Canta u Populu
Corsu
Patrizia Gattaceca
Petru Guelfucci/Voce di Corsica
Ghjuvan-Paulu
Poletti
Anna Rocchi
Tavagna
Voce
Ventu
PATRIZIA
GATTACECA
Acqua
chi balla
Anima
Bambinellu
Bandera livera
Chi
lu tempu
Felice
ùn so
Giramondu
In la piazza
Isulanima
Memoria
Memorie
mondi
Nanna
Notte
Onda
Rosula d'Orienti
Senza tè
Sola
Terra brusgiata
U
mio palatinu
U
Rusignolu
Ulisse
Un basgiu
d'amore
Una casa
Veni
BANDERA
LIVERA
Só
e só bandera livera
Tessuta di e cuscogliule
Chì u ventu
di a storia i face rimpianà
Sopra à li passi d'oghje
Duv'é spuntanu e sarre
Sumate da l'inguernu
Chí mettenu
à sunnà
Cun trombe di spaventu
Brutta di l'arubecciu
Di tant'anime vive
Messi tutti à straccià
I centu
nomi antichi
Duv'é corre lu sangue
Di tanta carne shjava
Chí corse à cascà
Per inni di bugie ....
Agrottu di l'inghjulie
Per ghjente rinuvata
Populu da insità
Nant'à u ceppu landanu
Sopra u casale mutu
Chì
si face à l'ascosu
Da vole da sgranà
In i gesti fututi
E sò bandera libera
U
RUSIGNOLU
Arburu credu in té
E muchju à li to rami
So spapersu luntanu
E ti bramu ohimé !
Ti
avia coltu un mazzulu
D'accelli bianchi é scuri
Di l'universu
meiu
Qui ùn n'anu primura
Eri lu mio palazzu
Di fronde
culurite
Eri la mio funtana
La mia filetta amica
Mi ci era
fattu un lettu
Per dorme cun té caru
Ma u nostru fuculare
Si hè vistu cusi prestu
Scuppavanu li canti
Da li nostri
pilioni
Chì vita in li rughjoni
Ma cum'hé chì issu
cantu
Si cheta in lu mio core ?
U rusignolu hé mortu : Qual'hé
chì canterà ?
MEMORIE
MONDI
Memorie mondi
Case case case accese
Tuttu hé
musica intornu à té
L'odore di l'orte si pesa
S'elli si
sò morti l'acelli
S'ella hé picciata la furesta
L'hai
cullata la to casa
A' mezu à ragi di veranu
A' mezu à
timpeste più strane
Di notte in notte ai barcatu
In fondu à
issi letti stellati
Duv'ella si hè persa una nave
Un ventu caldu
ti hà purtatu
U
MIO PALATINU
U mio palatinu
Quellu di e notte
Di i sogni
scuri
Quellu di a sorte
U mio palatinu
In fondu à e
nebbie
Zeppe e spaventose
Chjama la to voce
Solu tu poi dí
U mo stranu secretu
Nantu à isse strade fosche
Voghi palatinu
U mio palatinu
Quellu d'un viaghju
Di u giracantu
Chí
mai ùn si pianta
U mio palatinu
Quellu di e fole
Da
l'ora di tandu
Mandi lu to sole
Solu tu poi dí
Tra issu
celu e issa terra
U mio cantu furiosu
Cum'ellu ha da girà
UN
BASGIU D'AMORE
Passanu venenu, passanu l'ore
Passanu e venenu
l'ore
E tu chí passi in lu mio core
Tu chì veni in lu
mio core
Una fola, un basgiu d'amore ....
Battelli muti chí
passate
Nant'a l'onde scure e ghjalate
Battelli muti chí passate
Ditemi cosa mi purtate ....
Acelli cechi chí vulate
In tutti i mio celi ammantati
Acelli scuri chí vulate
Ditemi
cosa vi purtate
UNA
CASA
Vestuta à anni é anni
Di lacrime e di lune
Casa ferita, a to casa
Duv'ellu si arriposa
Un ricordu stracciatu
Sboccanu le paure à l'attrechjata
E ti ne stai sola
Rutuleghjanu
l'acque
E t'inganna u tempu pazzu
Vestuta à vite é vite
Di nanne e di lamenti
Casa prufonda e fida
Di la to ghjente
Duv'ella sono tronca
Una voce chì lagna
Chì lagna à
più pudé à té
E ti ne stai solu
Carcu di
sogni amari
L'ochji inchjudati sopra à iste mure falate
Vestuta
di carezze
Chì frisgianu la pelle
Di parolle d'amore
E di
fole ribelle
Induv'ellu spasseghja
Un luminellu fiaccu
Chì
passa e chì si more in core
E ci steremu inseme
A parlà
di dumane
D'un mondu chì rinasce in le to mani
SOLA
Schiatta, cum'é un tonu in lu mo cerbellu
Schiatta, un core
batte à crepapelle
E' tuttu m'inchjoda à la tò sorte
Sola à l'usciu chjosu di e tò notte
Sola senza saper perché
More pallidu frisgiu d'un amore
Move magia d'una terra mora
Schiatta,
strana canzona di furesta
Sola à l'ombra d'un ricordu vechju ...
Schiatta cume un tonu in lu to cerbellu ...
FELICE
ÙN SÒ
Felice, felice ùn sò
Senza
té; felice ùn sò
Nantu à la miò strada
aghju scontru
Un zitellucciu à l'ochji puri
Chì mi ha
purtatu pé la manu
Nantu à e vie più sicure ....
A miò mente ci si hé inchjudata
In fondu à issi
pozzi di lume
So' stata à sente un tempurale
In lu to pettu .....
