
Pour tous les chants de cette page :
© Propriété des auteurs
1901
À
a riscossa
A Canzona di a Malata
À
Dì
ti di tù
À
l'Acula di Cintu
A l'Alivetu
À
l'Altru
Mondu
À
megliu stà
A
Muntagnera
A Paghjella di l'impiccati
A Sintenza
Affrescu
Aghju Coltu
Anima
Beati
Chjarura
Cose Viste
Criaturella
Cumpagnu
Cun Tè
Da Grande
Di l'aghje
Dormi
Eo sai
È Puru simu quì
Euskadi
Exorcismus
Farandula
Figliolu d'ella
Fiure
Ghmerto
I Mufrini
Induvinella
I Piscadori è u Mare
L'Acillucciu
L'Anniversariu di Minetta
L'Arditezza
L'Attesa
L'Ecclésiaste
L'Invitu
L'Ombra murtulaghju
L'Orme sanguigne
L’Orrida
bestia
Lamentazione di Jeremiae
Liberata
Machje
Ma Dì Ci Chè Tù Voli
Malanni
Mare Eternu
Meditate
Memorie
Ne'n tarra ne'n celu
O
Dumè, O Muamè
O Terra
O vita, o vita
Oggi
Paghjella
Pè Ssu Dumane
Pueta
Reame meiu
Rex
Santa R'ghjina
Scherzi veranili
Sì
Sintenza Per Tè
Sò l'omu
Sumiglia
Ste mane qui
Tecco
Tempu
Terra brusgiata
Ti
chjami
Tra noi
Trè
U Cantu di l'acqua
U Casticu
U Dubbitu
U Furore
U Lamentu di Maria
U Lamentu di Ghjesù
U Mare è
un Fiume
U Mulatteru
U Pagliaghju d'Ostriconi
Una Tarra ci hè
U Negru Fume
U Sipolcru
U Ventu Schemu è a Vechja serena
Vai Puru
Vogliu
Vogliu esse
Visioni Care
| L'INVITU
……. Imene, Nobile figliu di Baccu Chì tene u tirsu Hè ora avà, L'ora sacra d'accende u fiacculu di deda. Dà li, Da e to languide dite Scatulisca l'alta calisgina Ribombinu puru i scaccani di e canzone in burla È sconcia, a folla scioppi Quella, A si porti a notte Senza mancu una parolla Fece a sposa d'unu scappaticciu andaccianu |
……. Hymen Noble fils de Bacchus qui porte le thyrse Pâle Hymen il est temps Allume rituellement le pin de la torche hérissée Fais jaillir l’étincelle de tes doigts langoureux Qu’on entende ricaner les chansons bouffonnes Que la foule se déchaîne en plaisanteries obscènes Quant à elle L’étrangère Qu’elle parte dans la nuit Sans un mot Qu’elle parte à l’aventure Comme une qui s’est fait enlever par un homme de passage |
|
A
L'ALTRU MONDU (François Vincenti/ Dominique Vincenti) A l'altru mondu U tempu hè longu Ci stà l'eternità E m'hà pigliatu A tempu natu Di mè chì n'hà da fà O cara mamma U paradisu Hè grande cum'è tè E s'è ti chjamu A l'improvisu S'arricummanda à mè Santa Maria A to sumiglia Un nu mi lascia più E mi cuntentu, è mi ramentu Cum'è s'ell'era tù Ti mandu un fiore U so colore U scegliarei tù Hè ind'è u pratu Di u Muratu Ch 'ellu face u più S'o fussi eiu Frà i più belli U cuglierebbe à tè Ma stocu in celu E i to capelli Sò luntanu da mè Ma i t'allisciu Cù Ghjesu Cristu Chì sà quale tù sì E mi cuntentu E mi ramentu E megliu, ùn possu dì Un piglia dolu U to figliolu Cù l'anghjuli stà bè E sò ch'o vogliu U mio custodiu A sà prima cà mè Quì l'aria fine cum'è puntine Cosge senza piantà Ore tranquille A mille à mille Senza calamità A l'altru mondu Canta u culombu E paura ùn ne hà Pè cacciadore Ci hè u Signore O Mà, ùn ti ne fà ! |
| DI CORSICA RIPOSU (inédit) MEDITATE
Voi
che siete sicuri Che
lotta per mezzo pane
O vi si sfaccia la casa La malattia vi impedisca I vostri nati torcano il viso da voi. |
|
Una
leva tira avanti è un'antra li s'affacca |
|
Figliolu d'ella Sì figliolu di meiu Quand'ellu scaglia marzu In boccamanzuli d'erbavinca O tempu chi trinca |
macera : ruine tepidognu : tiède erbavinca : pervenche trincà : tourner |
Rex
tremendae majestatis
Qui salvandos salvas gratis,
Salva me, fons pietatis.
Recordare,
Jesu pie,
Quod sum causa tuae viae,
Ne me perdas illa die.
GLORIA
Gloria
in excélsis Deo
Et in terra pax homínibus bonæ voluntátis.
Dómine
Deus, Agnus Dei, Fílius Patris.
Qui tollis peccáta mundi, miserére
nobis.
Jesu
Christe, Cum Sancto Spíritu in glória Dei Patris.
Amen.
