Canti d'oghje

Dernière mise à jour de la page : 19/02/2008



 

 

 

 




























Pour tous les chants de cette page :
© Propriété des auteurs

Canta u Populu Corsu
Patrizia Gattaceca
Petru Guelfucci/Voce di Corsica
Ghjuvan-Paulu Poletti
Anna Rocchi
Tavagna
Voce Ventu

PATRIZIA GATTACECA

Acqua chi balla
Anima
Bambinellu
Bandera livera
Chi lu tempu
Felice ùn so
Giramondu

In la piazza
Isulanima

Memoria
Memorie mondi
Nanna
Notte
Onda
Rosula d'Orienti
Senza tè
Sola
Terra brusgiata
U mio palatinu
U Rusignolu
Ulisse
Un basgiu d'amore
Una casa
Veni

BANDERA LIVERA

Só e só bandera livera
Tessuta di e cuscogliule
Chì u ventu di a storia i face rimpianà
Sopra à li passi d'oghje

Duv'é spuntanu e sarre
Sumate da l'inguernu
Chí mettenu à sunnà
Cun trombe di spaventu

Brutta di l'arubecciu
Di tant'anime vive
Messi tutti à straccià
I centu nomi antichi

Duv'é corre lu sangue
Di tanta carne shjava
Chí corse à cascà
Per inni di bugie ....

Agrottu di l'inghjulie
Per ghjente rinuvata
Populu da insità
Nant'à u ceppu landanu

Sopra u casale mutu
Chì si face à l'ascosu
Da vole da sgranà
In i gesti fututi
E sò bandera libera

U RUSIGNOLU
Arburu credu in té
E muchju à li to rami
So spapersu luntanu
E ti bramu ohimé !

Ti avia coltu un mazzulu
D'accelli bianchi é scuri
Di l'universu meiu
Qui ùn n'anu primura

Eri lu mio palazzu
Di fronde culurite
Eri la mio funtana
La mia filetta amica

Mi ci era fattu un lettu
Per dorme cun té caru
Ma u nostru fuculare
Si hè vistu cusi prestu

Scuppavanu li canti
Da li nostri pilioni
Chì vita in li rughjoni
Ma cum'hé chì issu cantu
Si cheta in lu mio core ?

U rusignolu hé mortu : Qual'hé chì canterà ?

MEMORIE MONDI

Memorie mondi
Case case case accese
Tuttu hé musica intornu à té
L'odore di l'orte si pesa
S'elli si sò morti l'acelli
S'ella hé picciata la furesta
L'hai cullata la to casa
A' mezu à ragi di veranu
A' mezu à timpeste più strane
Di notte in notte ai barcatu
In fondu à issi letti stellati
Duv'ella si hè persa una nave
Un ventu caldu ti hà purtatu

U MIO PALATINU

U mio palatinu
Quellu di e notte
Di i sogni scuri
Quellu di a sorte

U mio palatinu
In fondu à e nebbie
Zeppe e spaventose
Chjama la to voce
Solu tu poi dí
U mo stranu secretu
Nantu à isse strade fosche
Voghi palatinu

U mio palatinu
Quellu d'un viaghju
Di u giracantu
Chí mai ùn si pianta

U mio palatinu
Quellu di e fole
Da l'ora di tandu
Mandi lu to sole

Solu tu poi dí
Tra issu celu e issa terra
U mio cantu furiosu
Cum'ellu ha da girà

UN BASGIU D'AMORE

Passanu venenu, passanu l'ore
Passanu e venenu l'ore
E tu chí passi in lu mio core
Tu chì veni in lu mio core

Una fola, un basgiu d'amore ....

Battelli muti chí passate
Nant'a l'onde scure e ghjalate
Battelli muti chí passate
Ditemi cosa mi purtate ....

Acelli cechi chí vulate
In tutti i mio celi ammantati
Acelli scuri chí vulate
Ditemi cosa vi purtate

UNA CASA

Vestuta à anni é anni
Di lacrime e di lune
Casa ferita, a to casa
Duv'ellu si arriposa
Un ricordu stracciatu
Sboccanu le paure à l'attrechjata
E ti ne stai sola
Rutuleghjanu l'acque
E t'inganna u tempu pazzu
Vestuta à vite é vite
Di nanne e di lamenti
Casa prufonda e fida
Di la to ghjente
Duv'ella sono tronca
Una voce chì lagna
Chì lagna à più pudé à té
E ti ne stai solu
Carcu di sogni amari
L'ochji inchjudati sopra à iste mure falate
Vestuta di carezze
Chì frisgianu la pelle
Di parolle d'amore
E di fole ribelle
Induv'ellu spasseghja
Un luminellu fiaccu
Chì passa e chì si more in core
E ci steremu inseme
A parlà di dumane
D'un mondu chì rinasce in le to mani

SOLA

Schiatta, cum'é un tonu in lu mo cerbellu
Schiatta, un core batte à crepapelle
E' tuttu m'inchjoda à la tò sorte
Sola à l'usciu chjosu di e tò notte
Sola senza saper perché
More pallidu frisgiu d'un amore
Move magia d'una terra mora
Schiatta, strana canzona di furesta
Sola à l'ombra d'un ricordu vechju ...
Schiatta cume un tonu in lu to cerbellu ...

FELICE ÙN SÒ

Felice, felice ùn sò
Senza té; felice ùn sò

Nantu à la miò strada aghju scontru
Un zitellucciu à l'ochji puri
Chì mi ha purtatu pé la manu
Nantu à e vie più sicure ....

A miò mente ci si hé inchjudata
In fondu à issi pozzi di lume
So' stata à sente un tempurale
In lu to pettu .....

Forse mi ci hà guidatu un diu
In sti lochi d'amore anticu
In cor di notte à iste ferite
Più dolce che un ragiu di vita

GIRAMONDU
(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)

Nant'un lettu di filetta stese sott'à lu castagnu l'anime di sti circondi ci ghjocanu cù lu mondu
Balla mondu gira mondu
E' ti ballanu li sensi a'u chjoccu di a ciccona e' si scatena la ronda lu to esse più nun senti

ONDA
(Ghjuvan-Petru Lanfranchi)

Onda quand'è tu sorti tu
di e furie antiche ingullite
n'hai tutta la storia

Onda quand'è tu canti tu
ne hè un voceru chì sbuccia
cume schjatta a fucilata

Onda lu toiu lu silenziu
prufondu cume la tomba
biancu cume a stilittata

Tanti batelli persi
tante terre à truvà
tanti porti annigati
tant'amori à inventà

Onda liscia liscia liscia linda linda

ACQUA CHÌ BALLA
(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)

Acqua chì balla acqua chì corre
linda in lu lettu di l'albore
Viaghju lestu le vite
femu lu chjerchju à l'infinitu

NANNA
(Patrizia Poli)

Mille stelle annannanu l'ore
per tè tesoru vogliu cantà
e la luna veculu dolce
spunta in la notte t'azzecherà
E lu ventulellu si tace
porta pace per sunià
e la mio manu t'accarezza
principessa vole sperà

CHI LU TEMPU

Cumu pianta l'arilogiu chi ci porta à l'aritrosa cume stirpa a vitriola chì manghja sin'à l'orgogliu
E lu tempu passa è corre senza sente lu rimore
In lu to visu li vichi sulcati so à suspiri a risa a pianta e a gioia ci hanu scrittu la co vita
E lu tempu passa è corre senza sente lu rimore

TERRA BRUSGIATA

Terra brusgiata è lu dannu chì spiomba ti muscanu li canti forte in pettu è la to voce chjama lu mondu -
A fola mea s'hè firmata in gola pensendu à li to guai ùn mi cunsolu dicu chì a terra hè toia eppo' lu sole
Duve si à l'ora di a luna vechja
Mamma di lu to locu imbalsamatu o cugliere d'estate muscate cennera Datemi lu rimbeccu o voce antiche

ANIMA
(Patrizia Gattaceca- Patrizia Poli - Jon Hassel)

Purghjimi la to manu sopra e case viote sopra e case ciotte t'aghju portu la manu induv'ell'hanu campatu elle a'l'agrottu à l'agrottu tant'anime ferite di l'inguerni chì brusgianu le sarre chì frighjenu la vita a l'agrottu t'aghju portu la manu l'inguerni chì brusgianu le sarre e l'inghjulie chì frighjenu la vita

VENI
(Ghjuvan Petru Lanfranchi)

Veni da quì e stami à sente
ti vogliu dí u ventu chí corre
chí corre in me
Veni da qui e stami à sente
quand'è tù ùn ci si
a notte si pone
si pone in mè
Stami vicinu e micca luntananza
luntanu da tè u freddu chì vene
chì vene in me
Lasciami stà a' pede à lu to sguardu accantu à tè lu mondu si face si face in mè

MEMORIA
(Gattaceca - Poli)
Profondu secretu eternu cume lu ventu chì corre chì corre
Antica offerta memoria da a zarra chì ci sona ci sona
Prufondu secretu eternu intricciati li culori li culori

BAMBINELLU

Dormi in lu to viculellu allegrezza di mammone chjosu aghju lu purtellu e' incesu hè u fucone per mantene lu calore dormi dormi dolce amore Lu to babbu è la to Mamma so andati à circà l'agnelli u to fratellu hè falatu in piazza cù li zitelli tù si sempre chjuculellu dormi lu me bambinellu Quandu u sole luminosu Nant'a u monte supranu s'affacherà silenziosu li to ochji s'apreranu nant'un ghjornu culuritu dolce cule tu tu visu.

