustu
U puvarellu è u Rè
Ma to luce più n'ùn vecu
Sò orfagnu è mi n'avvecu

 
GHMERTO

Ghmerto, Ghmerto mozkaleo
Nu mogvakleb schezevnasa
Eris kopna, mterta dsleva
Ghmerto marad gagvimtkize

 
UNA TARRA CI HÈ (1994)

 

UNA TARRA CI HÈ
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Una tarra ci hè per voi
Di lacrime d'invernu
D'ore chì vanu in darnu
E' di luce chì piglia fine
Toccu Sittembre, dolce cunfine.

Una tarra ci hè per voi
Di sarre impaurite
Di carghji annant'à e dite
Omi in tana è frastoni
Quandu s'incroscanu i toni.

Una tarra ci hè per voi
Fragata da l'arsure
Brusgiate da e cutrure
Spusalizia d'Eternu
Trà notte è fede, è infernu.

Una tarra ci hè per voi
Di mare, monde è disertu
Di sfide è danni à ch'ùn hà apertu
E calle di l'amicizia
Una tarra ci hè ... Divizia !

 

TRÈ
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Da ghjorni in quà piuvia annant'à i chjassi
E si sintianu i so passi
Accarizzà e tarre crosce

Ripigliu :
Ad arricoglie u suspiru
So ghjunti, eranu trè : Un frate vechju, un'ombra è un rè

L'anu visti i paisani francà i ghjargali è e mure
A l'albighjà, à l'ore mature
A'salmi' scuri mutulati.
Ripigliu

E bande di cignali abbadavanu arrese
U rispiru di quelle stese
Persu ind'è e valle piatte

Ripigliu

Daret'à a vulelle chjose, tanti panni so' à asciuvà
Qual'hè chì i pigliarà
Fintantu ch'elli ùn so' passati

Ripigliu

 

 

È PURU SIMU QUÌ

(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Timpeste d'Oriente
È straziata ghjente
È puru simu qui ...

Genuvesi i cummerci
È mattane di tempi guerci
È puru simu qui

Crucetta assuffugatta
È brama crucifissata
È puru simu qui ...

Francisata feroce
È populi senza voce
È puru simu qui ...

Quatordeci ùn li dicia
Tant'anni di caristia
È puru simu qui ...

Partanze è spalluzere
È sole ch'ùn dà più spere
È puru simu qui ...

Cità di u San Rimore
Ruchjate senza pastore
È puru simu qui ...

A' e lenze di l'abbandonu
A machja chere perdonu
E' puru simu qui !

 

EO SAI
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Eo sai saraghju qui
Pè chì mimoria toia
Abbia sempre una lenza da annacquà
Un sole da ragighjà

Eo sai saraghju qui
À parà ti lu tempu
Chì hà da zuccà e fronte
À porghje ti a e volte e mio riviglie tonte

A sente ti centu è più cose di'
Eo sai saraghju qui

Eo sai saraghju qui
Ad'apprupinquà i ghjorni
Pè chì u viaghju
Ùn si fia in un travintaghju

Eo sai saraghju qui
Quandu strughje l'ultima neve
E chì Golu fattu si ne hè zergosu
Da l'anni sbrembatu ma silenziosu

A sente ti centu è più cose di
Eo sai saraghju qui.

 

 

A MUNTAGNERA
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Ch'ellu si n'hè scorsu maghju
sarà più d'una simana :
approntati, o capraghju !
a'lascià piaghja è calmana
ch'ai da fà l'altu viaghju
dopu ghjuntu in Barghjana.

Avvedeci, o Falasorma !
Cù i parenti è l'amichi
Sempre liati à Niolu
per e gioie è i castichi
da Montestremu à u mare
avemu listessi antichi. Sbucarrè in Caprunale

Guardendu da altu à bassu
supranendune à O'mita
è a funtana di u Tassu
basgiati a croce nova
chì a vechja ùn s'hè più trova.

Eccu a Mirindatoghja,
ti riposa di a cullata
ma fà casu à a capra
ch'ella ùn si sia sbandata
se tù voli esse in Puscaghja
tranquillu pè a nuttata.

Dumane, à tempu ghjornu,
(a cunosci quessa, a scola)
crisciaranu e fatiche
nanzu d'esse in Bagnarola.
Di scopre a valle di tuda
tutt'ogn'unu si cunsola.

Dopu so i radi à Noce ;
bassighjendu à e Pratelle
t'avviarè più sicuru
verdi l'acqua di e Castelle
nanzu d'esse à u Muricciolu
sarà croscia a to pelle.

Eccuti nu a Spilonca.
Custi a banda si punta
indu a mandria è aspetta
chì hà bisognu d'esse munta.
A datti un colpu di manu
a to ghjente sarà ghjunta.

U terzu ghjornu à la mane
ti n'andarè vulinteri
in Sesta o Petra Pinzuta
Biccarellu o à Tileri ;
più che mai ghjunghjaranu
à l'abbordu i fristeri.

Avà chì ai righjuntu
di l'istate u rughjone
di tantu in tantu in paese
affacati à l'occasione
poi ùn mancà a to festa
a mane di Sant'Antone.