Exorcizo
te
Omnis spiritus immunde
In nomine Dei
Exorcizo te
Alleluia
Dominus dixit ad mea filius
VIA CRUCIS
BEATI
(Vangelu sicondu à San Matteu)
... Beatu à chi cumpate
Arricarà a cumpassione
Beati i limpidi cori
Saranu à vede à Diu
Beati i paceri
Saranu chjamati figlii di Diu
À
manu dritta ci hè
Guegnu
Di Monte Cintu figliolu
Chì ci sparghje u so regnu
Da Calinzana à Niolu
Ci corre pè li so monti
A musa di Pampasgiolu
A
CANZONA DI A MALATA
(Ghjuvan Pasquinu Acquaviva)
Pigliu
una penna eppo à
scrive mi mettu
In puesia à dipigne stu sugettu
D'ùn esse più furtunatu di rime quantu rigrettu
Pè spiicà quelle pustura di a figlia ch'era in lettu
Collu e scale è pighju à l'usciu chjosu
S'affacò tandu un sguardu luminosu
Dicendu " cosa circate, amicu cusì pietosu ? "
" Cercu à vede a malata " subitamente risposu
Mi disse allora " hè pressu chì vinite,
Cù pena in dolu à lu male currite
Soca voi, a malata, di moltu a cunnuscite
Aspittate ch'o a parli pè dì li qual'è vo site "
Entrì in la stanza è fece sta riclama :
" Ci si hè un tale chì di vide ti brama
S'è tu lu voli riceve hè prontu pè la tò chjama "
Tandu da par mè sintiu " Dite li ch'elle entri o Mamma "
S'apre in un colpu di a stanza a sarratura
Entru è salutu cun tutta a primura
E' poi stesu la manu à l'angelica figura
M'apparì guasi lu pientu videndu la so statura
Cusì m'intesu allacià lu mio core
Videndu soffre quellu limpidi fiore
U m'avaria chjappu eiu oiuttostu lu so dulore
Ma quessa ùn pudia fà la ci crede mi u Signore
Di
tantu in tantu
lintava un triste lagnu
Chì suminava in mè vilenu pagnu
O dipoi stu ristorbu ùn ne riposu è più n'ùn magnu
Era inundata di larme la so stanza
Quand'è li dissu d'ùn perde la speranza
Ch'è li purghju la manu priparendu la partenza
Ma sempre prichendu à Diu ch'ellu li dessi bona scianza
A mi lacaiu viva pè u mumentu
Poi partiu cù lu core scuntentu
Quelli suspiri lagnosi divintonu per mè spaventu
Durante lu mio caminu aghju vuceratu è piantu
COSE
VISTE
(Anton' Francescu Filippini/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Ùn
so ancu centenariu
Ma m'è toccu à vede cose
Chì l'idèie più diritte
Mi si parenu ritrose
Ben ch'eo tenga a stammi solu
E ch'eo schisgi le cumbotte,
Aghju vistu copre cani
È spugliassi ghjuvanotte
Aghju vistu deputati
Aghju vistu senatori
Fà vutà i murtulaghj
Senza teme inquisitori
Aghju vistu burlamondi
Tende trappule ai turisti
Nigà pane a li rimiti
E fà pranzi à l'anticristi
U
LAMENTU DI MARIA
(Marcellu
Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
O
sianu li me ochji a
manu di Diu maiò
vinuta à a fronte toia da ambata di vita.
Lu me dilettu dolce, la me carne ferita
sia di ricordu sempre - u locu induve mi stò,
dund'hè corsu u to sangue in la sera tradita
a pede di a tò croce l'umanità in crucco.
Lu tò arsente sguardu chì di u sole fù branu
eiu l'aspittaraghju per u sò vultà gluriosu
incù 'ssu passu lebbiu issu visu mai rosu
aspittaraghju à tè - lu tò dettu tercanu
suldatu di l'alte paci, figliolu cimintosu
l'anghjuli appressu à tè in longu stolu vanu.
Cusi negri i niuli cullandi à l'Oriente,
e scuru u punente chì impanna stu mondu
ne si nanta à una croce è tuttu ti stà di tondu
più n'un hè lu tò sguardu - bramosu è spampillente
in la sò strana mossa leva una baraonda
mentre stai cusì chetu vincitore dulente.
Cume u celu s'hè greve è cume a notte hè fosca
mantu negru chì balla ind'è l'anima meia
ti gardu caru Ghjesù è a to sorte attosca
tutta l'aria chì ingira - issa vechja terra ebreia
è si ne và luntanu à chjamà in a tò bocca
chì hè ventu d'amore in la tenebra reia.
Di
sopra à a tò fronte
corsa hè una culomba
è una nebbia grisgia calata hè addossu à mè.
T'hà fattu lu Rumanu di sta croce una tomba,
tù chì lampavi in terra u pesu di l'ohimè
di a tò carne viva ùn ferma più che ombra
una cota chì lagna - cerca sempre u perchè.
O caru lu me figliolu, Diu di pelle umana
omu chì si ne more in l'attese cuncolte
vinutu à sole altu per riscattà a notte
più n'ùn batte stu core di cotru hè la to manu
un pocu di u tò sangue nantu un farru rumanu
hè diggià una fiumara - chì trabocca a morte.
Oramai mi ramentu sta notte di Betleemme
mi ramentu u tò visu a tò parolla nesca
le stantare di toiu chì funu tante gemme
poi ste tenebre oghje in fronte à Gerusalemme
o tù chì sarè dumane quell'acqua chì rinfresca
un core in lu nivone - chì brusgia quant'e l'esca.
A
L'ALIVETU
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Affanatu
sò da l’ore chi vanu in mente
E cercanu à pasponi trà chjasse vechje è patene
Donne calusgiule, omi venti
E veduve cità à mai spanticate
Da u spietatu tempu
Aghju barcatu l’anni
A core datu, à mani tese
Vistu malanni è tarre arrese
Oghje t’avvedi o la mia vita
Chi strada un’era infinita !
Padre s’avanzanu l’ore
Ver’di e sante scritture
E’ l’abbrucata avvigne
Mentre u mio core si strigne
M’addondanu le to primure
U
SIPOLCRU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Hè
bellu cà ghjuntu à
fine
U libru di e scritture
È u mondu s'addurmente
In e pessime fritture
Ci eri tù, omu sperava
Dì o Diu dì mi la strada
T'anu allacatu in a tomba
Ch'è tu possi arripusà
Ma un pintone ci impedisce
D'esse vicini à vighjà
Pè pienghje lu to suspiru
Pè chere u to perdunà
Ùn credu chì Pediniella
Sia forte quant'è tè
Tù chì cummandi à lu ghjustu
U puvarellu è u Rè
Ma to luce più n'ùn vecu
Sò orfagnu è mi n'avvecu
U DUBBITU
Si hè stracquatu u sole
nantu à una tela doma
È l’aria hè cusì lebbia
cusì lindu lu trattu.
U scetru di a putenza
l’aghju in manu ma hè soma
Da caricà a lege è u so
inghjustu dettu.
Addonda a nustalgia di u
me passatu di Roma
Duv’è mi ci aghju
lasciatu un tempu benedettu.
Roma di a maestà è di u rispiru dolce
Duv’è si gudia tantu à fidighjà li celi.
E le sanghjuvanine sopra à lu laziu corse
chì trillanu d’amore trà venti fatti à meli,
Cù l’onde turchine in andà verdi u tirenu scorse,
Chì vanu à sbarsà u so fiatu à i so rii fideli
Ma chì prò u ricordu di u passatu d’Italia?
À chì vale di chere a stu paese pace?
Per chì aperanza strigne in manu à mè issa scaglia
Di un marmaru di quallà chì à u me core cunface?
Più n’ùn portu di Roma ch’è sciabula è battaglia
Quandi in l’anima meia hè nosgia chì ci ghjace
Bella hè sta terra
d’Oriente cù le so rene d’oru
Cù le so orte in frisgiu
da per ogni vallata.
Ci hè pè i so fiumi cheti
u spechju di ogni scioru,
È ci hè di notte tempu un
cosimu stellatu.
Ma l’omi n’ùn anu pace è
sdresgianu a splindore
chì u so core hè di
raghji a so mente ammurbata.
Anu arricatu à me dece
suldati in tresca
un omu for’di sesta chì
suminò u scumpigliu.