IN LA PIAZZA
(Gattaceca-Poli)
In la piazza ventu è fiori o pettu à pettu o cincinati In la piazza sta matina ci s'hè pisatu lu tempu cù l'acqua di lu guaglinu u so lagnu o più nun sentu.

ROSULA D'ORIENTI
(Gattaceca-Poli)

Un ti n'arricordi più
ne rosula di li deserti
E' sti celi smisurati o culori di l'Orienti
Lu to visu è lu to sguardu o spechju di la mo ghjente

NOTTE
(Poli/Zazou-Sakamoto)

Notte surella chì pienghji ùn ti ghjovanu l'affani
Notte rimbeccu chì dici in l'eccu di li to scogli
O li mari framischjati.

ISULANIMA
(Gattaceca-Poli -Poli)

Isulanima…
Isulanima Animale
Onda luce
Onda tonda Tonda..
Luce Rimori
Mari mossi
Nasce u ghjornu
Sole d'oru
Fiatu ventu
O anima !
Isulanima Isulanima…

ULISSE
(Ghj. Thiers - P. Gattaceca-P. Poli-L. Poli)

Ulisse pianta qui è venici avvicinu…
Si u vantu di i Greghi cù e to prove divine
Ferma u to vascellu à sente e nostre voce ;
Un ci ne passò mai nave longu à e nostre labbre.
Durghjuleghjanu i sensi è l'universu s'apre
Imbalsama u core, allumineghja a mente ;
Si palesa u destinu à chì ci stà attente…
Ulisse pianta quì è venici avvicinu…

SENZA TE
(P . Gattaceca-P. Poli - L. Poli)

Legeri li to passi
Andavanu in lu chjassu
Chì n'hè di lu to pensà ?
Luce ò ùn luce lu sole
Tantu peghju sò sola
Viaghji in l'oscurità !
Eo s'ellu piove
Vogliu beie u celu
Eo s'ellu hè sole
Ch'ellu frisgi a mio pelle !
E l'oghji spalancati
A carezza bramata
Mi ne vogliu imbucinà
E l'esse meiu trema
E a vita sumena
Issu ghjornu u vogliu campà !
E s'è tu ùn brusgi d'amore
U mio mondu sò spente
E mio mondu ùn hè toiu …
Si le to notte sò spente
E mio note sò soie…
S'ellu t'incresce l'amore
Un valenu li pienti…
Eo l'abbracciu di core
E d'anima è di mente…

PETRU GUELFUCCI & VOCE DI CORSICA

A Voce
Canta incu mè
Cavallu
Corsica
Diana
I Detti di u ventu
Innu
Isula idea
L'Acqua viva
Piuvia
Si tu
Terzine
U Lamentu di Cursichella
Zittellucia di Rumenia

TERZINE

Dalle Cirnesi miserande rive
Un mesto figlio, negli Elisei campi
Ai vecchi padri della patria scrive.

Esser non può che di pietà non stampi
Un orma il mio pregar nei vostri cuori
E lo spirto primier bolla è s'avvampi.

Della Corsica figli e genitori
Che per la patria e per l'indipendenza
Versaste sangue, lacrime e sudori.

Sotti i gravosi incarchi e à l'inconstenza
Della spietata Genova, è mai riposo
Aveste da si ingiusta e ria potenza.

O degno spirto forte e valoroso
Del gran Paoli Pasquale è di Sampieru
L'invitto Sambucucciu è il forte Ornoso.

CORSICA
(Petru Guelfucci/Christophe Mc Daniel)

In un scornu di lu mondu,
ci hè un locucciu di tenerezza
ind'u mio core, maestosu,
imbalsama di purezza
ghjuvellu di maraviglie,
ùn ne circate sumiglie,
ùn truverete la para :
ghjè unica sola e cara.

Corsica.

Face sempre tant'inviglia
su scogliu ciottu in mare,
tesoru chì spampilla
sacru cum'hè un altare
calma, dolce cum'agnella,
generosa e accugliente,
si rivolta e si ribella
s'omu disprezza a sò ghjente.

Corsica

A VOCE

Misteru di a natura
voce limpida e pura
puntellu di a tradizione
ella si chjama passione

A voce

Ci hè la voce desideri
chì po rimà incu penseri
si hè impecata in le canzone
per mughjà revoluzione

Voce chì canta l'amore
supranisce lu rimore
ci hè quella chì dà lu pientu
quandu unu nostru hè spentu

Face tante prumissioni
a voce di i capizzoni
sempre pronta per l'inganni
sparghje amarezza e danni

Canta, canta, la mio voce
canta sempre l'allegrezza
diventa puru feroce
s'omu neca issa ricchezza

ISULA IDEA
(Ghjacumu Fusina)

Isula idea di la miò alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì ci chjama
Fiore chì s'apre è dà la brama

Isula

Isula radica di a miò vita
Rispiru d'una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i batelli

Isula

Isula idea di u viaghju
Di l'odissea ch'io feraghju
Mandile spartu di li mio sogni
Mandile crosciu : ùn ti vergogni

Isula

Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a frasca s'alza è ci balla
Cum'è un penseru di farfalla

Isula

Isula idea di li mio strazi
A voglia mea, ma chè tù sazi
Ochju avvagliulatu da u sole
Ochju calatu di ogni amore

Isula

Isula fata è mai morta
Cuscogliula chì u ventu porta
A u locu ascosu di u core
Duve u ricordu ùn pò mai more

Isula

INNU
(Ghjacumu Thiers)

Hè lampatu quellu voceru
Di tondu à li mè sensi
Mi cusgite le primure
Mi mucidisce la mente
Mi lighjite libri arcani
Chì ciambottanu lamenti
Ch'ellu pianti quellu voceru

Hè lampatu lu caracolu
Di tondu à lu me capu
E mi ne fate lu chjerchju
Cun tantu sangue landanu
Duve li spavechji vechji
Vanu à ciambuttà l'umanu
A l'eternu
Ch'ellu pianti lu caracolu

Hè lampata a granitula
Di tondu à la me storia
M'ete toltu lu locu
Di li me sognimemoria
Vanu vani cunfratelli
Chì ciambottanu misteri
A l'infernu
Fateli piantà issi mughji
Fateli sguassà issi chjerchji

Hè tramuntata l'angoscia
Accampata di timori
In a pianura di e brame
Si incamina un chjarore
E' pè l'alba cusi linda
U mio crede s'innamora
Indirizzate issu lume
Ch'ellu corghi à la madre

CAVALLU
(Saveriu Luciani)

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
E strade di lu mio mondu
Ti tennenu da cunfina
Si à l'orlu di l'infernu
O principessa turchina
Nant'a lu to mare malatu
Oghje u ventu hà cantatu

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
Banditu st'incettadore
Chì scurticheghja u to visu
Scalatu da mare in là
In cerca d'un paradisu
Ma sulchighjata hè la to rena
Tra Bunifaziu è Maddalena

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
Maladi vogliu à lu strettu
U marosulu isulanu
Chì sbatticciulava tantu
E s'ammansa pianu pianu
Chì un bastanu è to ghjasteme
Per parà cio chì omu teme

Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
L'onde ingorde di u terraniu
Ponu anigà e to brame
Qui firmerà una voce
A palisà e cundanne
Nant'a lu to mare malatu
Oghje u tonu hà cantatu

PIUVÌA
(Petru Guelfucci)

Piuvìa, issu ghjornu custi piuvìa
i nuli eranu tristi
lacrimavanu a più pudè
v'assicuru, l'aghju visti.

Piuvìa, in un diluviu senza fine
u celu paria decisu
ad assuffucà lu mondu
pè fà pacà l'inghjustizie.