Forse mi ci hà guidatu un diu
In sti lochi d'amore anticu
In cor di notte à iste ferite
Più dolce che un ragiu di
vita
GIRAMONDU
(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)
Nant'un
lettu di filetta stese sott'à lu castagnu l'anime di sti circondi ci ghjocanu
cù lu mondu
Balla mondu gira mondu
E' ti ballanu li sensi a'u
chjoccu di a ciccona e' si scatena la ronda lu to esse più nun senti
ONDA
(Ghjuvan-Petru Lanfranchi)
Onda
quand'è tu sorti tu
di e furie antiche ingullite
n'hai tutta
la storia
Onda quand'è tu canti tu
ne hè un voceru
chì sbuccia
cume schjatta a fucilata
Onda lu toiu lu silenziu
prufondu cume la tomba
biancu cume a stilittata
Tanti batelli
persi
tante terre à truvà
tanti porti annigati
tant'amori
à inventà
Onda liscia liscia liscia linda linda
ACQUA
CHÌ BALLA
(Patrizia Poli - Patrizia Gattaceca)
Acqua
chì balla acqua chì corre
linda in lu lettu di l'albore
Viaghju lestu le vite
femu lu chjerchju à l'infinitu
NANNA
(Patrizia Poli)
Mille stelle annannanu l'ore
per tè
tesoru vogliu cantà
e la luna veculu dolce
spunta in la notte
t'azzecherà
E lu ventulellu si tace
porta pace per sunià
e la mio manu t'accarezza
principessa vole sperà
CHI
LU TEMPU
Cumu pianta l'arilogiu chi ci porta à l'aritrosa
cume stirpa a vitriola chì manghja sin'à l'orgogliu
E lu tempu
passa è corre senza sente lu rimore
In lu to visu li vichi sulcati
so à suspiri a risa a pianta e a gioia ci hanu scrittu la co vita
E lu tempu passa è corre senza sente lu rimore
TERRA
BRUSGIATA
Terra brusgiata è lu dannu chì spiomba ti
muscanu li canti forte in pettu è la to voce chjama lu mondu -
A fola
mea s'hè firmata in gola pensendu à li to guai ùn mi cunsolu
dicu chì a terra hè toia eppo' lu sole
Duve si à l'ora
di a luna vechja
Mamma di lu to locu imbalsamatu o cugliere d'estate muscate
cennera Datemi lu rimbeccu o voce antiche
ANIMA
(Patrizia Gattaceca- Patrizia Poli - Jon Hassel)
Purghjimi la to
manu sopra e case viote sopra e case ciotte t'aghju portu la manu induv'ell'hanu
campatu elle a'l'agrottu à l'agrottu tant'anime ferite di l'inguerni chì
brusgianu le sarre chì frighjenu la vita a l'agrottu t'aghju portu la manu
l'inguerni chì brusgianu le sarre e l'inghjulie chì frighjenu la
vita
VENI
(Ghjuvan Petru Lanfranchi)
Veni da quì e stami à sente
ti vogliu dí u ventu chí corre
chí corre in me
Veni da qui e stami à sente
quand'è tù ùn
ci si
a notte si pone
si pone in mè
Stami vicinu e micca
luntananza
luntanu da tè u freddu chì vene
chì
vene in me
Lasciami stà a' pede à lu to sguardu accantu à
tè lu mondu si face si face in mè
MEMORIA
(Gattaceca - Poli)
Profondu secretu eternu cume lu ventu chì
corre chì corre
Antica offerta memoria da a zarra chì ci sona
ci sona
Prufondu secretu eternu intricciati li culori li culori
BAMBINELLU
Dormi in lu to viculellu allegrezza di mammone chjosu aghju lu purtellu
e' incesu hè u fucone per mantene lu calore dormi dormi dolce amore Lu
to babbu è la to Mamma so andati à circà l'agnelli u to fratellu
hè falatu in piazza cù li zitelli tù si sempre chjuculellu
dormi lu me bambinellu Quandu u sole luminosu Nant'a u monte supranu s'affacherà
silenziosu li to ochji s'apreranu nant'un ghjornu culuritu dolce cule tu tu visu.
IN
LA PIAZZA
(Gattaceca-Poli)
In la piazza ventu è fiori o pettu
à pettu o cincinati In la piazza sta matina ci s'hè pisatu lu tempu
cù l'acqua di lu guaglinu u so lagnu o più nun sentu.
ROSULA
D'ORIENTI
(Gattaceca-Poli)
Un ti n'arricordi più
ne rosula di li deserti
E' sti celi smisurati o culori di l'Orienti
Lu to visu è lu to sguardu o spechju di la mo ghjente
NOTTE
(Poli/Zazou-Sakamoto)
Notte surella chì pienghji ùn
ti ghjovanu l'affani
Notte rimbeccu chì dici in l'eccu di li to scogli
O li mari framischjati.
ISULANIMA
(Gattaceca-Poli -Poli)
Isulanima…
Isulanima Animale
Onda luce
Onda tonda Tonda..
Luce Rimori
Mari mossi
Nasce
u ghjornu
Sole d'oru
Fiatu ventu
O anima !
Isulanima Isulanima…
ULISSE
(Ghj. Thiers - P. Gattaceca-P. Poli-L. Poli)
Ulisse pianta qui è
venici avvicinu…
Si u vantu di i Greghi cù e to prove divine
Ferma u to vascellu à sente e nostre voce ;
Un ci ne passò
mai nave longu à e nostre labbre.
Durghjuleghjanu i sensi è
l'universu s'apre
Imbalsama u core, allumineghja a mente ;
Si palesa
u destinu à chì ci stà attente…
Ulisse pianta
quì è venici avvicinu…
SENZA
TE
(P . Gattaceca-P. Poli - L. Poli)
Legeri li to passi
Andavanu in lu chjassu
Chì n'hè di lu to pensà ?
Luce ò ùn luce lu sole
Tantu peghju sò sola
Viaghji
in l'oscurità !
Eo s'ellu piove
Vogliu beie u celu
Eo s'ellu
hè sole
Ch'ellu frisgi a mio pelle !
E l'oghji spalancati
A carezza bramata
Mi ne vogliu imbucinà
E l'esse meiu trema
E a vita sumena
Issu ghjornu u vogliu campà !