In l’ochji soi c’era u
focu à fiancu à l’esca.
Dicenu à u Sanedrinu chì
ghjè locu d’appigliu
Ch’ellu porta a vuciata
di a fede birbantesca
Vinuta à mette u so Diu
in un eternu esigliu.
Quant’elli eranu dolci u so sguardu u so visu.
Alta a so parolla è a so pace tamanta.
Iss’omu à guaru è solu quant’ellu era dicisu
ã sfidà a mannaghja è ogni stonda franta.
Portu in core u so dettu chì gjè da mè un surrisu
Ind’è l’arca più negra, un surrisu lampante.
Li daranu a frusta poi u trascinaranu
Da fà lu mette in croce in cima à una culetta
Eiu lu lasciaraghju à u so fatu inumanu
Puru s’è leghju in celu l’accusa ch’ùn fù detta
Chì altrò era so brama da fà si omu arcanu
Si invernerà a mio mente è digià lu s’aspetta.
UNA
TARRA CI HÈ
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Una
tarra ci hè per voi
Di lacrime d'invernu
D'ore chì vanu in darnu
E' di luce chì piglia fine
Toccu Sittembre, dolce cunfine.
Una tarra ci hè per voi
Di sarre impaurite
Di carghji annant'à e dite
Omi in tana è frastoni
Quandu s'incroscanu i toni.
Una tarra ci hè per voi
Fragata da l'arsure
Brusgiate da e cutrure
Spusalizia d'Eternu
Trà notte è fede, è infernu.
Una
tarra ci hè per voi
Di mare, monde è disertu
Di sfide è danni à ch'ùn hà apertu
E calle di l'amicizia
Una tarra ci hè ... Divizia !
TRÈ
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Da ghjorni in quà piuvia annant'à i chjassi
E si sintianu i so passi
Accarizzà e tarre crosce
Ripigliu :
Ad arricoglie u suspiru
So ghjunti, eranu trè : Un frate vechju, un'ombra è un rè
L'anu visti i paisani francà i ghjargali è e mure
A l'albighjà, à l'ore mature
A'salmi' scuri mutulati.
Ripigliu
E bande di cignali abbadavanu arrese
U rispiru di quelle stese
Persu ind'è e valle piatte
Ripigliu
Daret'à a vulelle chjose, tanti panni so' à asciuvà
Qual'hè chì i pigliarà
Fintantu ch'elli ùn so' passati
Ripigliu
(Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Timpeste
d'Oriente
È straziata ghjente
È puru simu qui ...
Genuvesi
i cummerci
È mattane di tempi guerci
È puru simu qui
Crucetta
assuffugatta
È brama crucifissata
È puru simu qui ...
Francisata
feroce
È populi senza voce
È puru simu qui ...
Quatordeci
ùn li dicia
Tant'anni di caristia
È puru simu qui ...
Partanze
è spalluzere
È sole ch'ùn dà più spere
È puru simu qui ...
Cità
di u San Rimore
Ruchjate senza pastore
È puru simu qui ...
A'
e lenze di
l'abbandonu
A machja chere perdonu
E' puru simu qui !
EO
SAI
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Eo
sai saraghju qui
Pè chì mimoria toia
Abbia sempre una lenza da annacquà
Un sole da ragighjà
Eo
sai saraghju qui
À parà ti lu tempu
Chì hà da zuccà e fronte
À porghje ti a e volte e mio riviglie tonte
A sente ti centu è più cose di'
Eo sai saraghju qui
Eo sai saraghju qui
Ad'apprupinquà i ghjorni
Pè chì u viaghju
Ùn si fia in un travintaghju
Eo
sai saraghju qui
Quandu strughje l'ultima neve
E chì Golu fattu si ne hè zergosu
Da l'anni sbrembatu ma silenziosu
A sente ti centu è più cose di
Eo sai saraghju qui.
A MUNTAGNERA
(Marcellu
Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Ch'ellu si n'hè scorsu
maghju
sarà più d'una simana :
approntati, o capraghju !
a'lascià piaghja è calmana
ch'ai da fà l'altu viaghju
dopu ghjuntu in Barghjana.
Avvedeci, o Falasorma
!
Cù i parenti è l'amichi
Sempre liati à Niolu
per e gioie è i castichi
da Montestremu à u mare
avemu listessi antichi.
Sbucarrè in Caprunale
Guardendu da altu à
bassu
supranendune à O'mita
è a funtana di u Tassu
basgiati a croce nova
chì a vechja ùn s'hè più trova.
Eccu a Mirindatoghja,
ti riposa di a cullata
ma fà casu à a capra
ch'ella ùn si sia sbandata
se tù voli esse in Puscaghja
tranquillu pè a nuttata.
Dumane, à tempu
ghjornu,
(a cunosci quessa, a scola)
crisciaranu e fatiche
nanzu d'esse in Bagnarola.
Di scopre a valle di Tuda
tutt'ogn'unu si cunsola.
Dopu so i radi à Noce
;
bassighjendu à e Pratelle
t'avviarè più sicuru
verdi l'acqua di e Castelle
nanzu d'esse à u Muricciolu
sarà croscia a to pelle.
Eccuti nu a Spilonca.
Custi a banda si punta
indu a mandria è aspetta
chì hà bisognu d'esse munta.
A datti un colpu di manu
a to ghjente sarà ghjunta.
U terzu ghjornu à la
mane
ti n'andarè vulinteri
in Sesta o Petra Pinzuta
Biccarellu o à Tileri ;
più che mai ghjunghjaranu
à l'abbordu i fristeri.
Avà chì ai righjuntu
di l'istate u rughjone
di tantu in tantu in paese
affacati à l'occasione
poi ùn mancà a to festa
a mane di Sant'Antone.
Sò
l'omu
Quellu di i ghjorni senza ragioni
Di e notte senza lucenda
Di a calmana tremenda
E di u fretu senza fuconi
Sò
l'omu
Invichjatu in un cantu
Di tè innamuratu forse
Chì faci lu mio percorsu
Veculu è Campu Santu
Sò
l'omu
Fruttu di un paese
D'una radica nudosa
E' a mio stella hè ascosa
Sott'à lu to bilese
So'
l'omu
D'una storia à mai scritta
D'un' oceanu verde
Di cio chì più n'ùn si perde
D'una brama ch'ùn s'azzitta
MALANNI
(Ghjacumu FUSINA - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Disuccupatu
sò pè la
campagna
E mi ne vo pè i so chjassi, solu
Fighjendune issi lochi di cuccagna
E aspettendu a notte in paisolu
Ripigliu
:
I mio pinseri sò a l'amarezza
A l'avvacinu à la malincunia
E mi stantu à cunservà la saviezza
Chì più d'una volta si n'anderia
Disuccupatu
sò pè la
citane
E mi ne vo pè i carrughji, solu
Fighjendu e vitrine à robe vane
E aspettendu di l'ore lu scolu
Ripigliu
Disuccupatu
sò pè a
stagione
E mi ne vo da casa solu, solu
Or chì vulite ch'aghja una passione
Da turnami un antru omu à piglia volu ?