Cursichella induve sì ?

Piuvìa, quant'ellu pesa l'esiliu
accintu da quatru muri
cun l'usci tutti inferrati
quì, di libertà sò privu.

Piuvìa, per avè mughjatu forte
tutte le mio differenze
per avè cuntribuitu
a fà discità la mente.

Cursichella induve sì ?

Piuvia nisun legge di stu mondu
ne imbastu ne catene
ùn puderanu cambià
u sangue di le mio vene.

Piuvìa, ma a strada di dumane
sguassera tuttu issu bughju
issu rimore di marchjone
per un celu senza nulu.

I DETTI DI U VENTU

Per ogni petra
per ogni teghja
in ogni casa
in ogni veghja
per ogni passu
in ogni chjassu
a ventu chjaru
o ventu lazzu
a lume altu
o lume bassu
t'aghju intesu caminà

Per ogni causa
e ogni lotta
a ventu gira
o ventu volta
a ventu spira
o ventu toltu
t'aghju intesu caminà

Per ciò chì ferma
di ciò ch'hè dettu
per a to casa
cu u so tettu
per u ghjornu
chì s'hè chjinatu
per u silenziu
in core calatu
e per l'amore
ch'un spinghjera mai
ti senteraghju caminà

CANTA INCU ME

Allegria sia sempre
issa parolla incantata
chì sguassera l'ammarezza
per imbellisce la tò vita
Canta incu me o sciaccamaneghja
ùn guarda intorn'a te chì
nimu ti fideghja
canta,canta incu me
a gioia hè medicina
chì guarisce ogni male
appena di sole in core,
ghje megliu che un tempurale
Ripigliu

Averai intornu a te
ghjente chì face u musu
dilli senza paura
chì oghje ùn hè più l'usu
Ma di cantà incu me, o sciaccamanendu
rallegralli una stonda,
eu qui pretendu
canta, canta incu me
S'aghju fattu sta canzona
pè pudè sguassà l'angoscia
chì tutti i penseri
smariscanu una volta

SÌ TU

Surrisu limpidi chì spanna u so visu cum'un sole affascinenti iss'ochji chì mandanu calisginelle
labre ch'un pittore ha fattu venutu da l'alte stelle
maraviglia, bellezza eu ùn vi ne contu fole
E'issi basgi di tenerezza tamanta vere piume ch'accarezzanu a mio pelle spintu u lume petti scultura viva ch'imbalsamanu di prufume core chì s'infuria si scatena cum'un fiume

Corpu, lettu di vita
calore ch'infiara i mio sensi
dite senza disciplina
chì frisgianu tuttu in te palesanu issi suspiri
e tutti trimuleghja in me Sessu, rigalu per gode
notte infinite d'amore ch'aspetta a sumenta
cume l'apa u fiore
stonde a perdene fiatu
sin'a u primu luciore
dolci e squisiti mumenti
ch'ùn vogliu vede scorre.

DIANA
(M. Tristani)

Un puderaghju cullà,
dumane à lu Tribbiolu incù li mio amichi à la caccia perchè lu mio core hè in dolu
Diana ùn ci sarà più, è mi sentaraghju solu.
Quandu elli l'ampareranu sta dumenica matina i cumpagni cacciadori sta nutizia ghjalatina ch'ella si n'hè morta Diana, di le cucchje la regina. N'hà cacciatu tanti è tanti cignali di la vadiola, in vistica o puru in corsa ne paria una viola, ella sempre la prima, a mio cucchja pediola. Oramai sò finite e battute per Traghjettone, ùn senteremu più e mosse da lu Puntone, di le tò corse o Diana si ne parlava in cantone. Avà ponu stà sicuri i cignali in Garganera è puderaghju rientre più di honora la sera Diana ùn ci sarà più, ùn mi pare mancu vera. L'aghju vulsuta interrà in piazza di la funtana vicinu à la sò casetta, bella sposta à la sulana per arricurdacci sempre di ciò ch'ela era Diana.

L'ACQUA VIVA
(G. Thiers)

A isse curone d'acetu
di balagna chì ti lagna
u mare chì s'agranca
ùn vole esse più latinu

A isse curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
u marosulu si hè sbattutu
a tutti i so campanili

A isse curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
l'ansciu di una cialamella
ci ha appesu una speranza

A isse curolle d'alivu
a cialamella hè mora
e l'acqua viva corre
lesta cum'hè a bandera.

U LAMENTU DI CURSICHELLA
(Pampasgiolu)

Cursichella sfurtunata
mamma di tanti figlioli
sarai prestu abbandunata
si qualchi rimediu ùn trovi
per tene vicinu a te
issi frutti vecchji e novi

Tutti i tò figliulacci
partenu a circà furtuna
ùn hai più conti à facci
ne menu speranza alcuna
almenu che t'ùn t'adopre
di a pastoghja o di a funa

Si ne vanu a lu strangeru
cume veri spatriati
di ti ùn hanu più penseru
ne induve elli so nati
quelli valorosi corsi
pe a patria sacrificati

Chì ne penserà Sampieru
de Paoli o Sambucucciu
videndu chì lu s'imperu
hè miniciatu a di per tuttu ?
a ruvina hè generale
e smarisce fondu è fruttu

Un ci hè più corsi di sanna
ùn ci hè che scarti di natura
di la so povera mamma
soca ùn hanu più primura
ma la vergogna hè per elli
s'ella more di malcura

Facciu un ardente preghera
e la mandu a santa stella
s'ellu ci fussi manera
chì per ava s'hè zitella
d'allunga un pocu la vita
a la nostra cursichella

Qui finiscu u mio lamentu
chì troppu male mi face
ma scappa guasi lu pientu
ne soffru e po mi dispiace
che tu campi o cursichella
incu u riscantu in pace

ZITTELLUCCIA DI RUMENIA
(Ghjacumu Fusina)

Zittelluccia di Rumenia
chì mi feghji scunsulata
cu li to ochji, affannata
sentimi a me una cria
hè finita la tristizia
ti ne vogliu dà nutizia

Zittelluccia chì mi feghji
senza vede altru in giru
tagliatu m'ai u rispiru
e i sintimi imbuleghji
pensu a ogni zitellina
di li ricordi pulvina

Zittelluccia chì ti lagni
pianu pianu ind'u lettinu
a u to sguardu induvinu
guai quant'e tu accumpagni
e cum'ellu ti fu greve
u tempu chì a vita deve

Zittelluccia chì ti teni
u mio ditu ind'a to manu
cum'e da di pianu pianu
a u furesteru : " veni ! "
m'ogliu stà vicinu a tene
a cunsulà le to pene

Zitelluccia chì si nata
ind'un marture paese
ind'una storia a le prese
chì serà la to spannata ?
fa chì bella ora ne sia
o populu di Rumenia !

VOCE VENTU

A carta nera
A serva
A
squatra Voce Ventu
Brunetta

Juan Simón
Kyrie è Criste
L’ale di l’accunsentu
L’emigratu
Prigaria à u Populu Corsu
Quill'altru mondu
Rughju di vita
Sittanta


SITTANTA
(Alanu Di Meglio)

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Quandi tù nasci tù
Da u stintu affiratu,
È carcu di virtù,
À una storia pattuta.

Quandi ti sfoghi tù
Cum’è in una spizzata,
Arma di ghjuventù
È zitella ingrandata.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Quandi t’accorghji tù
L’ochji persi è alzati
Di quella cursitù
A to vita impalcata.

Quandi t’avvirsi tù
À l’incontru d’un seculu
È rompi i servitù
Di u vigliaccu viculu.

Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.

Sittanta chì ci avia
Si palesa a bucia,
Sittanta identità,
O mà chì bell’età.

Sittanta voci forti
Ùn fussi statu à tortu,
Sittanta un quaternu,
Ùn fussi statu in dernu.

Sittanta, anni cuscenza,
Esistenza, esistenza, esistenza !

RUGHJU DI VITA
(Andria Fazi/ Federicu Poggi)

Da i chjassi di sangue è e strade spaventu
Hè partutu u lione à salutà u ventu
I so cumpagni fieri sò trà pientu è rivolta
Si sò chitate e sfiere, un silenziu s’ascolta
Hè partutu u lione à salutà u ventu.

Una lacrima hè corsa in l’ochji d’un zitellu
Hè partutu u lione à salutà u celu
L’anu toltu u fiatu ma hè viva a so voce
U so passu hè stampatu per disertu è per foce
Hè partutu u lione à salutà u celu.