E s'è tu
ùn brusgi d'amore
U mio mondu sò spente
E mio mondu ùn
hè toiu …
Si le to notte sò spente
E mio note sò
soie…
S'ellu t'incresce l'amore
Un valenu li pienti…
Eo l'abbracciu di core
E d'anima è di mente…
PETRU
GUELFUCCI & VOCE
DI CORSICA
A
Voce
Canta
incu mè
Cavallu
Corsica
Diana
I Detti di u ventu
Innu
Isula idea
L'Acqua viva
Piuvia
Si
tu
Terzine
U Lamentu di Cursichella
Zittellucia
di Rumenia
TERZINE
Dalle
Cirnesi miserande rive
Un mesto figlio, negli Elisei campi
Ai vecchi
padri della patria scrive.
Esser
non può che di pietà non stampi
Un orma il mio pregar nei vostri
cuori
E lo spirto primier bolla è s'avvampi.
Della
Corsica figli e genitori
Che per la patria e per l'indipendenza
Versaste
sangue, lacrime e sudori.
Sotti
i gravosi incarchi e à l'inconstenza
Della spietata Genova, è
mai riposo
Aveste da si ingiusta e ria potenza.
O
degno spirto forte e valoroso
Del gran Paoli Pasquale è di Sampieru
L'invitto Sambucucciu è il forte Ornoso.
CORSICA
(Petru Guelfucci/Christophe Mc Daniel)
In un scornu di lu mondu,
ci hè un locucciu di tenerezza
ind'u mio core, maestosu,
imbalsama di purezza
ghjuvellu di maraviglie,
ùn ne circate sumiglie,
ùn truverete la para :
ghjè unica sola e cara.
Corsica.
Face sempre tant'inviglia
su scogliu ciottu in mare,
tesoru chì spampilla
sacru cum'hè un altare
calma, dolce
cum'agnella,
generosa e accugliente,
si rivolta e si ribella
s'omu
disprezza a sò ghjente.
Corsica
A
VOCE
Misteru di a natura
voce limpida e pura
puntellu
di a tradizione
ella si chjama passione
A voce
Ci hè
la voce desideri
chì po rimà incu penseri
si hè
impecata in le canzone
per mughjà revoluzione
Voce chì
canta l'amore
supranisce lu rimore
ci hè quella chì dà
lu pientu
quandu unu nostru hè spentu
Face tante prumissioni
a voce di i capizzoni
sempre pronta per l'inganni
sparghje amarezza
e danni
Canta, canta, la mio voce
canta sempre l'allegrezza
diventa puru feroce
s'omu neca issa ricchezza
ISULA
IDEA
(Ghjacumu Fusina)
Isula idea di la miò alba
Rosula altea è la vitalba
Fiore chì sbuccia è chì
ci chjama
Fiore chì s'apre è dà la brama
Isula
Isula radica di a miò vita
Rispiru d'una acqua salita
Basgiu lampatu da i zitelli
Basgiu cascatu da i batelli
Isula
Isula idea di u viaghju
Di l'odissea ch'io feraghju
Mandile spartu
di li mio sogni
Mandile crosciu : ùn ti vergogni
Isula
Isula celu tintu di sole
Ancu quandi un nulu dole
Chì a
frasca s'alza è ci balla
Cum'è un penseru di farfalla
Isula
Isula idea di li mio strazi
A voglia mea, ma chè
tù sazi
Ochju avvagliulatu da u sole
Ochju calatu di ogni amore
Isula
Isula fata è mai morta
Cuscogliula chì
u ventu porta
A u locu ascosu di u core
Duve u ricordu ùn pò
mai more
Isula
INNU
(Ghjacumu Thiers)
Hè lampatu quellu voceru
Di tondu
à li mè sensi
Mi cusgite le primure
Mi mucidisce la mente
Mi lighjite libri arcani
Chì ciambottanu lamenti
Ch'ellu
pianti quellu voceru
Hè lampatu lu caracolu
Di tondu à
lu me capu
E mi ne fate lu chjerchju
Cun tantu sangue landanu
Duve
li spavechji vechji
Vanu à ciambuttà l'umanu
A l'eternu
Ch'ellu pianti lu caracolu
Hè lampata a granitula
Di
tondu à la me storia
M'ete toltu lu locu
Di li me sognimemoria
Vanu vani cunfratelli
Chì ciambottanu misteri
A l'infernu
Fateli piantà issi mughji
Fateli sguassà issi chjerchji
Hè tramuntata l'angoscia
Accampata di timori
In a pianura
di e brame
Si incamina un chjarore
E' pè l'alba cusi linda
U mio crede s'innamora
Indirizzate issu lume
Ch'ellu corghi à
la madre
CAVALLU
(Saveriu Luciani)
Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
E strade di lu mio mondu
Ti tennenu da cunfina
Si à l'orlu
di l'infernu
O principessa turchina
Nant'a lu to mare malatu
Oghje
u ventu hà cantatu
Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu
Cavallu
Banditu st'incettadore
Chì scurticheghja u to visu
Scalatu da mare in là
In cerca d'un paradisu
Ma sulchighjata
hè la to rena
Tra Bunifaziu è Maddalena
Orfanella
di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
Maladi vogliu à lu strettu
U marosulu isulanu
Chì sbatticciulava tantu
E s'ammansa
pianu pianu
Chì un bastanu è to ghjasteme
Per parà
cio chì omu teme
Orfanella di stu mare
T'hanu chjamatu Cavallu
L'onde ingorde di u terraniu
Ponu anigà e to brame
Qui firmerà
una voce
A palisà e cundanne
Nant'a lu to mare malatu
Oghje
u tonu hà cantatu
PIUVÌA
(Petru Guelfucci)
Piuvìa, issu ghjornu custi piuvìa
i nuli eranu tristi
lacrimavanu a più pudè
v'assicuru,
l'aghju visti.
Piuvìa, in un diluviu senza fine
u celu paria
decisu
ad assuffucà lu mondu
pè fà pacà
l'inghjustizie.
Cursichella induve sì ?