Ripigliu
Disuccupatu
so ma chì
vulite ?
Travaglierebbe anch'eiu s'io pudia
A mè ùn mi circate tante line
Ch'ùn m'arricordu più di cio ch'è l'alegri
FIURE
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Un vascellu tontu
è un marosolu mossu
cum'è tela slibrata
à un sguardu chì conta
u stampu di una smossa,
Ed eiu à mezu à quessi
urfagnu di memoria
calpighjatu in l'andà
di li ghjorni prumessi
mare di l'anticoriu.
Un cunvugliu umanu
persu in lu rambusciu
mez'à e bughje vite
passu di ultimu usciu
E' u tempu s'hè ammansatu
adossu à i mio passi
cum'è a neve in foce
quandu mancu une voce
più n'ùn vole sgabbiassi,
Un vascellu tontu
marosulu di miseria
imagina di un'alba
mentre a mio carne calda
n'ùn ghjetta chè materia.
L'OMBRA
MURTULAGHJU
(Marcellu
Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
D'asprura s'hè fattu lu raghju
di a tarra hè biancu lu sulaghju
l'ore si so triste è pisive
un ombra corre trà e campive.
Cutteghja l'anima svanita
si lenta à suspiri a vita
sbuleca machja è sipalaghju
vene à chjamà u so fuculaghju.
Nascenu
ughjulu è
abbaghju
in e chjose negre pagne
ruspa è rumena e campagne
si insanguineghja lu caghju.
A
notte stende lu so
imperu
sgotta à bughjoni l'ultimu seru
fala u vadu fuma u pagliaghju
è l'ombra scompie lu so viaghju.
Cantanu
in celu e più
pietose
cantanu in pienti, voce angusciose,
di u ventu s'apre u cataraghju
à u passu di u murtulaghju ...
A'
L'ACULA DI CINTU
(Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
U
Cintu hè lu to core
è ne conti e so strade
sò petre accumpulate
poste pè ch'omu capisca
quant'elle sò belle l'ore.
Niolu
hè la to mente
fiurita à paisoli
quanti vechji si sò soli
à l'entre di a so notte
ma, tù ci sì cù la to ghjente.
U
tempu s'hè firmatu
in e sepe à rifiatassi
e so corie, è so' bassi
à infierì li to detti
d'omu acula beatu.
Vidarei
u nostru
ghjornu
ùn po' esse cio' ch'omu crede
una casa senza fede
turneranu e friture
e sarà caldu ogni fornu.
A'
quelli chì' una sera
indè tè fecenu cena
li ai datu una penna
pè ammintà la to storia
l'amore d'issa terra.
DA
GRANDE
(Marcellu Acquaviva/Ghjuvan-Claudiu Acquaviva)
Sappia
oghje quale so'
è cio' ch'o saraghju grande
saraghju cum'è babbo'
rè di le muntagne bianche.
Un campagnolu curtese
cu la mio mamma
Natura un pasturellu di paese
passi d'elpa è di pianura.
Vogliu avè mille animali
pecure, capre è vaccine
senza calle nè stazzali
senza rete nè cunfine.
Solu avè un barracone
grande guasi cum'è un mondu
pè nasconde à la stagione
e mio bestie tutte in tondu.
Cum'è amiche, altagne è volpe
cum'è manghjà, frutta è acqua
cum'è tettu, stelle è sole
chì in l'erba l'aria si stracqua.
E' dinù per l'istatina
fammi tante mirendelle
pè le valle è le culline
cù millaie di zitelli.
E' po l'ai ben' capita
chì vinarai incù mè
è inseme in la vita
ne seremu regina è rè.
AB ETERNU
SUMIGLIA
(Marcellu ACQUAVIVA - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
S'hè
distesu ind'è
l'aria un affannu di morte
E' so fatti di marmaru i visi sottu à lu sole
So d'abissu i silenzii è in pulvina e fole
U mondu incrudelitu sbattutu hà e so porte
Caminerà
ab eternu issu
stolu senza fine
Cù a to sipultura sdresgiendu ogni bagliore
E' chì facia ruvidu u trimendu dulore
Chì rode u campà à iss'ore visparine
E'
stu sole di
nuvembre annantu à a to bara
Sarà ora oscuratu è ora maestosu
Ma turnerà dinù di issa terra u sposu
Cun ellu vulterà a to mimoria cara
Di tè mi fermerà più chè un visu culpitu
Più chè un dolu pisiu colmu di mille pene
Mi fermerà u vede di 'ssu spaziu infinitu
Chì lu to passu scrisse à stampi pè l'avvene
Mi fermeranu e voci chì à l'altare s'alzonu
Per invade sti celi cun parolle di cera
E' chì correnu in mente tale un furiosu tonu
Chì và è ne scumpone a matina è a sera
E'
quandu in tempi à
vene invechjerà u ricordu
Ogni palmu di sta terra si purterà à l'iglia
Un sonniu fattu veru chì in un intimu accordu
Di tè si n'averà qualchi fida sumiglia.
A' Ghjuvan Battista Acquaviva
ANIMA
(M.
Acquaviva - J.C. Acquaviva)
Addossu à li tristi balli
Di e fiaccule appese
Trà li so mattoni caldi
Trà stelle fucace arrese
Addossu
à li negri arali
Natu à boscu in centu lochi
Cum'è cantanu i fochi
Quandu sò i timpurali
l'anima di u legnu và.
In
l'abbriu di e stagione
Ch'andarà cun ellu ando'
Quale ùn stete à paccaro'
Quandu sbottanu li toni
L'anima di a terra và.
é
quandu da luce à ochji
In le sere assirinate
Lu ricordu nant'à i rochji
Ci si lascia e so spiate
L'anima di a vechja và.
LAMENTU
DI GHJESÙ
(Marcotorchini/Nandu Acquaviva/Toni Casalonga/Roccu Mambrini)
O
tù chì dormi
in sta petra sculpita
d'avè suffertu
da colpi è di ferite
dopu d'atroci martiri
persu hai ancu la vita,
oghje riposi tranquillu
a tò sufferenza hè finita.
Ma
eo sò ind'una fiamma
ardente
brusgiu è mughju
tuttu ognunu mi sente,
sò i lamenti di i cumpagni
è d'una mamma i pienti
chjamu ancu à Diu supremu
ci ritorni stu nucente.
E
fù per quella
cun spiritu feroce
da tanti colpi è viulenza atroce
chjodi à li mani è li piedi,
quessi t'hannu messu in croce,
o Diu da tante sufferenze
fa ch'eo senti a tò voce.