 

SÒ L'OMU

Sò l'omu
Quellu di i ghjorni senza ragioni
Di e notte senza lucenda
Di a calmana tremenda
E di u fretu senza fuconi

Sò l'omu
Invichjatu in un cantu
Di tè innamuratu forse
Chì faci lu mio percorsu
Veculu è Campu Santu

Sò l'omu
Fruttu di un paese
D'una radica nudosa
E' a mio stella hè ascosa
Sott'à lu to bilese

So' l'omu
D'una storia à mai scritta
D'un' oceanu verde
Di cio chì più n'ùn si perde
D'una brama ch'ùn s'azzitta

 

 

MALANNI
(Ghjacumu FUSINA - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Disuccupatu sò pè la campagna
E mi ne vo pè i so chjassi, solu
Fighjendune issi lochi di cuccagna
E aspettendu a notte in paisolu

Ripigliu :
I mio pinseri sò a l'amarezza
A l'avvacinu à la malincunia
E mi stantu à cunservà la saviezza
Chì più d'una volta si n'anderia

Disuccupatu sò pè la citane
E mi ne vo pè i carrughji, solu
Fighjendu e vitrine à robe vane
E aspettendu di l'ore lu scolu

Ripigliu

Disuccupatu sò pè a stagione
E mi ne vo da casa solu, solu
Or chì vulite ch'aghja una passione
Da turnami un antru omu à piglia volu ?

Ripigliu

Disuccupatu so ma chì vulite ?
Travaglierebbe anch'eiu s'io pudia
A mè ùn mi circate tante line
Ch'ùn m'arricordu più di cio ch'è l'alegri

 

 

FIURE
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Un vascellu tontu
è un marosolu mossu
cum'è tela slibrata
à un sguardu chì conta
u stampu di una smossa,

Ed eiu à mezu à quessi
urfagnu di memoria
calpighjatu in l'andà
di li ghjorni prumessi
mare di l'anticoriu.

Un cunvugliu umanu
persu in lu rambusciu
mez'à e bughje vite
passu di ultimu usciu

E' u tempu s'hè ammansatu
adossu à i mio passi
cum'è a neve in foce
quandu mancu une voce
più n'ùn vole sgabbiassi,

Un vascellu tontu
marosulu di miseria
imagina di un'alba
mentre a mio carne calda
n'ùn ghjetta chè materia.

 

 

L'OMBRA MURTULAGHJU
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

D'asprura s'hè fattu lu raghju
di a tarra hè biancu lu sulaghju
l'ore si so triste è pisive
un ombra corre trà e campive.

Cutteghja l'anima svanita
si lenta à suspiri a vita
sbuleca machja è sipalaghju
vene à chjamà u so fuculaghju.

Nascenu ughjulu è abbaghju
in e chjose negre pagne
ruspa è rumena e campagne
si insanguineghja lu caghju.

A notte stende lu so imperu
sgotta à bughjoni l'ultimu seru
fala u vadu fuma u pagliaghju
è l'ombra scompie lu so viaghju.

Cantanu in celu e più pietose
cantanu in pienti, voce angusciose,
di u ventu s'apre u cataraghju
à u passu di u murtulaghju ...

 

 

A' L'ACULA DI CINTU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

U Cintu hè lu to core
è ne conti e so strade
sò petre accumpulate
poste pè ch'omu capisca
quant'elle sò belle l'ore.

Niolu hè la to mente
fiurita à paisoli
quanti vechji si sò soli
à l'entre di a so notte
ma, tù ci sì cù la to ghjente.

U tempu s'hè firmatu
in e sepe à rifiatassi
e so corie, è so' bassi
à infierì li to detti
d'omu acula beatu.

Vidarei u nostru ghjornu
ùn po' esse cio' ch'omu crede
una casa senza fede
turneranu e friture
e sarà caldu ogni fornu.

A' quelli chì' una sera
indè tè fecenu cena
li ai datu una penna
pè ammintà la to storia
l'amore d'issa terra.

 

 

DA GRANDE
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)

Sappia oghje quale so'
è cio' ch'o saraghju grande
saraghju cum'è babbo'
rè di le muntagne bianche.

Un campagnolu curtese
cu la mio mamma
Natura un pasturellu di paese
passi d'elpa è di pianura.

Vogliu avè mille animali
pecure, capre è vaccine
senza calle nè stazzali
senza rete nè cunfine.

Solu avè un barracone
grande guasi cum'è un mondu
pè nasconde à la stagione
e mio bestie tutte in tondu.

Cum'è amiche, altagne è volpe
cum'è manghjà, frutta è acqua
cum'è tettu, stelle è sole
chì in l'erba l'aria si stracqua.

E' dinù per l'istatina
fammi tante mirendelle
pè le valle è le culline
cù millaie di zitelli.

E' po l'ai ben' capita
chì vinarai incù mè
è inseme in la vita
ne seremu regina è rè.