Piuvìa,
quant'ellu pesa l'esiliu
accintu da quatru muri
cun l'usci tutti inferrati
quì, di libertà sò privu.
Piuvìa, per
avè mughjatu forte
tutte le mio differenze
per avè cuntribuitu
a fà discità la mente.
Cursichella induve sì
?
Piuvia nisun legge di stu mondu
ne imbastu ne catene
ùn
puderanu cambià
u sangue di le mio vene.
Piuvìa,
ma a strada di dumane
sguassera tuttu issu bughju
issu rimore di marchjone
per un celu senza nulu.
I
DETTI DI U VENTU
Per ogni petra
per ogni teghja
in ogni
casa
in ogni veghja
per ogni passu
in ogni chjassu
a ventu
chjaru
o ventu lazzu
a lume altu
o lume bassu
t'aghju intesu
caminà
Per ogni causa
e ogni lotta
a ventu gira
o ventu volta
a ventu spira
o ventu toltu
t'aghju intesu caminà
Per ciò chì ferma
di ciò ch'hè dettu
per a to casa
cu u so tettu
per u ghjornu
chì s'hè
chjinatu
per u silenziu
in core calatu
e per l'amore
ch'un
spinghjera mai
ti senteraghju caminà
CANTA INCU ME
Allegria sia sempre
issa parolla incantata
chì sguassera
l'ammarezza
per imbellisce la tò vita
Canta incu me o sciaccamaneghja
ùn guarda intorn'a te chì
nimu ti fideghja
canta,canta
incu me
a gioia hè medicina
chì guarisce ogni male
appena di sole in core,
ghje megliu che un tempurale
Ripigliu
Averai intornu a te
ghjente chì face u musu
dilli senza paura
chì oghje ùn hè più l'usu
Ma di cantà
incu me, o sciaccamanendu
rallegralli una stonda,
eu qui pretendu
canta, canta incu me
S'aghju fattu sta canzona
pè pudè
sguassà l'angoscia
chì tutti i penseri
smariscanu una
volta
SÌ TU
Surrisu limpidi chì spanna
u so visu cum'un sole affascinenti iss'ochji chì mandanu calisginelle
labre ch'un pittore ha fattu venutu da l'alte stelle
maraviglia, bellezza
eu ùn vi ne contu fole
E'issi basgi di tenerezza tamanta vere piume
ch'accarezzanu a mio pelle spintu u lume petti scultura viva ch'imbalsamanu di
prufume core chì s'infuria si scatena cum'un fiume
Corpu,
lettu di vita
calore ch'infiara i mio sensi
dite senza disciplina
chì frisgianu tuttu in te palesanu issi suspiri
e tutti trimuleghja
in me Sessu, rigalu per gode
notte infinite d'amore ch'aspetta a sumenta
cume l'apa u fiore
stonde a perdene fiatu
sin'a u primu luciore
dolci e squisiti mumenti
ch'ùn vogliu vede scorre.
DIANA
(M. Tristani)
Un puderaghju cullà,
dumane à lu Tribbiolu
incù li mio amichi à la caccia perchè lu mio core hè
in dolu
Diana ùn ci sarà più, è mi sentaraghju
solu.
Quandu elli l'ampareranu sta dumenica matina i cumpagni cacciadori
sta nutizia ghjalatina ch'ella si n'hè morta Diana, di le cucchje la regina.
N'hà cacciatu tanti è tanti cignali di la vadiola, in vistica o
puru in corsa ne paria una viola, ella sempre la prima, a mio cucchja pediola.
Oramai sò finite e battute per Traghjettone, ùn senteremu più
e mosse da lu Puntone, di le tò corse o Diana si ne parlava in cantone.
Avà ponu stà sicuri i cignali in Garganera è puderaghju rientre
più di honora la sera Diana ùn ci sarà più, ùn
mi pare mancu vera. L'aghju vulsuta interrà in piazza di la funtana vicinu
à la sò casetta, bella sposta à la sulana per arricurdacci
sempre di ciò ch'ela era Diana.
L'ACQUA
VIVA
(G. Thiers)
A isse curone d'acetu
di balagna chì
ti lagna
u mare chì s'agranca
ùn vole esse più
latinu
A isse curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
u marosulu si hè sbattutu
a tutti i so campanili
A isse
curone d'acetu
di Balagna chì ti lagna
l'ansciu di una cialamella
ci ha appesu una speranza
A isse curolle d'alivu
a cialamella
hè mora
e l'acqua viva corre
lesta cum'hè a bandera.
U
LAMENTU DI CURSICHELLA
(Pampasgiolu)
Cursichella sfurtunata
mamma di tanti figlioli
sarai prestu abbandunata
si qualchi rimediu
ùn trovi
per tene vicinu a te
issi frutti vecchji e novi
Tutti i tò figliulacci
partenu a circà furtuna
ùn
hai più conti à facci
ne menu speranza alcuna
almenu che
t'ùn t'adopre
di a pastoghja o di a funa
Si ne vanu a lu
strangeru
cume veri spatriati
di ti ùn hanu più penseru
ne induve elli so nati
quelli valorosi corsi
pe a patria sacrificati
Chì ne penserà Sampieru
de Paoli o Sambucucciu
videndu chì lu s'imperu
hè miniciatu a di per tuttu ?