Di u so rughju arditu ribombenu e fole
Hè partutu u lione à salutà u sole
Pocu impreme u vantu di
quellu chì fù cecu
Suvitendu u so cantu truveremu u veru
Hè partutu u lione à salutà u sole.

Sò orfagne è zergose e muntagne ribelle
Hè partutu u lione à salutà e stelle
Issu paese hè di fette è u focu ùn si tace
Ùn sò mai e vindette à fà cresce a pace
Hè partutu u lione à salutà e stelle.

S’hè accolta a so ghjente in un silenziu piu
Hè partutu u lione à truvà u so diu
Sia Bibbia o Curanu si sceglie u so destinu
Ùn hè divina a manu à armà l’assassinu
Hè partutu u lione à truvà u so diu.

(à la mémoire du Commandant Massoud, assassiné en septembre 2001.)

A CARTA NERA
(
Petru Leca/Federicu Sini)

Era tempu di carta nera
Purtata da lu gendarme
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind'è li babbi è le mamme,
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind'è li babbi è le mamme,

Quelle campane à murtoriu
Si n'era intesu parlà
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà,
È vultendu lu diloriu
Si sò messe à risunà,

Chjucchitendu sempre in capu
Segnu di maladizione
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone,
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone.

U si fuss'elle mai intese
Quì è culà in ogni poghju,
O quant'elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu,
O quant'elle ci anu offese
Quelle campane à murtoriu.

JUAN SIMÓN
(
Puesia pupulare cilena / Federicu Poggi)

La enterrarón por la tarde
A la hija de Juan Simón
Y era Simón en el pueblo
El único enterrador,
Y era Simón en el pueblo
El único enterrador.

El mismo a su propia hija
Al cementerio llevó,
El mismo cavó la fossa
Pronunciando una oración.
La enterrarón por la tarde...

Y allá, al caer de la tarde,
Del cementerio salió,
En una mano la pala,
Y en el hombro el azadón.
La enterrarón por la tarde...

Y la gente le decia :
-¿de donde vienes, Simón ?
Soy enterrador y vengo
De enterrar mi corazón.

L’ALE DI L’ACCUNSENTU
(Sonia Moretti/ Alanu Di Meglio / Federicu Poggi)

Simu à l’entre di u mondu
In l’ochji di un zitellu
Per una vita un passu
Per un cantu un acellu
È lu volu chì sfascia
E nostre e sperenze
A carezza chì lascia
L’ombra d’una presenza.

Piglià le l’ale di l’accunsentu
E chjome leste di u ventu
È dì è dà è tene…
Murzicà lu l’avvene.

Simu à l’entre d’un sognu
In l’ochji d’un zitellu
Per un idea un chjassu
Per un chjirlu un acellu
È lu volu chì lascia
Da cantu u silenziu
A carezza chì sfascia
D’incantu un mumentu.

Piglià le l’ale di l’accunsentu…

È l’amore da dì
È l’amore di dà
Pisà u capu sì
È u pientu siccà

KIRIE E CRISTE
(Federicu Poggi)

Sonanu triste campane
Kyrie si face cantu
Omi è donne marturiati
Si ne vanu à core frantu
Chì focu face sintenza
À nome di Cristu santu.

Sei culombe sò passate
In lu celu di Ghisone
À lu cantà di lu Kyrie
Lu volu in Razzu si pone
Monte Razzu lu to nome
Sarà Kyrie Eleison.

L’idea fatt’eresia
Si ne fughje u peccatore
Aparta hè la caccia mossa
À nome di u signore
È per pagà lu peccatu
Feranu lu sangue corre.

Lu volu di le culombe
Cum’è un segnu si pone
À l’intunà di lu Criste
In la cima senza nome
O corsi la santa cima
Sarà Criste Eleison.

In la petra per u sempre
Hè sulcatu u vostru nome
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.
Dui cime per memoria
Kyrie è Criste Eleison.

QUILL’ALTRU MONDU
(Andria Fazi/Voce Ventu)

Tandu si parlava assai
Raghjunendu incù passione
Di discità a cuscenza
Evucavamu i guai
Beati d’ammirazione
Davant’ogni resistenza.
S’ammintava Brasaville
A vittoria in Algeria
Gandhi quant’à Dien Bien Phù
Santa Chjara è u Cile
Praga dopu à l’Ungaria
Tuttu insignava virtù.

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì i sogni ghjuvanili
Ùn sò fatti per durà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Ùn mancava u curaghju
Nè l’orgogliu nè a fede
Per cambià a nostra sorte
Da un aostu è un maghju
Tutt’ognunu possi vede
Chì si ricusava a morte.

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì sò vani i sacrifizii
Per salvà u so campà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Sò partutu in ritirata
Chì mi parsi d’esse persu
Quellu latu universale
Sarà permessa a lagnata
Quandu ùn si sente u versu
Di u senza pane nè sale ?

Forse ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Ch’ùn ci saria ricchezza
S’ella ùn c’era puvertà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì ci vole à pinsà.

Ch’elle creschinu e rame
Di un avvene di divizia
Per chì cunnosce u sprufondu
Ùn invechjanu isse brame
Libertà, pace è ghjustizia
Sia in Corsica o in tondu.

Forse chì di u mo mondu
Ognunu ne diceria
Ch’ellu hè fola è bucia
Sumerismu è falzità
Forse ch’ind’è u mo mondu
A puderanu pinsà.

BRUNETTA
(
Alanu Di Meglio / Federicu Poggi)

Brunetta datti curagiu
Chì da quì s'apre lu cantu
Li scherzi chì tù m'ai fattu
Tene li vogliu d'accantu
Ma sinceru cum'è mene
Ùn ne truverai un antru.

Brunetta lu nostru amore
Quantu pocu hà duratu
Hè cumminciatu d'aprile
Di maghju hè terminatu
Hà fattu cum'è la scopa
Hè fiuritu è ùn hè granatu.

Turneremu à ripigliane
Brunetta lu nostru amore
Nun ci vole medicina
Nè visite di duttore
Abbasta chè tù m'accordi

L’EMIGRATU
(Alanu Di Meglio)

À l’orlu di stu mari
Chì ci hà bagnat’à tutti
I destini sò spari
Da i beddi à i brutti
Mischineddi
Eu sò unu di quiddi
Castigati.

Mi mettu stancu mortu
Par cusì mal’guadagnu
Maladiscu a sorti
Ma mancu esci un lagnu
Da a me bucca
Hè cusì ingratu lu sulcu
Di issa vita.

Corsu di ceppu ghjustu
Campu lu to esiliu
N’aghju lu cori frustu
È pregu lu me diu
Chì un ghjornu
Si pianti la negazioni
In issa tarra.

I me lochi luntani
Mi sò rimpruvarati
A me prisenza hè strana
Pocu hè micca accittata
Nè guardata
Sò cum’è vituparatu
Solu.

Sò eu l’emigratu
L’erranti di i to stradi
Eu capicalatu
Tacendu li me strazii
Sutt’à un soli
Chì pà prigà mancu mi voli
Chì piccatu.

Arritttu fieru è altu
Voddu porghja la manu
À l’omu novu natu
À la nazioni in branu
À stu mondu
Ch’è tù brami à tè di tondu
Plurali.

Vurria acciaccà l’oddiu
È carcigà l’idea
Chì mi ricusa oghji
Chì a to strada hè mea
Chì m’agradisci
Issa casa da custruiscia
Cun tè.

A SERVA
(Alanu Di Meglio)

Eu, paisanu fieru
Ghjurnatante è disgraziatu
Vogliu cantà l’addisperu
Di lu mio amore scunciatu
Anghjula, pura è fantina
Di u veranu più bellu fiore
Si n’andò quella matina
À fà serva à li signori.

Anghjula, Anghjula mea
A ruvina mi purtasti
Stu ghjornu duv’è n’andasti
In li sgiò
È ne francasti lu purtò.

L’estate l’aria infiarava
Eri stanca à la funtana
A to ciretta pisava
Sott’à quella sciappittana
Eu, rozu travagliadore
Ùn truvai mai la stonda
Ellu, giovanu signore
Bellu, ti girava in tondu.

Anghjula, Anghjula mea
Fù cusì, nun ricusasti
A to giuventù li dasti
À stu sgiò
Chì in la so casa t’ingannò.

Trà a cardellina è u corbu
Matrimonii ùn ne pò nasce
Puru un criaturu in corpu
U sgiò ingratu ti tralascia
Stu ghjornu era festa in piazza
Misurasti a to sciagura
Spusava una di razza
Ricca, di ceppu sicuru.