Oghje
per sempre
tutta questa hè finita,
avà sì mortu
hè persa a partita,
oramai in Ghjerusaleme
a ghjente hè sparnuccita
vergogna ùn ci ne manca,
morte sò a fede è a vita.
Pueta
di i tempi andati
Teni li to mani accolti
Comu hè chè tù ùn volti ?
Cù li to canti suminati
Pueta
di li ghjorni d'oghji
Alzi la to voci chjara
Chi ci chjama è c'impara
Ë discità tutti i poghji
Tutti i poghji.
Pueta
di u cori d'omu
Chi tù ùn sè mai domu
Di bramà a libartà
Da tutta l'umanità.
Pueta
di a vita à vena
Lampi lu to sgridu rudu
Chi lascia lu mondu nudu
In preda à tanta pena,
Tanta pena.
Pueta
di u locu vivu
a vita à vena
Viaghji li stradi novi
C'insegni à fà i provi
ôn lascendu à nimu privu
Nimu privu.
DI L'AGHJE
L'arice
di i nostri paesi
Appossu à tanti sudori appesi
Stanu l'aghje.
Duve
un partu dede a tribbiera
Di e mannelle sin'à a spulera
Eccu l'aghje.
Opare
di un'antica fede
Ë quale listroni li si cuncede
Oghje l'aghje.
Ma
rifà dumane rinvivi
Cio' chi e fecenu innargugli
Per chi l'aghje.
Per
chi u spunt di un novu sole
ùn si trovinu mai più sole
Tutti à l'aghje,
Tutti à l'aghje.
Ma di cio' chè tù voli
Hè bella a nostra terra
Da e so cime à i moli
Da e so cime à i moli
In centu riturnelli
Ci cantanu l'acelli
Hè finita la guerra
Hè finita la guerra.
Ma di cio' chè tù voli
Chi si stà bè in paese
Quand'ellu ùn s'hè più soli
Quand'ellu ùn s'hè più soli
é ch'omu s'addunisce
In amicizia lisce
Ë bandere palese
Ë bandere palese.
Ma di
cio' chè tù voli
Li ferà pro' l'avvene
Ë i lochi muntagnoli
Ë i lochi muntagnoli
Si quellu chi ci spera
Face girà la sfiera
Di e so inghjuste pene
Di e so inghjuste pene.
Ma di
cio' chè tù voli
Chi d'oddiu ùn si capace
Un ghjornu ti cunsoli
Un ghjornu ti cunsoli
é ti vene à u core
Un surrisu d'amore
Dolce quant'hè a pace,
Dolce quant'hè a pace.
MARE ETERNU
E to
bocche sicrete chi ingullinu i venti
E gruppate figliole di i scunnisciuti pienti
Anu putere à di l'oghje è l'antichità
Tralasciate ch'elle funu da l'umanità.
Ma
quandu a luna t'accarrezza
Purtenduti i so ragi fiuriti
Di fole è storie favulose
Cun nave è vascelli da a notte invintati.
Tandu
ti cali in core di a vechja surgente
Di lu misteru chi nun conta più cunfini
é t'empii di canti chi s'affundonu feriti
Sott'à le to rivolte chi fermanu senza fine.
OGGI
Longu à a costa
balanina
Ind'una vechja cunfina
Ci si vede un paisolu
Ch'oghje pienghje lu so dolu
Un locu abbandunate
Chi senza ansciu s'hè firmatu.
Sin'à
lu mille nove centu
ùn cunnobe un perdimentu
é tantu l'ultime ghjente
Lascianu e so case spente
Solu stete un infelice
Cugnumatu Frà Felice.
Mai ùn
pobbe accità
Rompe a so fideltà
é mentre anni è anni
Nimu sparti i so malanni
Per cumpagne una ruchjata
é un esistenza scannata.
In
vechjaia fù custrettu
Di lasciassi more cù tettu
Ogg'insalvatichitu
Agunizava arghitu
S'ammutulinu e campagne
Impatrunisce da l'altagne.
Cortu
ne fù u s'esigliu
Chi
u mischinenellu figliu
Cumaccatu di stanchezza
é rossu da a tristezza
Vulto' un ghjornu lu spinu
é morse impiaghjulinu.
Ma à u ciuttà di u sole
Quandu u celu di stelle bolle
In la cappella sfundata
S'alza una voce sfurzata
Ch'in'ssu scornu nun si stice
Ch'hè quella di Frà felice.
SINTENZA PER TÈ
In i
strappazzi di l'oddiu
C'hè nata oghje la so pigliata
In e carchere di u dolu
Falcina è u to figliolu si detenu bracciata.
In i
pienti di a spiccanza
Si impii la panza, a viulenza
In e rame di l'alte sponde
Nascenu e fronde d'indipendenza.
PÈ 'SSU DUMANE
In lu
rincintu chjasimatu
Di li pinsamenti puri
Rumperemu fondi è muri
Per cantà lu liberatu.
U
zitellu inciambalitu
Farà minui le so brame
Nasceranu qui le chjame
D'un dumane cuncipitu.
E
putenze d'un imperu
Mureranu in ogni core
é rinasceranu l'ore
Carche d'animu altieru.
Imbrisciarà
la bandera
Sopr'à li monti più vivi
Pigliar fiatu in i cibi
U cantà di a voce fiera.
A
sipultura di u spiritu
C'innalzarà ind'è l'aria
é la speranza unitaria
Sbucciarà in lu stramurtitu.
I
seculi d'eri è dumane
Intistaranu la pace
Per un paese chi si face
Mille sponde muveranu.
U MULATTERU
Rittu,
rittu, o mulatteru,
Si piatta l'ultima stella !
Intoppa'ssu cavizzone
é fà una voce à Muvrella,
Chjam'à Turcu è à Muvrone,
Chi pascenu in l'arbicella.
Piglia
subitu'ssa frusta
é la musetta pripara,
Piglia la bona pruvenda
Di la to mula più cara,
Accendi lu to lampione,
Sinno' saristi à la fara.
Cerca
umbasti è cavichjoli,
ôn ti scurdà di la funa,
Quandi castagne in musetta,
ôn ne resta più manc'una,
Addivizza pà la machja,
Anc'à lu chjar'di la luna.
L'ochju
versi u capimachja,
Quand'ellu pesa o misura,
Ë quessu tù mulatteru,
Paghi mese è facitura,
Parchi quessu à duie mani,
Una piatta è l'altra fura.
Quandu
ritorni la sera,
Canta, canta o mulatteru,
Fà, sente anc'à le to mule
Ch'invece di stu mistieru,
Brammaristi di direge,
Di Francia lu ministeru
CUN
TE
(M. Frassati - G.C. Acquaviva)
Un parlaraghju micca per tè
Donna di la piazza di Maghju
Anna, Maria o Lucia
temi ch'ùn sia compiu u viaghju
Di tante vite à l'angunia
Un parlaraghju micca per tè...