a ruvina hè generale
e smarisce fondu è fruttu
Un
ci hè più corsi di sanna
ùn ci hè che scarti
di natura
di la so povera mamma
soca ùn hanu più primura
ma la vergogna hè per elli
s'ella more di malcura
Facciu
un ardente preghera
e la mandu a santa stella
s'ellu ci fussi manera
chì per ava s'hè zitella
d'allunga un pocu la vita
a la nostra cursichella
Qui finiscu u mio lamentu
chì troppu
male mi face
ma scappa guasi lu pientu
ne soffru e po mi dispiace
che tu campi o cursichella
incu u riscantu in pace
ZITTELLUCCIA
DI RUMENIA
(Ghjacumu Fusina)
Zittelluccia di Rumenia
chì
mi feghji scunsulata
cu li to ochji, affannata
sentimi a me una cria
hè finita la tristizia
ti ne vogliu dà nutizia
Zittelluccia chì mi feghji
senza vede altru in giru
tagliatu
m'ai u rispiru
e i sintimi imbuleghji
pensu a ogni zitellina
di
li ricordi pulvina
Zittelluccia chì ti lagni
pianu pianu
ind'u lettinu
a u to sguardu induvinu
guai quant'e tu accumpagni
e cum'ellu ti fu greve
u tempu chì a vita deve
Zittelluccia
chì ti teni
u mio ditu ind'a to manu
cum'e da di pianu pianu
a u furesteru : " veni ! "
m'ogliu stà vicinu a tene
a cunsulà
le to pene
Zitelluccia
chì si nata
ind'un marture paese
ind'una storia a le prese
chì serà la to spannata ?
fa chì bella ora ne sia
o populu di Rumenia !
VOCE
VENTU
A
carta nera
A serva
A
squatra Voce Ventu
Brunetta
Juan
Simón
Kyrie è Criste
L’ale di l’accunsentu
L’emigratu
Prigaria à u Populu Corsu
Quill'altru mondu
Rughju di vita
Sittanta
SITTANTA
(Alanu
Di Meglio)
Veranu di i veri
anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.
Veranu
di i veri anni
Sittanta chì
c’instrada
Quant’hè
bella la stonda,
Quant’hè
bella la stonda.
Quandi tù nasci
tù
Da u stintu affiratu,
È carcu di virtù,
À una storia pattuta.
Quandi
ti sfoghi tù
Cum’è
in una spizzata,
Arma di ghjuventù
È zitella ingrandata.
Veranu
di i veri anni
Sittanta chì
c’instrada
Quant’hè
bella la stonda,
Quant’hè
bella la stonda.
Quandi t’accorghji
tù
L’ochji persi è
alzati
Di quella cursitù
A to vita impalcata.
Quandi
t’avvirsi tù
À
l’incontru d’un seculu
È
rompi i servitù
Di u vigliaccu
viculu.
Veranu di i veri anni
Sittanta chì c’instrada
Quant’hè bella la stonda,
Quant’hè bella la stonda.
Sittanta
chì ci avia
Si palesa a
bucia,
Sittanta identità,
O mà chì bell’età.
Sittanta
voci forti
Ùn fussi statu
à tortu,
Sittanta un quaternu,
Ùn fussi statu in dernu.
Sittanta,
anni cuscenza,
Esistenza, esistenza,
esistenza !
RUGHJU
DI VITA
(Andria Fazi/ Federicu Poggi)
Da i chjassi di sangue è e strade spaventu
Hè partutu u lione à salutà u ventu
I so cumpagni fieri sò trà pientu è rivolta
Si sò chitate e sfiere, un silenziu s’ascolta
Hè partutu u lione à salutà u ventu.
Una
lacrima hè corsa in l’ochji d’un zitellu
Hè partutu u lione à salutà u celu
L’anu toltu u fiatu ma hè viva a so voce
U so passu hè stampatu per disertu è per foce
Hè partutu u lione à salutà u celu.
Di
u so rughju arditu ribombenu e fole
Hè
partutu u lione à salutà u sole
Pocu impreme u vantu di quellu chì fù cecu
Suvitendu u so cantu truveremu u veru
Hè partutu u lione à salutà u sole.
Sò
orfagne è zergose e muntagne ribelle
Hè partutu u lione à salutà e stelle
Issu paese hè di fette è u focu ùn si tace
Ùn sò mai e vindette à fà cresce a pace
Hè partutu u lione à salutà e stelle.
S’hè
accolta a so ghjente in un silenziu piu
Hè partutu u lione à truvà u so diu
Sia Bibbia o Curanu si sceglie u so destinu
Ùn hè divina a manu à armà l’assassinu
Hè partutu u lione à truvà u so diu.
(à
la mémoire du Commandant Massoud, assassiné en septembre 2001.)
A
CARTA NERA
(Petru Leca/Federicu
Sini)
Era tempu di carta nera
Purtata da lu gendarme
Ne
ghjunghjia mane è sera
Ind'è
li babbi è le mamme,
Ne ghjunghjia mane è sera
Ind'è li babbi è le mamme,
Quelle
campane à murtoriu
Si n'era
intesu parlà
È vultendu
lu diloriu
Si sò messe à
risunà,
È vultendu
lu diloriu
Si sò messe à
risunà,
Chjucchitendu sempre
in capu
Segnu di maladizione
Parchì avia persu babbu
O fratellu o figliulone,
Parchì
avia persu babbu
O fratellu o figliulone.
U
si fuss'elle mai intese
Quì
è culà in ogni poghju,
O
quant'elle ci anu offese
Quelle
campane à murtoriu,
O quant'elle
ci anu offese
Quelle campane à
murtoriu.
JUAN
SIMÓN
(Puesia pupulare cilena / Federicu Poggi)
La
enterrarón por la tarde
A
la hija de Juan Simón
Y
era Simón en el pueblo
El
único enterrador,
Y era
Simón en el pueblo
El único
enterrador.
El mismo a su propia hija
Al cementerio llevó,
El
mismo cavó la fossa
Pronunciando
una oración.
La enterrarón
por la tarde...
Y allá, al caer
de la tarde,
Del cementerio salió,
En una mano la pala,
Y en
el hombro el azadón.
La
enterrarón por la tarde...
Y
la gente le decia :
-¿de
donde vienes, Simón ?
Soy
enterrador y vengo
De enterrar
mi corazón.
L’ALE DI L’ACCUNSENTU
(Sonia Moretti/ Alanu Di Meglio / Federicu
Poggi)
Simu
à l’entre di u mondu
In l’ochji
di un zitellu
Per una vita un passu
Per
un cantu un acellu
È lu volu chì
sfascia
E nostre e sperenze
A
carezza chì lascia
L’ombra d’una
presenza.