Anghjula, Anghjula mea
Issa pistola ch’è tù purtasti
A ti cacciai, ùn la mi dasti
È u sgiò
Fù a mio manu chì u tumbò.

PRIGARIA A U POPULU CORSU
(Federicu Poggi/ Voce Ventu)

Sò Corsica Regina nigata è messa in croce.
I mo figlioli anch’elli mi danu la ferita.
Induv’hè mossu lu fiatu chì mi purtava arritta ?
Piengu d’ùn esse più.

Sò a mamma chì u figliolu ùn tene cara.
Sò turnata prufittu, rendite mi l’onore,
Ùn girate lu capu, o Corsi ùn vogliu more !
More d’ùn esse più.

Di lacrime nucente si n’hè corsu lu fiume.
Fiumara corre à strughje lu solcu di sperenza,
Mi tomba lu smintecu, mi tomba la partenza.
Straziu d’ùn esse più.

È di l’anima meia chì ne firmerà ?
Lu me fustu sigatu eppò tronche le rame.
Pietà figlioli mei, fate cresce le brame,
Vogliu sperà dinù !

Siate l’acque pè spenghje lu focu chì mi rode
Innacquate lu core di vostra terra corsa,
Alzate bianca è nera è mughjate cun forza
« populu ci hè dinù !»
« populu ci hè dinù !»

A SQUADRA DI VOCE VENTU
(Dumenicu Barrazza/Andria Fazi)

Sei giuvanotti asgiati
Cù una passione tamanta
Per i canti indiati
A leva di u settanta
À issa terra arradicati
Guasi cum’è arba santa.
Sè vo sete d’accunsentu
Secondu a tradizione
Hè venutu lu mumentu
Di fà e presentazione
Attenti à e piulate
È i colpi di bastone.

U primu hè capirasciatu
Quant’è sarre di Niolu
U purtevule appiccatu
È a chitarra à u colu
Longu longu sfilanciatu
Cum’è un palu di fasgiolu.
Minguli in quantità
Note ne ghjoca à miliò

U secondu hè verità
Pussede l’arte maiò
Cugnome s’ellu ùn nè hà
U chjamaremu « Django ».
In fatti d’animazione

U terzu si ferma mutu
L’accade à l’occasione
D’ùn esse micca vinutu
Mandendu per spiegazione
Un chjavellu ribattutu.

R : Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.

Incù a so bella cesta
Pelle mora i tratti fini
Ne face girà a testa
À e zitelle aiaccine
Ma li piace ancu à fà festa
È pigliassi e briachine.

L’altru chjappa li terzetti
Spezzanu li tempurali
Schiattanu toni è saetti
È fughjanu l’animali
I culombi, li falchetti
A volpe incù li cignali.

Forse u più cunnisciutu
Di scurdammine ùn possu
Dumanderete l’aiutu
Quand’ellu vi casca addossu
S’ellu sorte à lu prisuttu
Ùn vi lascia mancu l’ossu.

R : Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventa un veru
scumpientu

Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.

A friscura sittembrina
Ammatta i suleoni
Hè finita l’estatina
È compie sò e canzone
Accozzanu in cantina
Centunai di milioni.

D’avè vistu mi ramentu
Un magnificu tesoru
U si sparte Voce Ventu
U fruttu di issu lavoru
Nutendu mezu à l’argentu
Cù e stacche piene d’oru.
Spergu ùn ci serà ferita
Postu chì nimu si lagna
Issa canzona hè finita
È lu mio estru muntagna
Forse l’avete capita…
Ghjera solu una macagna.

R :Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu in cerca di talentu
Basta ch'omu apri la bocca
Diventaunveru
scumpientu

Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.
Eccuti a filastrocca
Di a squatra Voce Ventu.

GHJUVAN - PAULU POLETTI

A Leccia
A maestra
Arietta
E neve di Cuscionu
Imaginà
L'orfagnu
Lettera à Sergio
Mal'cunciliu
Musicante
Omu
Quelli di a terra...
Rè di petra
Tù Dumenicu
U tintu scrittore
U ventu d'Irlanda

L'ORFAGNU

Aghju a notte è a guerra
E miseria à curà
E un sognu di terra
Per unicu spera
Aghju l'ombra di e fosse
Come solu campà
E u biancu di l'osse
Come carta à stampà
Sò l'orfagnu di 'stu mondu
Lacrime n'agjhu pocu
Per datti una scrittura
E ogni mosca in ghjocu
Mi basgia a ponghjitura
Aghju un zimbu di sale
Chì m'asciuma le labre
E nantu a le mio spalle
Aghju a carne chì s'apre
Dicenu chì in altrò
Ci hè qualc'omu supranu
Chì un'sa di che no
A chì chere lu granu
Mi brusgia focu in pettu
Ch'un possu mancu spenghje
Tu chì hai tettu e lettu
Un fa nice di pienghje

E NEVE DI CUSCIONU

Una croce di cotru come una sentinella
E un reame silenziu d'ogni bellezza schiavu
Quandu i quattru venti alliscianu a Bavella
E chì a luna strisglia e creste d'Asinau ...

Eo tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu

Quandi e punte s'accendenu di gemma la più fina
Cume rampini d'oru azzingate a u celu
Quandi u tempu dinnera da piattaci a matina
Quandi a spalla umana cerca lu so mantellu
Quandu pesa dicembre a la fronde chì casca
E chì a notte veste di cristallu la terra
Quandi u ghjelu stringhje l'onde di Marinasca
Da u focu chì nasce e canta in Bocchinera
Quandu u sole e i monti ballanu in confidenza
Cume un vecchju cantu chì a vechja rinnova
Quandu s'infrebba l'ochju a i lumi di Quenza
E ch'ellu s'apre l'usciu a l'anima ritrova ...
Eo tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu

A LECCIA

Qualcosa
Di verde e di celu
E muntese addunitu
Qualcosa
Di un lacrimosu velu
In l'occhi di u rimitu
E d'i to ghjorni a l'eternu
Qualcosa
Di u primu accunsentu
Scrittu nantu a i to fianchi
Qualcosa
Di un stranu momentu
A i tò meziorni bianchi
Qualcosa
Cume un arietta sana
Chì dissema la gola
Qualcosa
Di qualchi capivana
Chì una fronda consola
Qualcosa
Di un rilogiu chì sona
E chì ùn vole dà l'ora
Qualcosa
Di l'anima chì tona
Quandi a vita hè fora
E d'i tò ghjorni a l'eternu ...

QUELLI DI A TERRA ...

Fora ci hè un ventu di sera
Trascina nuli nantu a terra
Ho, ho, ho
Chì diventera issu locu
Sterminatu da lu focu
Avà si pò girà lu mondu
Se a miseria ci vene attondu ...
I zitelli ghjocanu fora
Cume ella va tranquilla l'ora ...
Poveru diventa lu solcu
L'urizonte ne torna foscu ...
Da fale a fenu anudati
Viaghjanu disperi infiarati ...
Ci hè frombu d'anima culpita
Mai ùn si chjode a tu ferita ...

OMU

O lu mio fiore di lume
Per sempre ti ne si andatu
A corre le stelle in celu
Verdi un antru suminatu
Aghju in core sta matina
Un cantu di l'impiccatu
Omu
Aghju un sole per tè
Eo, ùn sò che di tè omu liberu
Di tè omu liberu
Liberu
Aghju un sole per tè

IMAGINÀ

Imaginà
I ghjorni clandestini
Di viaghj surpresi
A l'ora di e to mani

Imaginà
Centumila destini
Ghjunti a passi curtesi
A fiurisceci l'anni

Imaginà

Qualchi fiume in partenza
Per isse terre preziose
A l'albe intenerite

Imaginà

L'onde di una assenza
Come isse case chjose
Da noi preferite

Imaginà

A chjave di un cantu
Chì u lume di a vechja
Insegna a lu to core

Imaginà

Un secretu tamantu
Ind'a notte chì feghja
Qualchi scrittu d'amore

MAL'CUNCILIU

Tu sì l'arburu di lume
E ne veni da luntanu
Tu sì lu tonu e lu fiume
E Lesia chì canta pianu

Tu sì l'errante d'amore
Chì camina in la muntagna
Tu sì l'omu chì more
Quandu fala l'ombra pagna

E quandu a notte ti porta
E voce di Torremorta
E chì u cantu di l'onda
Colla d'a terra prufonda

Tu sì l'arburu di sognu
Scurticatu da lu ventu
Tu sì anghulu o demoniu
A carezza o lu spaventu

Tu sì gioia o dulore
Ma con tè mi meravigliu
So natu in lu tò furore
Mal'cunciliu