 

 
AB ETERNU  (1992)

 

SUMIGLIA
(Marcellu ACQUAVIVA - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

S'hè distesu ind'è l'aria un affannu di morte
E' so fatti di marmaru i visi sottu à lu sole
So d'abissu i silenzii è in pulvina e fole
U mondu incrudelitu sbattutu hà e so porte

Caminerà ab eternu issu stolu senza fine
Cù a to sipultura sdresgiendu ogni bagliore
E' chì facia ruvidu u trimendu dulore
Chì rode u campà à iss'ore visparine

E' stu sole di nuvembre annantu à a to bara
Sarà ora oscuratu è ora maestosu
Ma turnerà dinù di issa terra u sposu
Cun ellu vulterà a to mimoria cara

Di tè mi fermerà più chè un visu culpitu
Più chè un dolu pisiu colmu di mille pene
Mi fermerà u vede di 'ssu spaziu infinitu
Chì lu to passu scrisse à stampi pè l'avvene

Mi fermeranu e voci chì à l'altare s'alzonu
Per invade sti celi cun parolle di cera
E' chì correnu in mente tale un furiosu tonu
Chì và è ne scumpone a matina è a sera

E' quandu in tempi à vene invechjerà u ricordu
Ogni palmu di sta terra si purterà à l'iglia
Un sonniu fattu veru chì in un intimu accordu
Di tè si n'averà qualchi fida sumiglia.

A' Ghjuvan Battista Acquaviva

sumiglia : ressemblance



affannu : angoisse





bagliore : espoir

visparinu : vespéral

bara : cercueil

A’ U VISU DI TANTI (1989)  

 


ANIMA
(M. Acquaviva - J.C. Acquaviva)

Addossu à li tristi balli
Di e fiaccule appese
Trà li so mattoni caldi
Trà stelle fucace arrese

Addossu à li negri arali
Natu à boscu in centu lochi
Cum'è cantanu i fochi
Quandu sò i timpurali
l'anima di u legnu và.

In l'abbriu di e stagione
Ch'andarà cun ellu ando'
Quale ùn stete à paccaro'
Quandu sbottanu li toni
L'anima di a terra và.

é quandu da luce à ochji
In le sere assirinate
Lu ricordu nant'à i rochji
Ci si lascia e so spiate
L'anima di a vechja và.

 

LAMENTU DI GHJESÙ
(Marcotorchini/Nandu Acquaviva/Toni Casalonga/Roccu Mambrini)

O tù chì dormi
in sta petra sculpita
d'avè suffertu
da colpi è di ferite
dopu d'atroci martiri
persu hai ancu la vita,
oghje riposi tranquillu
a tò sufferenza hè finita.

Ma eo sò ind'una fiamma ardente
brusgiu è mughju
tuttu ognunu mi sente,
sò i lamenti di i cumpagni
è d'una mamma i pienti
chjamu ancu à Diu supremu
ci ritorni stu nucente.

E fù per quella
cun spiritu feroce
da tanti colpi è viulenza atroce
chjodi à li mani è li piedi,
quessi t'hannu messu in croce,
o Diu da tante sufferenze
fa ch'eo senti a tò voce.

Oghje per sempre
tutta questa hè finita,
avà sì mortu
hè persa a partita,
oramai in Ghjerusaleme
a ghjente hè sparnuccita
vergogna ùn ci ne manca,
morte sò a fede è a vita.






sculpitu : gravé








mughjà : hurler




nucente : innocent














sparnuccitu : dispersé

PUETA

Pueta di i tempi andati
Teni li to mani accolti
Comu hè chè tù ùn volti ?
Cù li to canti suminati

Pueta di li ghjorni d'oghji
Alzi la to voci chjara
Chi ci chjama è c'impara
Ë discità tutti i poghji
Tutti i poghji.

Pueta di u cori d'omu
Chi tù ùn sè mai domu
Di bramà a libartà
Da tutta l'umanità.

Pueta di a vita à vena
Lampi lu to sgridu rudu
Chi lascia lu mondu nudu
In preda à tanta pena,
Tanta pena.

Pueta di u locu vivu
a vita à vena
Viaghji li stradi novi
C'insegni à fà i provi
ôn lascendu à nimu privu
Nimu privu.

 
IN L'ABBRIU DI E STAGIONI (1987)
 


DI L'AGHJE

L'arice di i nostri paesi
Appossu à tanti sudori appesi
Stanu l'aghje.

Duve un partu dede a tribbiera
Di e mannelle sin'à a spulera
Eccu l'aghje.

Opare di un'antica fede
Ë quale listroni li si cuncede
Oghje l'aghje.

Ma rifà dumane rinvivi
Cio' chi e fecenu innargugli
Per chi l'aghje.

Per chi u spunt di un novu sole
ùn si trovinu mai più sole
Tutti à l'aghje,
Tutti à l'aghje.

 

MA DI CIO CHE TU VOLI

Ma di cio' chè tù voli
Hè bella a nostra terra
Da e so cime à i moli
Da e so cime à i moli
In centu riturnelli
Ci cantanu l'acelli
Hè finita la guerra
Hè finita la guerra.

Ma di cio' chè tù voli
Chi si stà bè in paese
Quand'ellu ùn s'hè più soli
Quand'ellu ùn s'hè più soli
é ch'omu s'addunisce
In amicizia lisce
Ë bandere palese
Ë bandere palese.

Ma di cio' chè tù voli
Li ferà pro' l'avvene
Ë i lochi muntagnoli
Ë i lochi muntagnoli
Si quellu chi ci spera
Face girà la sfiera
Di e so inghjuste pene
Di e so inghjuste pene.

Ma di cio' chè tù voli
Chi d'oddiu ùn si capace
Un ghjornu ti cunsoli
Un ghjornu ti cunsoli
é ti vene à u core
Un surrisu d'amore
Dolce quant'hè a pace,
Dolce quant'hè a pace. 