Piglià le l’ale
di l’accunsentu
E chjome leste di u ventu
È dì è dà è tene…
Murzicà lu l’avvene.
Simu
à l’entre d’un sognu
In l’ochji
d’un zitellu
Per un idea un chjassu
Per un chjirlu un acellu
È
lu volu chì lascia
Da cantu u silenziu
A carezza chì sfascia
D’incantu
un mumentu.
Piglià le l’ale
di l’accunsentu…
È
l’amore da dì
È l’amore
di dà
Pisà u capu sì
È u pientu siccà
KIRIE
E CRISTE
(Federicu Poggi)
Sonanu
triste campane
Kyrie si face cantu
Omi è donne marturiati
Si
ne vanu à core frantu
Chì
focu face sintenza
À nome di Cristu
santu.
Sei culombe sò
passate
In lu celu di Ghisone
À
lu cantà di lu Kyrie
Lu volu in
Razzu si pone
Monte Razzu lu to nome
Sarà Kyrie Eleison.
L’idea
fatt’eresia
Si ne fughje u peccatore
Aparta hè la caccia mossa
À
nome di u signore
È per pagà
lu peccatu
Feranu lu sangue corre.
Lu
volu di le culombe
Cum’è
un segnu si pone
À l’intunà
di lu Criste
In la cima senza nome
O corsi la santa cima
Sarà
Criste Eleison.
In la petra
per u sempre
Hè sulcatu u vostru
nome
Dui cime per memoria
Kyrie
è Criste Eleison.
Dui cime per
memoria
Kyrie è Criste Eleison.
QUILL’ALTRU
MONDU
(Andria Fazi/Voce
Ventu)
Tandu si parlava assai
Raghjunendu
incù passione
Di discità a cuscenza
Evucavamu i guai
Beati
d’ammirazione
Davant’ogni resistenza.
S’ammintava Brasaville
A
vittoria in Algeria
Gandhi quant’à
Dien Bien Phù
Santa Chjara è u Cile
Praga dopu à l’Ungaria
Tuttu
insignava virtù.
Forse ch’in
quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì i sogni ghjuvanili
Ùn
sò fatti per durà
Forse ch’in
quill’altru mondu
Cusì ci vole à
pinsà.
Ùn mancava u curaghju
Nè l’orgogliu nè a fede
Per
cambià a nostra sorte
Da un aostu è
un maghju
Tutt’ognunu possi vede
Chì
si ricusava a morte.
Forse ch’in
quill’altru mondu
Ognunu mi diceria
Chì sò vani i sacrifizii
Per
salvà u so campà
Forse ch’in
quill’altru mondu
Cusì ci vole à
pinsà.
Sò partutu
in ritirata
Chì mi parsi d’esse persu
Quellu latu universale
Sarà
permessa a lagnata
Quandu ùn si sente u
versu
Di u senza pane nè sale ?
Forse
ch’in quill’altru mondu
Ognunu mi
diceria
Ch’ùn ci saria ricchezza
S’ella ùn c’era puvertà
Forse ch’in quill’altru mondu
Cusì
ci vole à pinsà.
Ch’elle
creschinu e rame
Di un avvene di divizia
Per
chì cunnosce u sprufondu
Ùn invechjanu
isse brame
Libertà, pace è ghjustizia
Sia in Corsica o in tondu.
Forse
chì di u mo mondu
Ognunu ne diceria
Ch’ellu hè fola è bucia
Sumerismu
è falzità
Forse ch’ind’è
u mo mondu
A puderanu pinsà.
BRUNETTA
(Alanu Di Meglio / Federicu Poggi)
Brunetta
datti curagiu
Chì da quì s'apre lu cantu
Li scherzi chì tù m'ai fattu
Tene li vogliu d'accantu
Ma
sinceru cum'è mene
Ùn
ne truverai un antru.
Brunetta
lu nostru amore
Quantu pocu hà
duratu
Hè cumminciatu d'aprile
Di maghju hè terminatu
Hà
fattu cum'è la scopa
Hè
fiuritu è ùn hè granatu.
Turneremu
à ripigliane
Brunetta lu
nostru amore
Nun ci vole medicina
Nè visite di duttore
Abbasta
chè tù m'accordi
L’EMIGRATU
(Alanu Di Meglio)
À
l’orlu di stu mari
Chì ci
hà bagnat’à tutti
I
destini sò spari
Da i beddi à
i brutti
Mischineddi
Eu
sò unu di quiddi
Castigati.
Mi
mettu stancu mortu
Par cusì mal’guadagnu
Maladiscu a sorti
Ma
mancu esci un lagnu
Da a me bucca
Hè cusì ingratu lu sulcu
Di issa vita.
Corsu
di ceppu ghjustu
Campu lu to esiliu
N’aghju lu cori frustu
È
pregu lu me diu
Chì un ghjornu
Si pianti la negazioni
In
issa tarra.
I me lochi luntani
Mi sò rimpruvarati
A
me prisenza hè strana
Pocu hè
micca accittata
Nè guardata
Sò cum’è vituparatu
Solu.
Sò
eu l’emigratu
L’erranti di
i to stradi
Eu capicalatu
Tacendu
li me strazii
Sutt’à un
soli
Chì pà prigà
mancu mi voli
Chì piccatu.
Arritttu
fieru è altu
Voddu porghja la
manu
À l’omu novu natu
À la nazioni in branu
À
stu mondu
Ch’è tù
brami à tè di tondu
Plurali.
Vurria
acciaccà l’oddiu
È
carcigà l’idea
Chì
mi ricusa oghji
Chì a to strada
hè mea
Chì m’agradisci
Issa casa da custruiscia
Cun
tè.
A
SERVA
(Alanu Di Meglio)
Eu,
paisanu fieru
Ghjurnatante è disgraziatu
Vogliu cantà l’addisperu
Di lu mio amore scunciatu
Anghjula,
pura è fantina
Di u veranu più
bellu fiore
Si n’andò quella
matina
À fà serva à
li signori.