LETTERA A SERGIO

Maestru, isse duie ligne
Aghju qualchi sognu a ditti
L'arti di cantà e pinghje
Da tempi ch'elli so scritti
Vogliu fatti riferenza
A te chì' teni issu cantu
E datti qualchi sferenza
Puru s'eo ti sto' accantu
Eo, preferiscu una scola
Cu li so' balconi aperti
Chì di tutti hè figliola
Mozart, Beethoven o Perti
A sai chì ogni frontiera
Da i tirani inventata dà fastidiu a chì spera
Una scrittura spannada
Cumu faranu issi fiori
Chì d'apresi anu paura
L'occhju perde i so' tesori
S'ellu si tene a l'oscura
In le scole di issu mondu
Ci hè forse più di un zitellu
Chì si canta qualchi rondu
Senza autore, ne mudelu
Permetti a un saltirinu
Chì ti tene cosi caru
Di mandati un biglietinu
Da metteci tutti a paru
S'eo t'arrubu qualchi versu
Per addurnà issu sonettu
Un la piglia mai per scherzu
Ti portu troppu rispettu
Maestru, isse due ligne
Avia un sognu a ditti
L'arti di canta e pinghje
Da tempi ch'elli so' scritti

U TINTU SCRITTORE

Si cum'e u muscu di li miò ghjorni
E lu prufumu di l'anni novi
Cum'e l'acellu di li miò sogni
E la sò' piuma ch'e tu trovi
U mio penseru sopra li nuli
S'e tu mi capisci e mi voli
A me chì sò u tintu scrittore
Ind'i l'isulone di l'amore

Si cum'e a luna di la miò notte
E lu penseru chì l'alba tace
Cum'e lu vinu di vecchja botte
E l'acqua fresca chì chjama pace
Cum'e l'idea nata chì sorte
E chì ogni ghjornu mi face
A me chì so u tintu scrittore
Ind'i l'isulone di l'amore

Si cum'e u nome di la mio gioia
A terra soda chì ùn trema mai
Cum'e u sole caccia la noia
E a neve pura impanna li fai
U mare dolce di bocca toia
Hè lu balsamu di li miò guiai

RE DI PETRA

Qualchi pagina scritta
A e porte di u silenziu
Chì si ride di l'ore
E sposa le to notte
Ind'un ultimu cantu
Grazia a te Grazia a te
Re di petra

TÙ DUMENICU

D'Ottobre in Zerubia a luna hè cusi bella
È u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di viaghjime aspetta un' antra stella
Da i Martini a Siò marchjanu i clandestini

Ripigliu
È tù Dumenicu, ribellu di cugnome
Chì ùn vulia mai dorme
Cùn tè sò ghjunti tutti omi di prima trinca
I Sorba, i Noell, è l'altri Ghjacumoni

Quelli di a campagna è quelli di marinca
Chì scrivianu d'alba, ma senza cavizzoni
E vostre le vittorie eranu silenziose
A gloria a sai bè un conta chè un ghjornu

Quanti funu i cumpagni di isse mosse furiose
Chì partianu fieri senza pregà ritornu
E' oghje sentu dì chì ogni passatu hè mortu
Chì li fiori s'annoianu nantu à e tombe vecchje

Ch'hè megliu à ùn cercà qual'hè ch' avia tortu
S'imbrutta la memoria in certe bocche techje
Oghje nantu ù issi chjassi pascenu i muntoni
Di quandu in quandu i neri intisgianu i bianchi

Chì dicerianu avà Giusti è Mondoloni
E tutti i fratelli cù i so fucili stanchi

D'Ottobre in Zerubia a luna hè sempre bella
È u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di vaghjime aspetta un' antra stella
Da Martini a Siò hai l'occhji clandestini

MUSICANTE

E prime sò di biancu è di neru
Cum'è sognu è sveghjula annudati
Perse trà tennerezza è misteru
Nant'à u mare eterni spatriati
L'altre sò di villutu più finu

Qualchi neve chì Ferraghju pettina
Una fata in lettu d'arlicchinu
Qualchì fruppata in verde matina
Eppò sò l'ardente ballerine
Chì sguillanu sempre in contrarima

Armunie poste in le cunfine
Di u cantu cercanu la cima
Allora s'attondanu e surelle
À un cantu chì mai ùn si spenghje
musicante à tè sò le più belle
à tè di falle ride o pienghje

ARIETTA

Quand'ella canta in mè quell'aria languente
Naviga in dolci mari la me fantesia
Di l'alba chì ùn sò più risplende la magia
Tutta la ghjuventu si leva è m'hè prisente
Correnu da nanzu à l'ochji meravigliati
Catene di monti turchini à l'infinitu
Pinete è valdi cupi è machjetu fiuritu
Calache è scogli da lu mare flagilati
Scopru à li fianchi d'una sarra appiticate
Accolte à brade cum'è capre in lu piazzile
Di tondu à la chjesola cun lu campanile
Casarelle di petra nuda musgingate
Hè l'ora calma induv'ellu cansa lu ghjornu
A campanella chì chjocca l'Ave Maria
I campagnoli sparsi invita à lu ritornu
A banda di le sgiotte affulena la via
U sole s'hè ciuttatu una ghitarra sona
Un ardita brunetta affaca à lu purtellu
È lampa un carofulu rossu à lu zitellu
Innamuratu chì li canta la canzona

A MAESTRA

Venuta era cù li so vint' anni
Cù surrisu fiuritu in la manu
L'estate racuglia i so panni
Uttobre ùn era più luntanu
A nutizia era andata lestra
Ogni casa si messe à sugnà
In paese hè ghjunta una maestra
Pare un fiore chì ci vene à sbuccià
Ognunu li vulia fà l'onore
Di chjamalla à sparte u piattu un più
Qual'hè chì ùn circava u favore
Di purtalli e so legne quassù
Subitu cum'è un ceppu di vita
U circondu si messe à brusgià
Di tutti fubbe la preferita
U celu ci vulia basgià
Ghjacumu facia qualchi contu
Maritu li su puderebbi truvà
Prete Andria in sicretu era prontu
Qualcosa ci vulia à pruvà
E' a l'ora di a ricreazione
C'era sempre qualchi stranu ballu
U quanti ochji in brama di passione
Quanti cori chì circavanu caldu
Ma una fata ùn pò chè fermà sola
Cum'è un ghjornu ingrandanu i zitelli
Si sò chjose e porte di a scola
È per tutti i mumenti più belli
Venut' era cù li sò vint'anni
Cùn surrisu fiuritu in la manu
L'estate raccugliva i sò panni
Ottobre ùn n'era più luntanu.

U VENTU D'IRLANDA

Oghje l'aghju ritrovu
Quellu sognu d'inguernu
Di un vechju quaternu
Datu à u cantu novu
Hè silenziu lu ventu
U ventu d'Irlanda

Quandu rughjenu in mare
E timpeste d'esiliu
È chì l'onde in bisbigliu
Stridanu stonde amare
Hè pientu mu ventu
U ventu d'Irlanda

Ci hè sempre qualchì croce
Posta in sentinella
È d'armunia snella
Si veste la to voce
Hè preghera lu ventu
U ventu d'Irlanda

Quandi i fiori di a pace
T'abbraccianu d'amore
È chì a luna terrore
Per u sempre si tace
Hè bellu lu ventu
U ventu d'Irlanda

Lasciali maladi
Quelli senza passione
Schjavi di a ragione
È di poveru ardi
Hè scemu lu ventu
U ventu d'Irlanda

CANTA U POPULU CORSU

A canzona di u pianu
A rivolta
Allegria
Amicu ci si tù

Arriti
Bruscu

Canzona per Stella
Clandestinu
Companero
Corsica nostra
Ditemi
I mulatteri d'Ulmetu
L'alta strada
L'ancura di a misericordia
L'elitti

L'odore d'i nostri mesi
Lettera à Nicoli

Lettera di u mulatteru à u Corsu
Lettera di u prigiuneru
Missaghju
Paghjella di Ponte Novu

Quandi a terra move

Scorsa la vita
Simu sbanditi
Sognu è spiranza
Sonniu
Suldatu di u populu và
Sunatu hè lu cornu
Surella d'Irlanda
U culunialistu
U muvrinu
U vagabondu
Un paisanu

Un soffiu di libertà
Vergogna à tè

I MULATTERI D'ULMETU

Si senti chjuccà la frusta
È batta li sunaglieri
Rientrinu da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.

La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu veni Culombu
Siguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.

Falchetta si poni in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata à l'istanti
Eppò ripidda la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchid'unu s'arresta.