 


MARE ETERNU
       

E to bocche sicrete chi ingullinu i venti
E gruppate figliole di i scunnisciuti pienti
Anu putere à di l'oghje è l'antichità
Tralasciate ch'elle funu da l'umanità.

Ma quandu a luna t'accarrezza
Purtenduti i so ragi fiuriti
Di fole è storie favulose
Cun nave è vascelli da a notte invintati.

Tandu ti cali in core di a vechja surgente
Di lu misteru chi nun conta più cunfini
é t'empii di canti chi s'affundonu feriti
Sott'à le to rivolte chi fermanu senza fine.

 


OGGI

Longu à a costa balanina
Ind'una vechja cunfina
Ci si vede un paisolu
Ch'oghje pienghje lu so dolu
Un locu abbandunate
Chi senza ansciu s'hè firmatu.

Sin'à lu mille nove centu
ùn cunnobe un perdimentu
é tantu l'ultime ghjente
Lascianu e so case spente
Solu stete un infelice
Cugnumatu Frà Felice.

Mai ùn pobbe accità
Rompe a so fideltà
é mentre anni è anni
Nimu sparti i so malanni
Per cumpagne una ruchjata
é un esistenza scannata.

In vechjaia fù custrettu
Di lasciassi more cù tettu
Ogg'insalvatichitu
Agunizava arghitu
S'ammutulinu e campagne
Impatrunisce da l'altagne.

Cortu ne fù u s'esigliu
Chi u mischinenellu figliu
Cumaccatu di stanchezza
é rossu da a tristezza
Vulto' un ghjornu lu spinu
é morse impiaghjulinu.

Ma à u ciuttà di u sole
Quandu u celu di stelle bolle
In la cappella sfundata
S'alza una voce sfurzata
Ch'in'ssu scornu nun si stice
Ch'hè quella di Frà felice.

 


SINTENZA PER TÈ

In i strappazzi di l'oddiu
C'hè nata oghje la so pigliata
In e carchere di u dolu
Falcina è u to figliolu si detenu bracciata.

In i pienti di a spiccanza
Si impii la panza, a viulenza
In e rame di l'alte sponde
Nascenu e fronde d'indipendenza.

 


PÈ 'SSU DUMANE

In lu rincintu chjasimatu
Di li pinsamenti puri
Rumperemu fondi è muri
Per cantà lu liberatu.

U zitellu inciambalitu
Farà minui le so brame
Nasceranu qui le chjame
D'un dumane cuncipitu.

E putenze d'un imperu
Mureranu in ogni core
é rinasceranu l'ore
Carche d'animu altieru.

Imbrisciarà la bandera
Sopr'à li monti più vivi
Pigliar fiatu in i cibi
U cantà di a voce fiera.

A sipultura di u spiritu
C'innalzarà ind'è l'aria
é la speranza unitaria
Sbucciarà in lu stramurtitu.

I seculi d'eri è dumane
Intistaranu la pace
Per un paese chi si face
Mille sponde muveranu.

 


U MULATTERU

Rittu, rittu, o mulatteru,
Si piatta l'ultima stella !
Intoppa'ssu cavizzone
é fà una voce à Muvrella,
Chjam'à Turcu è à Muvrone,
Chi pascenu in l'arbicella.

Piglia subitu'ssa frusta
é la musetta pripara,
Piglia la bona pruvenda
Di la to mula più cara,
Accendi lu to lampione,
Sinno' saristi à la fara.

Cerca umbasti è cavichjoli,
ôn ti scurdà di la funa,
Quandi castagne in musetta,
ôn ne resta più manc'una,
Addivizza pà la machja,
Anc'à lu chjar'di la luna.

L'ochju versi u capimachja,
Quand'ellu pesa o misura,
Ë quessu tù mulatteru,
Paghi mese è facitura,
Parchi quessu à duie mani,
Una piatta è l'altra fura.

Quandu ritorni la sera,
Canta, canta o mulatteru,
Fà, sente anc'à le to mule
Ch'invece di stu mistieru,
Brammaristi di direge,
Di Francia lu ministeru.

 

CUN TÈ (1984)

 


CUN TE

(M. Frassati - G.C. Acquaviva)

Un parlaraghju micca per tè
Donna di la piazza di Maghju
Anna, Maria o Lucia
temi ch'ùn sia compiu u viaghju
Di tante vite à l'angunia
Un parlaraghju micca per tè...

Un parlaraghju micca per tè
Amica di la Piazza Rossa
Quand'è la notte senza stelle
Copre di foscu la to mossa
Chjama di speranze ribelle
Un parlaraghju micca per tè...

Un parlaraghju micca per tè
O ombra di biancu vilata
D'un paese ch'ùn si ramenta
l'amore ch'è tù l'hai datu
Si sente sempre la to pienta
Un parlaraghju micca per tè...

Un parlaraghju micca per tè
Chi m'hai pigliu per la manu
Per sunnia à un avvene
Duve li surrisi saranu
Sti fiori ch'ùn sò ancu à vene
Un parlaraghju micca per tè...

Ma parlaraghju cun tè.

 


U MARE È U FIUME
(G.P. Ristori - G.C. Acquaviva)

O chjucu ! disse u mare
Parlendu à un fiumicellu
Ind'è mo acque chjare
Minutu è miserellu
Ti lampi, ghjochi, sparisci
E poi m'inturbidisci.