Un parlaraghju micca per tè
Amica di la Piazza Rossa
Quand'è la notte senza stelle
Copre di foscu la to mossa
Chjama di speranze ribelle
Un parlaraghju micca per tè...
Un parlaraghju micca per tè
O ombra di biancu vilata
D'un paese ch'ùn si ramenta
l'amore ch'è tù l'hai datu
Si sente sempre la to pienta
Un parlaraghju micca per tè...
Un parlaraghju micca per tè
Chi m'hai pigliu per la manu
Per sunnia à un avvene
Duve li surrisi saranu
Sti fiori ch'ùn sò ancu à vene
Un parlaraghju micca per tè...
Ma parlaraghju cun tè.
U MARE È U FIUME
(G.P.
Ristori - G.C. Acquaviva)
O chjucu ! disse u mare
Parlendu à un fiumicellu
Ind'è mo acque chjare
Minutu è miserellu
Ti lampi, ghjochi, sparisci
E poi m'inturbidisci.
Guarda à mè, cum'è sò grande
E pò cum'è sò prufondu
Aghju acqua ancu à rivende
E copru u mezu mondu
Quandu in un scornu hè notte
In l'altru u sole sorte.
... Ti portu disse u fiume
U cantu d'u russignolu
Poi dinò u prufume
Di u fiore campagnolu
Lampu ind'a to sciuma bianca
A dulcezza chi ti manca
S'ellu si secca ogni
fiume
Puru d'issi pari mei,
Averia menu fume
In trè mesi, cinque o sei
A cosa hè più chè sicura
Cambiara d'andatura !
Fiume, paesi, populi
Ancu chjuchi è miserosi
In stu mondu sò
utuli
Perchè anu certe cosi
Ch'elle'un hà u più putente
Piglia nota, è teni à mente !
U TEMPU SCEMU E A VECHJA SERENA
(B.
Dolovici - G.C. Acquaviva)
Un vintacciu stridaghiolu
è ghjuntu, fattu Natale ;
tracarcu di neve fresca,
neve di lu Caprunale...
Figliulone di l'inguernu
sentia di timpurale
una tinta vicchiarella
si n'andava dirinata
u vintacciu scaccanendu
in carrughju l'hà lampata...
a roba di lu so' saccu
è partuta sparguglita !
'sa vicchiuccia
minutella
l'ha puntata...l'ha struppiata !
a so' capillera bianca
s'è disciolta, s'è... cappiata
a cità, da cim' à fondu
fù spazzata, schiaffittata !:
l'emu alzata, la
vicchiuccia !
ferita, murmutulava !
in casa l'emu purtata...
u so' capu sanguinava
e... lu ventu, ventu scemu
sbaccunava, scaccanava
fieru di la so'
vittoria
camminava, ughjulava
cun' la vecchia mi so' statu...
a so voce trimulava !
l'altru facia... l'abissu !
ella, persa... si signava !
stu ventu, stui ventu
scemu
accanitu a curava
a vecchia da lu purtellu
intrèpita... u guardava
mugata da su dimoniu
serena, spatinustrava !
I PISCADORI E U MARE
(ispiratu da una puesia di Pablo Neruda)
(M.
Frassati - G.C. Acquaviva)
Ramentati una volta
Quell'acula marina
Purtata da u libecciu
Chi curava a marina
Ramentati le sponde
Di la mio terra amata
Di mille canti è gridi
A l'ora di l'ambata
Ripigliu
Mare, Mare...
Senti l'omi chi ti chjamanu
Mare, Mare...
Guardendu lu vastu oceanu
Per vince fretu è fame
O quanti piscadori
Sulchighjavanu l'onde
Spechju di tanti albori
N'hai nutritu tante
Ghjente di u fucale
Famiglie per quale ormai
Si move u timpurale
Sia torna un amicu
Un' mena micca
tantu
Ma dacci, Mare nostru
Issu rigalu tamantu
Apre a scatula verde
Luccichente à l'intornu
E' spone qui per noi
U pesciu d'ogni ghjornu
I MUFRINI
(G.T.
Rocchi - G.C. Acquaviva)
Noi simu i mufrini
Ghjunti da l'alte muntagne
E chi s'appuppanu à l'alba
Quella di e vostre brame.
Simu di stu Paese
E ci vulemu ingrandà
Simu di stu Paese
E ci volemu amparà
Simu di stu Paese
E ci volemu campà
Babbi è mamme chi ete
tantu
Suspiratu à e partanze
Statelu à sestu stu cantu
Colmu di nove speranza
O zitelli auropeani
D'Africa à l'altre cuntrate
Unimu e nostre mani
E cantemu à piene labbre.
CRIATURELLA
(M.
Frassati - G.C. Acquaviva)
U ghjornu di lu primu pientu
Ti vogliu apre lu mio core
Ti vogliu di ch'issu paese
Hè in cerca di u so prim' albore
Dopu fughjite le gruppate
E doup compiu lu furore.
S'è tù scopri oghje lu mondu
S'ella principia la to vita
Ascolta o criaturella
Cum'ella và quessa la vita
Carca di venti è di fiori
E d'acque chjare à l'infinita.
Ti vogliu parlà una
lingua
Chi oghje hè guasi pruibbita
ma chi ci porta ad alta voce
Un' antru versu di vita
Ella sarà per tè la luce
Chi rende a strada più schjarita.
Ti vogliu dà un ideale
Fattu di rispettu è d'amore
Per ch'issa terra è issa ghjente
Scaccinu disprezzu è dulore
E ch'ellu sbucci in lu to mondu
U sole d'issu prim'albore.
CUMPAGNU
(dedicatu à Ghjuvanni Antonelli)
(M.
Frassati - G.C. Acquaviva)
Spessu ti rivecu
Mai ùn mi smintecu
Cumpagnu
Di la to prumessa
L'aghju sempre à mente
Tale un focu ardente
Cumpagnu
Fiamma di purezza
Vola sopr'à le lecce è l'alivi
O Culomba, l'azurru ai da striscià
Per dicci chè no semu vivi
E chi persu ùn avenmu, è luttà...
T'anu ammanittatu
Cum'è un scelleratu
Cumpagnu
Ghjittatu in prigione
Notte angusciose
Stonde dulurose
Cumpagnu
Ma spera Nazione
Suffrimenti umani
Per ch'issu dumane
Cumpagnu
Sia di dignità
Issu cantu sta sera
Si farà prighera
Cumpagnu
Luce di libertà
AGHJU
COLTU
(M.