Insumati ch'eddi sò tutti
Ricumencianu à chjuccà
E' cusì una par una
Sà ciò chì li resta à fà
Chì sott'à duie ore di soma
In marina hà da falà.

È li bravi mulatteri
Ni ripartinu à l'affretta
Senza mancu troppu tempu
D'accenda la sigaretta
Parchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.

Ma sempri strada facendu
Si sentinu li canzoni
Cunfusi par quiddi boschi
Cù tintenne è tintinnoni
È l'ochja sempri à li sacchi
Ch'eddu ùn si perdi carbonu.

Ghjambattista per istrada
Surveglia sempri li muli
Sè li so somi sò pari
S'eddi sò strinti li funi
Sicondi da lu so cantu
Ni faci anch'eddu altru è tantu.

Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi ad avali
Ma prestu sè Diu voli
Si spera di terminà
È lu ricordu di tutti
Sempri si cunsirverà.

À vedaci o amichi
Cantanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu mal'vulinteri
Parchì seti brava ghjenti
Corsi fidi è sinceri.

Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu in Ulmetu
Emu da fistà l'arrivata
Muli cum'è mulatteri
L'emu troppu disbitata.

SUNATU HÈ LU CORNU

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
D'armà schjoppi è di cigne carchera,
Da lu monte à lu fiume à la serra
Chì lu cornu ripigli à sunà.

Ripigliu

Sunatu hè lu cornu
Ùn ci hè più riscattu
À populu fattu
Bisogna à marchjà !

In lu cornu risona la voce
Di Sampieru è di l'altri guerrieri
Chì per vive liberi è fieri
O per more, curagiu ci dà.

Aiò tutti, Cinarca è Fiumorbu
Castagniccia è la fiera Balagna,
Ùn hè Corsu à
chì pienghje o si lagna,
U frestere ùn pò ch'è rinculà.

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
Di cessà frà noi altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N'anu risu abbastanza culà.

Stintiriati ci semu abbastanza
À l'azzizzu d'un vile nimicu,
Tocca ad elli per ghjustu castigu
À purtanne lu dolu è trimà.

Aiò tutti, fratelli, chì hè l'ora
Di stripà sta razza maladetta
grida in celu, per noi vindetta
Tantu sangue è tanta infedeltà.

Ùn vidite ste donne ammantate ?
Ùn sentite di Boziu lu Vechju ?
Anu fattu di cirnu un spavechju,
Cirnu, d'elli, un spavechju ferà.

Tutti sottu à listessa bandera
Bianca, ornata di a testa Mora,
Aiò Corsi chì turnata hè l'ora,
Di l'antica nostra libertà.

COMPANERO

Piove nant'a vita
L'onda sguasserà
U sangue,a nutizia
D'ellu un'ci serà

Piove nant'a u core
L'onda infangherà
Pientu e rimore
Ma chi si po fà

Una manera di cantà la storia
una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità
Una manera di cantà la storia
Una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità

Piove nant'a vita
L'onda benistà
Sumenta ardita
Chi spunta digià

Ripigliu

SOGNU E SPIRANZA
(Marcellu Acquaviva )

Mi vanu quelli paesi
Duve in sognu mi ne vocu
Per i chjassi forse appesi
A u cele in qualchì locu
Nanzu chì i lumi accesi
Un tradiscanu l'imbrocu.

Mi porta quellu viaghju
Quassù in cima di a cullata
Ne ritrovu u pagliaghju
Cù a paghjola azzingata
È rivecu u tilaghju
Da a porta spalancata.

Mi garba quellu vichjettu
Cù a so baretta misgia
Chì calfa un visu parfettu
Urnatu da barba grisgia
Mentre ch'in tornu, un caprettu
Saltillendu bela è intisgia.

M'attira quellu bucchinu
Duve una scultura affacca
Poi a pippa è l'acciarinu
Ch'ellu caccia da a stacca
È u so ditu à ancinu
Chì strigne l'arba tabacca.

M'attira quellu fucone,
A fumicosa muraglia,
A catena è u pilone,
E narpie natu a madia
È arrittu indu l'agnone
L'anticu fucile à scaglia

M'incanta a so mimoria
È a so voce sincera
È u Moru di a Vittoria
Postu à mezu à a bandera
Cù tutta l'eterna gloria
D'una razza cusì fiera.

Quandu lu sognu hè finitu
Vecu ciò chì simu avà :
Un populu mezu sparitu
Spapersu da mare in là
Ma i Corsi anu capitu
Ch'in casa ci vole à vultà

Sì la vita d'arimane
Un turnarà mai più
Oghje tante cose vane
Sò tinute da virtù :
È di qualità anziane
Bisognu ci n'hè, dinù.

CORSICA NOSTRA
(Ghjuvanpaulu Poletti )

Sentu lu chjoccu di la campana
In a natura tuttu si spanna
Un son di cornu da le muntagne
Chì scaccia u Corsu da li so lagni

L'ora hè venuta di fà l'unione
Per la salvezza di la nazione
Sta voce pura vene da u core
Ci porta a fede, ci canta amore

Parla di Paoli, di i so guerrieri
Sopra à le cime è le fruntiere
Di Ponte Novu canta la gloria
Ci porta à l'arme, ci porta à more

Corsica nostra, terra d'eroe,
Rizzati libera, falla per noi,
Portanu u nome di libertà,
I to figlioli pronti à marchjà,
Portanu u nome di libertà
I to figlioli pronti à luttà.


LETTERA DI U MULATTERU A U CORSU

(Ghjuvanpaulu Poletti )

O Corsu caru cumpagnu
Di tante sorte mischina
Veni à ascultà lu mio cantu
S'è no ne vai in ruvina
Stà à sente la mio storia
Ancu s'è tù ùn ai voglia

O quant'aghju incaminatu
Incurunendu li cresti
Chjucchittava la mio frusta
Pè li monti è li furesti
Cù lu sole è lu muntese
Più ch'è in ogni paese.

Passava tutte ste gorghe
Scurtatu da tante ghjente
Chì per vedemi affaccà
Eranu tutti impazienti
È mi facianu onore
O Corsu cun tantu amore.

Qualchì volta à l'attracghjata
Nantu à qualchi muraglione
Cù li vechji è li zitelli
Scuppiavanu le canzone
Felice era u nostru cantu
Chì ogni ghjornu era santu.

Quandu falava la notte
Durmia per ste campagne
Si sentia le tintenne
Spaperse per le muntagne
È sottu à lu mio pilone
Mi facia un casarone.

S'o t'aghju cantatu o Corsu
Per sti tempi d'una volta
N'aghju tamaritu rimorsu
È la memoria s'hè sciolta
Ma ti pigliu à testimone
Per dà fiatu à le mio canzone.

SULDATU DI U POPULU VA
(Saveriu Valentini )

A Corsica tomba iè
Tomba
Ma senza sipultura
In u cimiteriù umanu
Di i cuscenzi luzzinosi
Si sceta

È tremani di paura
I rapaci sanguinosi
È culpevuli
Chi bulani à corpu pienu
Sopra a so agunia
Di i seculi pasati

Chì morta no
A Corsica ùn hè morta
A Corsica maiori
À i porti di l'orienti
A Corsica di l'Eroi
Quidda di a libertà
Di a spiranza scitata...
È u mondu a fighjula...

Da la fumaccia
Pagna
Di a storia addurmitata
Di storia incarciarata.
In i carciari oscuri
Di quidda chi hà vintu
I fucili rughjinosi
Di Corsica rinata
Sortini
Culpiteghjani da veru
In a memoria cumuna
Intricciata
Ma viva
Di u populu chì và

È tirani in Aleria
È tombani in Bastia

È l'unità si faci
Daretu à ogni colpu.

Suldati u populu
A libertà si sà
Costa a vita di l'omu.
U populu minò
Mucatu da e catene
Chì porta in pesu in pesu
Corsica cù finu ad oghji
È dumani sempri

Iè e prighjò si chjudenu
È si chjuderanu dinò
Nantu à curaghju di l'omi
Finu à quandu
Iè finu à quandu

Ma ogni porta chì si chjude
Da u bughju
Centu ne caccia torna
È a me penna s'infiara
A meia a toia
È tante è tante dinù
Com'è a mescia
Chì brusgia
Incesa da a to manu.

ARRITI
(Filice Filippi/tradiziunale)

Da quì mughju mane è sera
Da quì pensu notte è ghjornu
Da Corti lampu a chjama
À i corsi di u mondu
Ch'ormai l'ora hè sunata
In Corsica di fà ritornu.