Guarda à mè, cum'è sò grande
E pò cum'è sò prufondu
Aghju acqua ancu à rivende
E copru u mezu mondu
Quandu in un scornu hè notte
In l'altru u sole sorte.

... Ti portu disse u fiume
U cantu d'u russignolu
Poi dinò u prufume
Di u fiore campagnolu
Lampu ind'a to sciuma bianca
A dulcezza chi ti manca

S'ellu si secca ogni fiume
Puru d'issi pari mei,
Averia menu fume
In trè mesi, cinque o sei
A cosa hè più chè sicura
Cambiara d'andatura !

Fiume, paesi, populi
Ancu chjuchi è miserosi
In stu mondu utuli
Perchè anu certe cosi
Ch'elle'un hà u più putente
Piglia nota, è teni à mente !

 

 


U TEMPU SCEMU E A VECHJA SERENA
(B. Dolovici - G.C. Acquaviva)

Un vintacciu stridaghiolu
è ghjuntu, fattu Natale ;
tracarcu di neve fresca,
neve di lu Caprunale...
Figliulone di l'inguernu
sentia di timpurale

una tinta vicchiarella
si n'andava dirinata
u vintacciu scaccanendu
in carrughju l'hà lampata...
a roba di lu so' saccu
è partuta sparguglita !

'sa vicchiuccia minutella
l'ha puntata...l'ha struppiata !
a so' capillera bianca
s'è disciolta, s'è... cappiata
a cità, da cim' à fondu
fù spazzata, schiaffittata !:

l'emu alzata, la vicchiuccia !
ferita, murmutulava !
in casa l'emu purtata...
u so' capu sanguinava
e... lu ventu, ventu scemu
sbaccunava, scaccanava

fieru di la so' vittoria
camminava, ughjulava
cun' la vecchia mi so' statu...
a so voce trimulava !
l'altru facia... l'abissu !
ella, persa... si signava !

stu ventu, stui ventu scemu
accanitu a curava
a vecchia da lu purtellu
intrèpita... u guardava
mugata da su dimoniu
serena, spatinustrava !

 

 


I PISCADORI E U MARE
(ispiratu da una puesia di Pablo Neruda)
(M. Frassati - G.C. Acquaviva)

Ramentati una volta
Quell'acula marina
Purtata da u libecciu
Chi curava a marina

Ramentati le sponde
Di la mio terra amata
Di mille canti è gridi
A l'ora di l'ambata

Ripigliu
Mare, Mare...

Senti l'omi chi ti chjamanu
Mare, Mare...
Guardendu lu vastu oceanu

Per vince fretu è fame
O quanti piscadori
Sulchighjavanu l'onde
Spechju di tanti albori

N'hai nutritu tante
Ghjente di u fucale
Famiglie per quale ormai
Si move u timpurale

Sia torna un amicu
Un' mena micca tantu
Ma dacci, Mare nostru
Issu rigalu tamantu

Apre a scatula verde
Luccichente à l'intornu
E' spone qui per noi
U pesciu d'ogni ghjornu

 

 


I MUFRINI
(G.T. Rocchi - G.C. Acquaviva)

Noi simu i mufrini
Ghjunti da l'alte muntagne
E chi s'appuppanu à l'alba
Quella di e vostre brame.

Simu di stu Paese
E ci vulemu ingrandà
Simu di stu Paese
E ci volemu amparà
Simu di stu Paese
E ci volemu campà

Babbi è mamme chi ete tantu
Suspiratu à e partanze
Statelu à sestu stu cantu
Colmu di nove speranza

O zitelli auropeani
D'Africa à l'altre cuntrate
Unimu e nostre mani
E cantemu à piene labbre.

 

 

CRIATURELLA
(M. Frassati - G.C. Acquaviva)

U ghjornu di lu primu pientu
Ti vogliu apre lu mio core
Ti vogliu di ch'issu paese
Hè in cerca di u so prim' albore
Dopu fughjite le gruppate
E doup compiu lu furore.

S'è tù scopri oghje lu mondu
S'ella principia la to vita
Ascolta o criaturella
Cum'ella và quessa la vita
Carca di venti è di fiori
E d'acque chjare à l'infinita.

Ti vogliu parlà una lingua
Chi oghje hè guasi pruibbita
ma chi ci porta ad alta voce
Un' antru versu di vita
Ella sarà per tè la luce
Chi rende a strada più schjarita.

Ti vogliu dà un ideale
Fattu di rispettu è d'amore
Per ch'issa terra è issa ghjente
Scaccinu disprezzu è dulore
E ch'ellu sbucci in lu to mondu
U sole d'issu prim'albore.

 

 

CUMPAGNU
(dedicatu à Ghjuvanni Antonelli)
(M. Frassati - G.C. Acquaviva)

Spessu ti rivecu
Mai ùn mi smintecu
Cumpagnu
Di la to prumessa

L'aghju sempre à mente
Tale un focu ardente
Cumpagnu
Fiamma di purezza

Vola sopr'à le lecce è l'alivi
O Culomba, l'azurru ai da striscià
Per dicci chè no semu vivi
E chi persu ùn avenmu, è luttà...