Anghjula, Anghjula
mea
A ruvina mi purtasti
Stu
ghjornu duv’è n’andasti
In
li sgiò
È ne francasti
lu purtò.
L’estate
l’aria infiarava
Eri stanca à
la funtana
A to ciretta pisava
Sott’à
quella sciappittana
Eu, rozu travagliadore
Ùn truvai mai la stonda
Ellu,
giovanu signore
Bellu, ti girava in tondu.
Anghjula,
Anghjula mea
Fù cusì, nun
ricusasti
A to giuventù li dasti
À stu sgiò
Chì
in la so casa t’ingannò.
Trà
a cardellina è u corbu
Matrimonii
ùn ne pò nasce
Puru un
criaturu in corpu
U sgiò ingratu
ti tralascia
Stu ghjornu era festa in
piazza
Misurasti a to sciagura
Spusava
una di razza
Ricca, di ceppu sicuru.
Anghjula,
Anghjula mea
Issa pistola ch’è
tù purtasti
A ti cacciai, ùn
la mi dasti
È u sgiò
Fù a mio manu chì u tumbò.
PRIGARIA
A U POPULU CORSU
(Federicu Poggi/ Voce Ventu)
Sò
Corsica Regina nigata è messa in croce.
I mo figlioli anch’elli mi danu la ferita.
Induv’hè mossu lu fiatu chì mi purtava arritta ?
Piengu d’ùn esse più.
Sò
a mamma chì u figliolu ùn tene cara.
Sò turnata prufittu, rendite mi l’onore,
Ùn girate lu capu, o Corsi ùn vogliu more !
More d’ùn esse più.
Di
lacrime nucente si n’hè corsu lu fiume.
Fiumara corre à strughje lu solcu di sperenza,
Mi tomba lu smintecu, mi tomba la partenza.
Straziu d’ùn esse più.
È
di l’anima meia chì ne firmerà ?
Lu me fustu sigatu eppò tronche le rame.
Pietà figlioli mei, fate cresce le brame,
Vogliu sperà dinù !
Siate
l’acque pè spenghje lu focu chì mi rode
Innacquate lu core di vostra terra corsa,
Alzate bianca è nera è mughjate cun forza
« populu ci hè dinù !»
« populu ci hè dinù !»
A
SQUADRA DI VOCE VENTU
(Dumenicu
Barrazza/Andria Fazi)
Sei
giuvanotti asgiati
Cù
una passione tamanta
Per
i canti indiati
A
leva di u settanta
À
issa terra arradicati
Guasi
cum’è arba santa.
Sè
vo sete d’accunsentu
Secondu
a tradizione
Hè
venutu lu mumentu
Di
fà e presentazione
Attenti
à e piulate
È
i colpi di bastone.
U
primu hè capirasciatu
Quant’è
sarre di Niolu
U
purtevule appiccatu
È
a chitarra à u colu
Longu
longu sfilanciatu
Cum’è
un palu di fasgiolu.
Minguli
in quantità
Note
ne ghjoca à miliò
U
secondu hè verità
Pussede
l’arte maiò
Cugnome
s’ellu ùn nè hà
U
chjamaremu « Django ».
In
fatti d’animazione
U
terzu si ferma mutu
L’accade
à l’occasione
D’ùn
esse micca vinutu
Mandendu
per spiegazione
Un
chjavellu ribattutu.
R
: Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu
in cerca di talentu
Basta
ch'omu apri la bocca
Diventa
un veru
scumpientu
Eccuti
a filastrocca
Di
a squatra Voce Ventu.
Incù
a so bella cesta
Pelle
mora i tratti fini
Ne
face girà a testa
À
e zitelle aiaccine
Ma
li piace ancu à fà festa
È
pigliassi e briachine.
L’altru
chjappa li terzetti
Spezzanu
li tempurali
Schiattanu
toni è saetti
È
fughjanu l’animali
I
culombi, li falchetti
A
volpe incù li cignali.
Forse
u più cunnisciutu
Di
scurdammine ùn possu
Dumanderete
l’aiutu
Quand’ellu
vi casca addossu
S’ellu
sorte à lu prisuttu
Ùn
vi lascia mancu l’ossu.
R
: Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu
in cerca di talentu
Basta
ch'omu apri la bocca
Diventa
un veru
scumpientu
Eccuti
a filastrocca
Di
a squatra Voce Ventu.
A
friscura sittembrina
Ammatta
i suleoni
Hè
finita l’estatina
È
compie sò e canzone
Accozzanu
in cantina
Centunai
di milioni.
D’avè
vistu mi ramentu
Un
magnificu tesoru
U
si sparte Voce Ventu
U
fruttu di issu lavoru
Nutendu
mezu à l’argentu
Cù
e stacche piene d’oru.
Spergu
ùn ci serà ferita
Postu
chì nimu si lagna
Issa
canzona hè finita
È
lu mio estru muntagna
Forse
l’avete capita…
Ghjera
solu una macagna.
R
:Ghjè avà ch’à noi tocca
Semu
in cerca di talentu
Basta
ch'omu apri la bocca
Diventaunveru
scumpientu
Eccuti
a filastrocca
Di
a squatra Voce Ventu.
Eccuti
a filastrocca
Di
a squatra Voce Ventu.
Eccuti
a filastrocca
Di
a squatra Voce Ventu.
GHJUVAN
- PAULU POLETTI
A
Leccia
A maestra
Arietta
E neve di Cuscionu
Imaginà
L'orfagnu
Lettera à Sergio
Mal'cunciliu
Musicante
Omu
Quelli di a terra...