Pruclamu le to sintenze
Senza vulè fà un delittu
Senza mette bassu l'arme
Si ùn aghju u me dirittu,

Prontu à tumbà è prontu à more
Sì cusì a sorte vole.

O scruccone sceleratu
O tù perfidu destinu
M'hai suchjatu lu sangue
M'hai ingrunchjatu lu spinu
Sia d'estate o d'inguernu
In paradisu o infernu.

O fratellu sò invechjatu
È u me core si lagna
Ùn sentu più la to voce
Da San Petrone à la Tavagna
Ne sò tutti imbastarditi
Da la piaghja à la muntagna.

Ch'ellu piovi una cumetta
È distrughje i cannoni
L'omi tutti scapigliati
Senza frisgii nè galloni
I lupi diventani cani
È i sumeri lioni.

Spariscanu li prefetti
Incù la magistratura
Chì l'omi senza curragiu
Ùn abbianu più paura
È à l'entre di l'inguernu
Malamorte à u guvernu.

Un paisanu a notte aspetta
Cù rispettu è emuzione
Senza tremà tardavellu
È caccia mi di e prigione
È a santa libertà
Degna d'un populu maggiore.

U CULUNIALISTU
(Marcellu Acquaviva )

À prima intoppu vi pare
Un omu d'altru sapè
Cumpiacente è manirosu
Sempre prontu à fà piacè
Ma pratende amparacci
In casa nostra à stà più bè.

À certuni face imprissione
Cù i soldi è i dannari
S'ell' ùn ne hà per ellu
U statu arrangia l'affari
È li dà tutti avantaghji
Ricusati à nostri pari.

Cunnosce tecnica è pratica
Amparete à l'alte scole
In Corsica ùn anu fattu
Chì u guvernu ùn ne vole
È cusì u ghjugniticciu
Hè grand'omu è noi bistiole.

S'ellu sente parlà corsu
Appinza tandu u musu
Quessu hè faccende anziane
Ci vole à perdenu l'usu.
Hè quant'hà vulè fà panni
Aduprendu rocca è fusu.

S'omu canta una paghjella
Ne diventa infribbacciatu,
Cambia prestu di culore,
Di u so sangue hè spuzzatu
O quantu li face male
U nostru vechju passatu.

Ùn c'hè populu nè nazione
Ch'ùn sia di u so paese
È ciò ch'ellu vene à dì
Puntilleghja e so imprese
Sà ancu pinsà per noi
L'altre idee sò difese.

Ma ùn sà micca chì quì
Nimu hà pudutu impone
Sintimi o fatti cuntrari
À u spiritu di u rughjone
Solu accittemu da ellu
Un attu di cuntrizzione.

Si purrà chjamà sudesfu
U corsu ristatu fieru
Quellu ch'ùn hà betu
Acqua torbia à u bichjeru
Chì li porghje à manu in pettu,
U barbantone stranieru.

A RIVOLTA
(Ghjuvanpaulu Poletti )

O fratellu, o fratellu,
Sò sbarcati versu sera,
Cù li cavalli di ferru
Facenu trimà la terra
U rinforzu di i fucili
È cù la tenuta nera.

Ùn sentite per le muntagne
Le muvre sò accampate
In lu celu bughjicosu
E stelle si sò piattate
E mamme à lu fucone
Di neru sò ammantate.

ripigliu:

Cantanu i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.

O fratellu, o fratellu,
S'hè piattatu lu scruccone,
Hà paura u deputatu
Ùn averà più buccone,
Marchja u populu rittu,
In casa di u latrone.

E catene sò strappate,
Pronta hè la to carchera
E campane ind'i paesi
Sonanu à sbattagliera
Per la pace, per l'avvene
È per la santa bandera.

Cantanu i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.

U MUVRINU
(Ghjuvanteramu Rocchi )

Di le so prove
Sentu sempre lu vantu
Sò ghjunti à schere
È fattuli l'accampu
S'anu chjappu lu muvrinu
Chì ci teniamu tantu
Po lu si n'anu falatu per purtassilu in un lampu.

Rizzati o caru
U muvrinu arrivintu
Imbela in la strada
Chì colla in Monte Cintu
Brama di ghjucacci torna
Induve lu lacciu l'hà vintu
L'anu messu le pastoghje
E lampatu in un accintu.

Quassù la muvra
Sola la curciarella
Tutta la notte
À chjamà si scannella
Teme di vedela spenta
In celu l'ultima stella
Senza chì lu so muvrinu
Sia torna à cantu à ella.

Da Casamazza
È sempre in lattu à Golu
Falli l'avviu
Sin'à lu Ponte Novu
È po dopu fratta fratta
Sinu à lu biancu Niolu
Quantu seranu cuntenti
È la mamma è lu figliolu.

Rizzati o caru
Aiò rittu chi hè ora
Tè la mio manu
Escimu inseme è fora
T'accumpagnerà Babbone
Chì tù ùn abbia paura
Di fà cappià lu muvrinu
Serà la nostra primura.

SIMU SBANDITI
(Ghjuvanteramu Rocchi / Tradiziunale)

Simu sbanditi,
O pessima cunghjura
Chì sò dui seculi ch'ella dura,
C'hè stata tantu aduprata
La so trista punghjitura
Quandu impiegata la forza,
Quandu la intrappulatura.

Da Ponte Novu,
Finitu lu tazzeghju
Ci si sò dati à fanne assai peghju,
Viulentendu è impicchendu
Induv'ellu c'era passeghju
Di u populu di Cirnu,
Chì ancu oghje n'hà lu schifeghju.

Per fà le so guerre,
È fà lu so imperu,
S'anu arrubbatu più di u bracciu fieru,
Ramintendusi le prove,
Di Ghjudice è di Sampieru,
È di Sambucucciu d'Alandu,
È di Paoli l'altieru.

Sò senza bande,
Li nostri li pastori,
È senza terra sò tanti agricultori,
Fora la giuventù corsa,
Stà fendu lu corri corri,
Quand'elli sbarcanu à schere,
Li soi l'incettatori.

Micca banditi,
Patriotti d'onore,
È per la patria pronti à lu furrore,
E nostre bandere bianche,
Stampate di teste more,
Chjoccanu cum'è saette,
In faccia à l'ingannatore.

Aiò surelle,
Aiutate à la mossa,
Vi guidi sempre Faustina la corsa,
Chì lu populu di Cirnu,
Mai lu metteranu in fossa,
Sè cun voi per cumpagne,
Demu oghje l'ultima scossa.

O l'arme eterne,
D'ogni virtù pruvisti,
Femu spazzosa di tanti inghjusti acquisti,
Ch'ellu si ne parla à veghja,
Quì di li culunialisti,
O li ladri o li furdani,
O li cani fora pristi.

LETTERA DI U PRIGIUNERU
(Ghjuvanpaulu Poletti )

Da u fondu di e prigione induve tù sì,
Dimmi ciò chè tù pensi,
Dimmi ciò chè tù brami...
Vogliu cantà le to muntagne immaculate
Quandu l'alba santa si disceta in mè,
In lu to celu ci cantanu le fate,
È tante voce pure si spannanu cun tè.

Vogliu cantà cum'è un figliolu curagiosu,
In terra nemica oghje incarceratu,
Cun tanta cura u destinu gluriosu.
M'hà purtatu cun fede à l'altare sacrate.

Ripigliu:

Dammi la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.

Vogliu cantà li to oddii, le to passione,
Quandu mughja in mente u ventu nustrale,
Chì ghjunghje è sbatte e porte di e prigione,
È chì l'eterna gloria alza lu so fanale.

Vogliu cantà cun quattru muri per cunfine, Aspettendu l'ora di la verità,
È anderaghju sempre senza fine,
A pace ritruvata per l'eternità.

Dammi la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.

Salute à tè, prigiuneru macchjaghjolu,
Quand'è tù turnerai ùn ci serà più dolu.

CANTI DI A TERRA E DI L'OMU

A CANZONA DI U PIANU
(Ghjuvanpaulu Poletti )

Marcandria è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu
Caminendu strappavanu fiori
È fiscavanu pianu pianu
Marcandria è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu.

In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane
Nant'à u pratu pascenu l'agnelli
Portanu tintenne è campane
In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane.

U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde
L'acqua di la surgente si spiccia
Di lu fiume cerca le sponde
U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde.

A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli
Senza sproni cun la chjoma sciolta
Vanu in liberta per li valli
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli.

U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella
Pianu pianu si more le ghjornu
Mamma rientra la tinella
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella.

CANZONA PER STELLA
(Ghjuvanpaulu Poletti )

Hè spuntatu u primu fiore
Vicinu &agra