T'anu ammanittatu
Cum'è un scelleratu
Cumpagnu
Ghjittatu in prigione

Notte angusciose
Stonde dulurose
Cumpagnu
Ma spera Nazione

Suffrimenti umani
Per ch'issu dumane
Cumpagnu
Sia di dignità

Issu cantu sta sera
Si farà prighera
Cumpagnu
Luce di libertà

 

 

AGHJU COLTU
(M. Acquaviva - G.C. Acquaviva)

Aghju coltu ste vellutine
Per purtàledi in stu locu
Aghju sceltu le più fine
Culo' di u nostru focu

So corsu per i viottuli
Scumpagnatu dà u timore
Abracciendu centu populi
Figlioli di lu stessu amore

So ghjuntu à core in manu
Famitu pedi pulidrinu
E lu to attu umanu
Fù di giràmi lu spinu...

 

VOGLIU
(R. Coti - G.C. Acquaviva)

Vogliu cantà pà i paesi
Chi l'aligria hè in ogni core
Quand'eddi ùn ci so più afesi
E ch'eddu si spanna l'amore

Vogliu ramintà tutta a storia
Di lu me populu firitu
Chi da sempri s'hè fattu gloria
D'ùn essa mai pruibitu

Vogliu tuccà tutti i vistici
Chi fermani in u me locu
E' di lu sangui so li vivi
Chi so ghjirani in un focu

Vogliu cantà tutti i passaghi
Insinement'à lu tramontu
Chi anc'avà semu mucati
Senza avenni fattu lu coru

Vogliu purtà tutti i dulori
Ch'ùn si so mai sparasiati
Com'è tamanti crepacori
Ormai par sempri andati

Vogliu bramà tutti l'avveni
Tutti li gioii più duraci
E' cù l'amicizia chi veni
Firmà sempri à cori in pace

 

 
O VITA (1982)

 

A MEGLIU STA

Spera sempre à megliu stà
Ma u megliu in duva hè
E quant'ellu hà da custà
D'acquiste un pocu di bè.

Indu e mane è pè u core
Si chere sempre criscenza
Sè un po di bè accorre
Forse sarà una scenza.

Ma po esse ancu un casticu
Sè u core hè in cuntintezza
So eiu chi a vi dicu
Un circate altra ricchezza.

Prima di l'Avè, hè l'Esse
Pigliate so chi vi vene
Di so chi un tempu tesse
Fiori, pruni, gioie è pene.

Fate à megliu pè u male
Per un bè micca timori
Hè una cosa naturale
D'arricoglie i so fiori.

Ma si un mazzulellu basta
Pè raligravvi lu core
Perchè vulè una catasta
Di fiori chi s'anu da more.

 


Ce chant raconte la répression féroce qui s'est abattue sur le Niolu après la bataille de Ponte Novu : une soixantaine d'otages désignés au hasard furent torturés et pendus aux châtaigners du couvent de Calacuccia sur ordre du général Sionville. Parmi eux, un jeune homme qui n'avait pas quinze ans...

L'IMPICCATI (A Paghjella di l'impiccati)
(Ghjuvan-Teramu ROCCHI - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)

Se vo' ghjunghjite in Niolu
Ci viderete un cunventu
Di u tempu u tagliolu
Un ci n'hà sguassatu pientu
Eranu una sessantina
Chjosi in pettu à u spaventu

Dopu stati straziati
Da i boia, o chì macellu !
Parechji funu impiccati
Ci n'era unu zitellu
L'anu tuttu sfracillatu
E' di rota è di cultellu

Oghje chì hè oghje in Corscia
Fateci casu una cria
Si pate sempre l'angoscia
Intesu di Marcu Maria
Era quessu lu so nome
Mancu quindeci anni avia

Se vo' ghjunghjite in Niolu
Ci viderete un cunventu
A brama d'ogni figliolu
A ci dice ancu u ventu
Libertà libertà sempre
Dopu à tamantu spaventu









impiccatu : pendu



ghjunghje : venir


sguassà : effacer

spaventu : épouvante

straziati : torturés



sfracillà : broyer
a rota : la roue


una crìa : un peu



mancu : pas même

 
L'ORRIDA BESTIA


Antenati impiccati
Ghjudei assassinati
Spagnoli fucilati
Arabi turturati
Rimori di catene (bis)
E' miliani di pene

Lu sonniu hè finitu
E' mi so discitatu
Sempre insunnulitu
Mi so impurtillatu
Avia po spiratu (bis)
Ch' ellu avia cambiatu

Argentini impiccati
Cileni assassinati
Afgani fucilati
E' Baschi turturati
Rimori di catene
E' milioli di pene

Un hè micca cambiatu
Lu mondu chi c'intornia
In darnu aghju circatu
Ma ùn ci hè chè vargogna
Ch' assuffoga l’umani (bis)
Ch'imbrutta le so mani

Prigione Irlandese
A paura è i muri
Gulaghi Siberiani
I muri è à paura
Milizie Libanese
A paura è i muri
Campi Sud Africani (bis)
I muri è a paura

Ma ch'elia sfondi infine
La mio voce issi muri
Ma ch'ella compii infine
Per sempre fa paura.
Chi tutti issi zitelli
Un torninu urfanelli
Per via di a bestia (bis)
Di quell' orrida bestia

 

 
O DUME' O MUAME'

U piccheletricu in battaglia
S'azzecca à a petra
A inzecca a taglia
In un scuppittime di mitraglia

A e manechje Muameddu
Capighjimbu
Tuttu trasalti
Quellu chi ùn caccia mai i so patti
A' u sti qui a u sti là
Duv'è lu ci hè lochi da scassà
I palazzi saranu pè d'altri
Quelli di i paesi ricchi
Chi inventanu è vendenu i so picchi

Stasera
Muameddu si stracquerà
Nantu à una sumiglia di strapunta
Ghjustu in punta
Ci vole à lacà una piazza pè u sognu
Feritu in ogni capu d'ossu
Cù a coltra di a miseria à dossu

O Muameddu !Volta ! O Muameddu !Volta . .