Acquaviva - G.C. Acquaviva)
Aghju coltu ste vellutine
Per purtàledi in stu locu
Aghju sceltu le più fine
Culo' di u nostru focu
So corsu per i viottuli
Scumpagnatu dà u timore
Abracciendu centu populi
Figlioli di lu stessu amore
So ghjuntu à core in manu
Famitu pedi pulidrinu
E lu to attu umanu
Fù di giràmi lu spinu...
VOGLIU
(R.
Coti - G.C. Acquaviva)
Vogliu cantà pà i paesi
Chi l'aligria hè in ogni core
Quand'eddi ùn ci so più afesi
E ch'eddu si spanna l'amore
Vogliu ramintà tutta a storia
Di lu me populu firitu
Chi da sempri s'hè fattu gloria
D'ùn essa mai pruibitu
Vogliu tuccà tutti i vistici
Chi fermani in u me locu
E' di lu sangui so li vivi
Chi so ghjirani in un focu
Vogliu cantà tutti i passaghi
Insinement'à lu tramontu
Chi anc'avà semu mucati
Senza avenni fattu lu coru
Vogliu purtà tutti i dulori
Ch'ùn si so mai sparasiati
Com'è tamanti crepacori
Ormai par sempri andati
Vogliu bramà tutti l'avveni
Tutti li gioii più duraci
E' cù l'amicizia chi veni
Firmà sempri à cori in pace
L'IMPICCATI
(A
Paghjella di l'impiccati)
(Ghjuvan-Teramu ROCCHI - Ghjuvan-Claudiu ACQUAVIVA)
Se
vo' ghjunghjite in
Niolu
Ci viderete un cunventu
Di u tempu u tagliolu
Un ci n'hà sguassatu pientu
Eranu una sessantina
Chjosi in pettu à u spaventu
Dopu
stati straziati
Da i boia, o chì macellu !
Parechji funu impiccati
Ci n'era unu zitellu
L'anu tuttu sfracillatu
E' di rota è di cultellu
Oghje
chì hè oghje in
Corscia
Fateci casu una cria
Si pate sempre l'angoscia
Intesu di Marcu Maria
Era quessu lu so nome
Mancu quindeci anni avia
Se
vo' ghjunghjite in
Niolu
Ci viderete un cunventu
A brama d'ogni figliolu
A ci dice ancu u ventu
Libertà libertà sempre
Dopu à tamantu spaventu
O
TERRA
O
terra ruda di l'alti muntagni
Sempri incristata d'una nevi bianca
Senti anc' avà crescia tanti lagni
Ma di sfidà u mondu ùn sè stanca.
O terra sbancata da li frusteri
Li to ochji so li surgenti chjari
Chi lasciani scappà li so misteri
Senza chi mai qualunqua i pari.
O terra chi sott' à nimu ti stracqui
Stendu sempri ritta in i turmenti
Hà vistu scorra tanti è tanti acqui
E' t'ani assaltatu tamanti venti.
O terra ricolma ad umanità
In senu à tè stani l’ossi sdrutti
So da no sumenti di libertà
E' ribombani i so voci muti.
O terra di li lochi in rivolti
Un' semu micca omini è donni morti
E' mancu bramemu d'essa sipolti
Fin tantu à facci a nostra sorti.
In quelli tempi di
bughjura
Tù eri stata ingabbiata
Ormai la notte era più scura
Ma eiu ùn t'aghju sminticata.
Li mesi, l'anni so
fughjiti
Sempre giràvanu le sfiere
Tante anime ammutulite
Circavanu le so lumere
Riturnellu :
Malgratu i nuli è
l'invernate
Ti vecu cume à stillaria
Chi schjarisce le mio nuttate
Si tù, ti chjami puesia.
A mezu à lacrime è
turmenti
In lu dulore fermi incesa
tale un fanale in li spaventi
D'un mare tracarcu d'offese.
Capighjimbata la to
ghjente
Sottu à lu rimbeccu è l'inghjulia
Purtate da un focu ardente
Un accitto mai la briglia.
So negri o gialli
tanti essari
Culor' di tutti i cuntinenti
Chi di pettu à lege è donari
Un anu nigatu à so mente.
A la to chjama tanti
schjavi
Inchjaccatu anu le catene
per ritruvà sponde è lavi
Ind'ellu si rispira l'avvene
Si tù chi tutti li putenti
Cù le so botte è li so cani
Anu sempre vugliutu spenghje
Fiamma, sperenza di l'umani
Si tù chi m'hai aiutatu
A gode u soffiu di a vita
Quandu l'amore m'ha purtatu
U balsamu nantu a ferita.
VAI PURU
(A.F. Simeoni - G.C.
Acquaviva)
Sè tù voli andà luntanu
Metti un pede nanzu à l'altru
vaitine pianu pianu
O viaghja à passu sgualtru
Ma sappia in duve tù vai
Sinò ci hè annoi è guai.
Sè tu voli un cunsigliu
Piglia una strada fatta
A traccia ch'un altru hà pigliu
Ti purtarà più à sbratta
E di passu più sicuru
Fà cusi è vai puru.
Si tù lu negru fume
E la negra sperenza
Chi porti u rispiru
A' l'alba cunniscenza
Si tù la negra spira
Di la negra suffrenza
Chi veni à cala ghjornu
E' dai a to sentenza.
Si tù la negra via
E' la negra cuscenza
Chi pichja in ogni vena
A' l'ora di a partenza
Si tù lu negru fele
E' la negra sembienza
Chi voli cum'è l'ala
A' l'orli viulenza
Si tù lu negru seru
E' la mio negra amante
Chi chjama u so penseru
Un sognu di lagramante
Si tù le negru mele
E' la mio negra stonda
Chi parla chi m'ammala
O la mio terra tonda.
Voi di lu nostru linguaghju
Dipusitariu è guardianu
Purtate à lu so tilaghju
I fiori chè v'ete in manu
Cum'è lu mese di maghju
Face bellu lu veranu.
A nostra lingua hè maggiore
Bella, ricca è ricamata
Ogni parolla hè un fiore
Ci ne date una bracciata
Sbuccita in lu vostru core
S'è vo fate una cantata.
E
so ch'è voi ci date
Per noi hè una ricchezza
Chi di tutte le biade
Quella di più gran'bilezza
Ch ghjè sempre in virdura
Hè la nostra, la cultura.
FARANDULA
(D.A.
Versini - J. Makis)
Una volta una ranochja
Scianca è zemba c'una crochja
Iscuntrede à zia Finochja
E inseme volse ballà
Ripigliu :
C'era Barbinu,
Barbetta è Barbazza,
C'era Sippettu, Sippucciu è Sippinu
C'era Barbazza, Barbetta è Barbinu,
Farandulendu quassù è quallà.
Una notte un rusignolu
In lu boscu sempre solu
Ci truvede un so figliolu
Allor' si mise à cantà.