Diceranu e chjame in la notte ceca
In la notte cioca sin'à ghjornu
E' po un ghjornu...

O Dume' o Muame' o Dume' o Muame' o Dume

I picchi eletrichi in battaglia
listessi à quelli di a mitraglia...

 

O TERRA

O terra ruda di l'alti muntagni
Sempri incristata d'una nevi bianca
Senti anc' avà crescia tanti lagni
Ma di sfidà u mondu ùn sè stanca.

O terra sbancata da li frusteri
Li to ochji so li surgenti chjari
Chi lasciani scappà li so misteri
Senza chi mai qualunqua i pari.

O terra chi sott' à nimu ti stracqui
Stendu sempri ritta in i turmenti
Hà vistu scorra tanti è tanti acqui
E' t'ani assaltatu tamanti venti.

O terra ricolma ad umanità
In senu à tè stani l’ossi sdrutti
So da no sumenti di libertà
E' ribombani i so voci muti.

O terra di li lochi in rivolti
Un' semu micca omini è donni morti
E' mancu bramemu d'essa sipolti
Fin tantu à facci a nostra sorti.

 

 

O VITA, O VITA

U focu mette in pulvina
Centu machje pampanute
Ma in le ceppe radicute
U suchju piglia è camina
E' camina

Compie ùn annu à mata pena
Da stagioni troppu incerte
In le lenze cori aperte
A manu torna è sumena
E' sumena

Pè issa forza ch'è tù movi
Quandu hè tempu di rinnovi
Pè a vita in locu nudu
O vita o vita ti cantu è lodu

Cara una voce s'accheta
Per ella hè sunata
L’ora è po fresca ch'innamora
Un' antra nasce è si pesa
E' si pesa

D'un amore inseculatu
libru pare ghjuntu à fine
A' cantà e so matine
Più chè mai n'emu fiatu
N'emu fiatu

Pè issa forza ch'è tù movi
Quand'hè tempu di rinnovi bissu
Pè a vita in locu mutu
O vita o vita ti cantu è lodu

 
TI CHJAMI
(M. Frassati - G. Luciani)

In quelli tempi di bughjura
Tù eri stata ingabbiata
Ormai la notte era più scura
Ma eiu ùn t'aghju sminticata.

Li mesi, l'anni so fughjiti
Sempre giràvanu le sfiere
Tante anime ammutulite
Circavanu le so lumere

Riturnellu :

Malgratu i nuli è l'invernate
Ti vecu cume à stillaria
Chi schjarisce le mio nuttate
Si tù, ti chjami puesia.

A mezu à lacrime è turmenti
In lu dulore fermi incesa
tale un fanale in li spaventi
D'un mare tracarcu d'offese.

Capighjimbata la to ghjente
Sottu à lu rimbeccu è l'inghjulia
Purtate da un focu ardente
Un accitto mai la briglia.

So negri o gialli tanti essari
Culor' di tutti i cuntinenti
Chi di pettu à lege è donari
Un anu nigatu à so mente.

A la to chjama tanti schjavi
Inchjaccatu anu le catene
per ritruvà sponde è lavi
Ind'ellu si rispira l'avvene

Si tù chi tutti li putenti
Cù le so botte è li so cani
Anu sempre vugliutu spenghje
Fiamma, sperenza di l'umani

Si tù chi m'hai aiutatu
A gode u soffiu di a vita
Quandu l'amore m'ha purtatu
U balsamu nantu a ferita.

 

 

VAI PURU
(A.F. Simeoni - G.C. Acquaviva)

Sè tù voli andà luntanu
Metti un pede nanzu à l'altru
vaitine pianu pianu
O viaghja à passu sgualtru
Ma sappia in duve tù vai
Sinò ci hè annoi è guai.

Sè tu voli un cunsigliu
Piglia una strada fatta
A traccia ch'un altru hà pigliu
Ti purtarà più à sbratta
E di passu più sicuru
Fà cusi è vai puru.

 

 
U NEGRU FUME
(Ghj. Fusina-Ghj-F. Leschi)

Si tù lu negru fume
E la negra sperenza
Chi porti u rispiru
A' l'alba cunniscenza

Si tù la negra spira
Di la negra suffrenza
Chi veni à cala ghjornu
E' dai a to sentenza.

Si tù la negra via
E' la negra cuscenza
Chi pichja in ogni vena
A' l'ora di a partenza

Si tù lu negru fele
E' la negra sembienza
Chi voli cum'è l'ala
A' l'orli viulenza

Si tù lu negru seru
E' la mio negra amante
Chi chjama u so penseru
Un sognu di lagramante

Si tù le negru mele
E' la mio negra stonda
Chi parla chi m'ammala
O la mio terra tonda.

 


MACHJA N'AVEMU UN ANTRA (1981)

 

À U VECHJU PUETA
A.F. Simeoni

Voi di lu nostru linguaghju
Dipusitariu è guardianu
Purtate à lu so tilaghju
I fiori chè v'ete in manu
Cum'è lu mese di maghju
Face bellu lu veranu.