In lu pratu, Graziella
Trà li fiori è l'arbicella
Disse, chjamendu l'agnella,
Or' imparami à saltà.
In la festa u
parapiglia
Regna in tutta la famiglia
In piazza per la quadriglia
A riverenza si fà.
Eramu in un paisolu
Case viote è trafalate
Stu paese hè sempre in dlou
Tutti si ne sò andati
Pensa un zitellucciu solu
Tristu in le so chjappate.
A campana di a ghjesgia
Un p più chjamà à nimu
Sott'i vechji tetti grisgi
Da la valle à le cime
Loch'è chjose abbandunate
Ancu è muvre sò scappate.
Pensa lu zitellu solu
Quand'è lu sole si ciotta
Ma in le fronde di l'olmu
Quand'ella fala la notte
Zitellucciu arechji tesu
Li s'hè parsu d'avè intesu.
Ellu hà intesu in li
rami
Una voce chì dicia
Ellu hà vistu in li rami
Una luce chì nascia
Stammi à sente o zitellu
E'u chjamava fratellu.
A' lu pede di
quell'olmu
Bagnatu di ragi d'oru
Zitellu di gioia colmu
Avia trovu un tesoru
Un fiore chì pianu sbuccia
In le mane di a fatuccia.
Dimmi tù zitellu
d'oghje
U nome di stu tesoru
Dimmi tù zitellu d'oghje
Ciò ch'ell'era tuttu st'oru
Chi hè fughjitu lu dolu
Rinvivitu u paisolu
Si chjamava stu tesoru
Lingua nostra è era d'oru.
Vogliu esse lu figliolu
Di quelli di cispre armati
Chì di maghju in fiume Golu
Funu tutti assassinati
Vogliu esse lu figliolu
Di li Corsi impiccati
Oghje ghjornu lu Niolu
Si ramenta l'antenati.
Vogliu esse lu fratellu
Di l'omu ch'hà ricusatu
Per la Corsica ghjuvellu
Un avvene incatinatu
Vogliu esse lu fratellu
Di l'amichi ditinuti
La so fede hè la stella
Chi luccicherà per tutti.
Vogliu esse lu cumpagnu
Chì mughja sempre più forte
Cù li populi in lagni
Cambiemu la nostra sorte.
Vogliu esse lu cumpagnu
E di pettu à la morte
Balla nantu à lu Terraniu
Lu quadrigliu di rivolta.
Vogliu esse la cuscenza
Chì disciterà le mente
E chì darà la speranza
A tante povare ghjente.
Vogliu esse la cuscenza
Ch'ùn puderà mai più sente
In le carne la suffrenza
E tace sempre li pienti.
Vogliu esse la sperenza
Nantu à li monti murtali
Chi purterà la bandera
A la gloria universale.
Vogliu purtatti
fratellu
La Libertà, cusì pura
Chì hè cume l'acellu biancu
In la to cellula scura.
Nantu à le sponde d'un
fiume
Un zitellucciu hè pusatu
Lu sole di lu so lume
Ind'un sonniu l'hà purtatu.
Ripigliu :
Riturnellu cusiì bellu
Chiì vogliu cantà cun ellu
Cantami tù acillucciu
Le to millaie di versi
Fammi sente lu to fiscu
Chi rallegra l'universu
Fammi scopre lu to
mondu
Quellu di la pace amata
Senz'inganni nè prigione
Duve Libertà hè fata
A l'orlu di un paese
Trinca u son'di un viulinu
Tù cù le to bracce tese
Porti a ronda zitellina
M'hai chjamatu una sera
Quand'è lu sole falava
Aghju lettu e to preghere
Mutu à sente à te eiu stava.
A nostra machja
l'arricava spaventu
L'anu brusgiata
Ma machja n'avemu un'antra
Di seculi di storia
Di sepali di gesti
D'arburoni di fole
Di grotte di canti
Di poste di parulle
Machja n'avemu un' antra
Ghjè a nostra cultura
Viva di a nostra lingua viva
Viva di u nostru vulè
A chì ci zinga focu
Ci si brusgia
A chì ci entre d'amore
Ci diventa
Machjaghjolu
Cù noi.
Cinqu'ore
di matina
In la cità la notte
È sempre senza fine
Ricumencià la sorte
Da la casa à l'usina
Cusì sin'à la morte
Lagni suspiri è straziu
Caminà l'operaiu.
Sole, sole ste mane quì
Sò tracarche di pene
Sole, sole ste mane quì
Sò sulcate di vene
Sole, sole ste mane quì
Meriteranu l'avvene.
À lu fà di lu ghjornu
Ch'allumina la piana
L'invernu i nivaghjoni
L'estate in la calmana
Grandine o sullioni
N'hè colma la to strada
Muscu di terra in dolu
Viaghja lu campagnolu.
Vulemu
cantà quindi
Per tutti li spluttati
L'altri è quelli di quindi
Tutti li rivultati
Hè per voi altr'amichi
Chì lu pugnu hè alzatu
Li techji anu da sparisce
Lu mondu hà da fiurisce.
In la valle d'Ostriconi
Ci hè ghjunta la malacella
In la valle d'Ostriconi
Si so spente le paghjelle
In stu locu campagnolu
Un ci rispira chè dolu
Lu caparaghju
insischitu
Omu à lu stintu puru
Lu capraghju insischitu
Di punt'à lu mare scuru
Fideghja cun tanta pena
La disgrazia di la rena
Rittu annant'à quellu
scogliu
Arrimbatu à le lamaghje
Rittu annant'à quellu scogliu
Stava fieru un pagliaghju
Prestu un sarà che ruvine
Chi diceranu a so fine
Perchè o crudele acella
Ci voli purta la morte
Perchè o crudele acella
Ghjunghji per cambià la sorte
E di lu corciu capraghju
Strughji ancu lu pagliaghju
Pianta acella di la
morte
Tù chi sempre in la bughjura
Pianta acella di la morte
Un ci arrechi chè sciagure
Ma l'alba scopre le cime
E vicina hè la to fine
In la valle d'Ostriconi
Anu tombu a malacella
In la valle d'Ostriconi
So scuppiate le paghjelle
In stu locu campagnolu
Chi supraneghja lla piaghja
Ma' più ùn ci sara dolu
L'omi anu alzatu un pagliaghju.
PHILIPPE LEOTARD
A ceux qui pourraient être surpris de trouver ici le comédien et chanteur Philippe Léotard, précisons que la mère de François et Philippe était une Tomasi, et que Philippe a chanté dans son dernier disque "Demi-mots amers", accompagné par A Filetta, une bouleversante Complainte corse, déjà chantée par Tino Rossi,dont voici les paroles :
|
COMPLAINTE CORSE (IN CASA MÈ) In
casa à me nascì un bellu amore In
core à me canta una malacella Comu
lascià sti lochi tanti amati |