A nostra lingua hè maggiore
Bella, ricca è ricamata
Ogni parolla hè un fiore
Ci ne date una bracciata
Sbuccita in lu vostru core
S'è vo fate una cantata.

E so ch'è voi ci date
Per noi hè una ricchezza
Chi di tutte le biade
Quella di più gran'bilezza
Ch ghjè sempre in virdura
Hè la nostra, la cultura.

 


À A RISCOSSA


Sò ghjunti da fora per stringhje li ferri
Sò torna nemichi, li nemichi d'eri,
Accampanu in arme paese è cità,
Ma in la machja cresce sulidarità,
Accampanu in arme paese è cità,
Ma in la machja cresce sulidarità.

D'ogni casa chjosa si apre un purtellu
In lingua materna si sbrama un zitellu
Di piaghje o muntagna la to ghjuventù
À nutrì l'esiliu ùn ci vole andà più,
Di piaghje o muntagna la to ghjuventù
À nutrì l'esiliu ùn ci vole andà più.

Ma oghje in paese sò mosse e cuscenze
U Populu Corsu ripiglia sperenza
Di Paoli u ricordu rinnasce in la mente
Da l'imperialisti ci faremu sente,
Di Paoli u ricordu rinnasce in la mente
Da l'imperialisti ci faremu sente.

In la notte pagna di la to ruvina
L'addisperu more la vita camina
Camina ingrandendu u lume sperenza
Strada petricosa, cime Indipendenza,
Camina ingrandendu u lume sperenza
Strada petricosa, cime Indipendenza.

Populu Corsu, a lotta hè mossa
L'ora hè di chjama à la riscossa,
Populu Corsu, a lotta hè mossa
L'ora hè di chjama à la riscossa.

 


EUSKADI


Tù misteru d'Auropa
Euskadi muntagnola
Mai ùn puderanu strughje
E lotte di i to figlioli
Nè fà tace le to speme.

 


FARANDULA
(D.A. Versini - J. Makis)

Una volta una ranochja
Scianca è zemba c'una crochja
Iscuntrede à zia Finochja
E inseme volse ballà

Ripigliu :

C'era Barbinu, Barbetta è Barbazza,
C'era Sippettu, Sippucciu è Sippinu
C'era Barbazza, Barbetta è Barbinu,
Farandulendu quassù è quallà.

Una notte un rusignolu
In lu boscu sempre solu
Ci truvede un so figliolu
Allor' si mise à cantà.

In lu pratu, Graziella
Trà li fiori è l'arbicella
Disse, chjamendu l'agnella,
Or' imparami à saltà.

In la festa u parapiglia
Regna in tutta la famiglia
In piazza per la quadriglia
A riverenza si fà.

 

INDUVINELLA

(M. Frassati - G.C. Acquaviva)

Eramu in un paisolu
Case viote è trafalate
Stu paese hè sempre in dlou
Tutti si ne sò andati
Pensa un zitellucciu solu
Tristu in le so chjappate.

A campana di a ghjesgia
Un p più chjamà à nimu
Sott'i vechji tetti grisgi
Da la valle à le cime
Loch'è chjose abbandunate
Ancu è muvre sò scappate.

Pensa lu zitellu solu
Quand'è lu sole si ciotta
Ma in le fronde di l'olmu
Quand'ella fala la notte
Zitellucciu arechji tesu
Li s'hè parsu d'avè intesu.

Ellu hà intesu in li rami
Una voce chì dicia
Ellu hà vistu in li rami
Una luce chì nascia
Stammi à sente o zitellu
E'u chjamava fratellu.

A' lu pede di quell'olmu
Bagnatu di ragi d'oru
Zitellu di gioia colmu
Avia trovu un tesoru
Un fiore chì pianu sbuccia
In le mane di a fatuccia.

Dimmi tù zitellu d'oghje
U nome di stu tesoru
Dimmi tù zitellu d'oghje
Ciò ch'ell'era tuttu st'oru
Chi hè fughjitu lu dolu
Rinvivitu u paisolu
Si chjamava stu tesoru
Lingua nostra è era d'oru.

 

VOGLIU ESSE
(M. Frassati - N. Ferricelli - G.C. Acquaviva)

Vogliu esse lu figliolu
Di quelli di cispre armati
Chì di maghju in fiume Golu
Funu tutti assassinati

Vogliu esse lu figliolu
Di li Corsi impiccati
Oghje ghjornu lu Niolu
Si ramenta l'antenati.

Vogliu esse lu fratellu
Di l'omu ch'hà ricusatu
Per la Corsica ghjuvellu
Un avvene incatinatu

Vogliu esse lu fratellu
Di l'amichi ditinuti
La so fede hè la stella
Chi luccicherà per tutti.

Vogliu esse lu cumpagnu
Chì mughja sempre più forte
Cù li populi in lagni
Cambiemu la nostra sorte.

Vogliu esse lu cumpagnu
E di pettu à la morte
Balla nantu à lu Terraniu
Lu quadrigliu di rivolta.

Vogliu esse la cuscenza
Chì disciterà le mente
E chì darà la speranza
A tante povare ghjente.

Vogliu esse la cuscenza
Ch'ùn puderà mai più sente
In le carne la suffrenza
E tace sempre li pienti.

Vogliu esse