Rè di petra
Tù Dumenicu
U tintu
scrittore
U ventu d'Irlanda
L'ORFAGNU
Aghju a notte è a guerra
E miseria à curà
E un sognu di terra
Per unicu spera
Aghju l'ombra di e fosse
Come solu campà
E u biancu di l'osse
Come carta à stampà
Sò l'orfagnu di 'stu mondu
Lacrime n'agjhu pocu
Per datti
una scrittura
E ogni mosca in ghjocu
Mi basgia a ponghjitura
Aghju
un zimbu di sale
Chì m'asciuma le labre
E nantu a le mio spalle
Aghju a carne chì s'apre
Dicenu chì in altrò
Ci hè qualc'omu supranu
Chì un'sa di che no
A chì
chere lu granu
Mi brusgia focu in pettu
Ch'un possu mancu spenghje
Tu chì hai tettu e lettu
Un fa nice di pienghje
E
NEVE DI CUSCIONU
Una croce di cotru come una sentinella
E un
reame silenziu d'ogni bellezza schiavu
Quandu i quattru venti alliscianu
a Bavella
E chì a luna strisglia e creste d'Asinau ...
Eo
tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu
Quandi e punte s'accendenu
di gemma la più fina
Cume rampini d'oru azzingate a u celu
Quandi
u tempu dinnera da piattaci a matina
Quandi a spalla umana cerca lu so mantellu
Quandu pesa dicembre a la fronde chì casca
E chì a notte
veste di cristallu la terra
Quandi u ghjelu stringhje l'onde di Marinasca
Da u focu chì nasce e canta in Bocchinera
Quandu u sole e i monti
ballanu in confidenza
Cume un vecchju cantu chì a vechja rinnova
Quandu s'infrebba l'ochju a i lumi di Quenza
E ch'ellu s'apre l'usciu a l'anima
ritrova ...
Eo tengu cume un sognu secretu
E neve di Cuscionu
A
LECCIA
Qualcosa
Di verde e di celu
E muntese addunitu
Qualcosa
Di un lacrimosu velu
In l'occhi di u rimitu
E d'i
to ghjorni a l'eternu
Qualcosa
Di u primu accunsentu
Scrittu nantu
a i to fianchi
Qualcosa
Di un stranu momentu
A i tò meziorni
bianchi
Qualcosa
Cume un arietta sana
Chì dissema la gola
Qualcosa
Di qualchi capivana
Chì una fronda consola
Qualcosa
Di un rilogiu chì sona
E chì ùn vole dà
l'ora
Qualcosa
Di l'anima chì tona
Quandi a vita hè
fora
E d'i tò ghjorni a l'eternu ...
QUELLI
DI A TERRA ...
Fora ci hè un ventu di sera
Trascina
nuli nantu a terra
Ho, ho, ho
Chì diventera issu locu
Sterminatu
da lu focu
Avà si pò girà lu mondu
Se a miseria
ci vene attondu ...
I zitelli ghjocanu fora
Cume ella va tranquilla
l'ora ...
Poveru diventa lu solcu
L'urizonte ne torna foscu ...
Da fale a fenu anudati
Viaghjanu disperi infiarati ...
Ci hè
frombu d'anima culpita
Mai ùn si chjode a tu ferita ...
OMU
O lu mio fiore di lume
Per sempre ti ne si andatu
A corre
le stelle in celu
Verdi un antru suminatu
Aghju in core sta matina
Un cantu di l'impiccatu
Omu
Aghju un sole per tè
Eo, ùn
sò che di tè omu liberu
Di tè omu liberu
Liberu
Aghju un sole per tè
IMAGINÀ
Imaginà
I ghjorni clandestini
Di viaghj surpresi
A l'ora di e to mani
Imaginà
Centumila destini
Ghjunti
a passi curtesi
A fiurisceci l'anni
Imaginà
Qualchi
fiume in partenza
Per isse terre preziose
A l'albe intenerite
Imaginà
L'onde di una assenza
Come isse case chjose
Da noi preferite
Imaginà
A chjave di un cantu
Chì u lume di a vechja
Insegna a lu to core
Imaginà
Un secretu tamantu
Ind'a notte chì feghja
Qualchi scrittu
d'amore
MAL'CUNCILIU
Tu sì l'arburu di lume
E ne veni da luntanu
Tu
sì lu tonu e lu fiume
E Lesia chì canta pianu
Tu
sì l'errante d'amore
Chì camina in la muntagna
Tu sì
l'omu chì more
Quandu fala l'ombra pagna
E quandu a notte
ti porta
E voce di Torremorta
E chì u cantu di l'onda
Colla
d'a terra prufonda
Tu sì l'arburu di sognu
Scurticatu da
lu ventu
Tu sì anghulu o demoniu
A carezza o lu spaventu
Tu sì gioia o dulore
Ma con tè mi meravigliu
So natu
in lu tò furore
Mal'cunciliu
LETTERA
A SERGIO
Maestru, isse duie ligne
Aghju qualchi sognu a ditti
L'arti di cantà e pinghje
Da tempi ch'elli so scritti
Vogliu
fatti riferenza
A te chì' teni issu cantu
E datti qualchi sferenza
Puru s'eo ti sto' accantu
Eo, preferiscu una scola
Cu li so' balconi
aperti
Chì di tutti hè figliola
Mozart, Beethoven o Perti
A sai chì ogni frontiera
Da i tirani inventata dà fastidiu
a chì spera
Una scrittura spannada
Cumu faranu issi fiori
Chì d'apresi anu paura
L'occhju perde i so' tesori
S'ellu si
tene a l'oscura
In le scole di issu mondu
Ci hè forse più
di un zitellu
Chì si canta qualchi rondu
Senza autore, ne mudelu
Permetti a un saltirinu
Chì ti tene cosi caru
Di mandati
un biglietinu
Da metteci tutti a paru
S'eo t'arrubu qualchi versu
Per addurnà issu sonettu
Un la piglia mai per scherzu
Ti portu
troppu rispettu
Maestru, isse due ligne
Avia un sognu a ditti
L'arti
di canta e pinghje
Da tempi ch'elli so' scritti
U
TINTU SCRITTORE
Si cum'e u muscu di li miò ghjorni
E
lu prufumu di l'anni novi
Cum'e l'acellu di li miò sogni
E la
sò' piuma ch'e tu trovi
U mio penseru sopra li nuli
S'e tu mi
capisci e mi voli
A me chì sò u tintu scrittore
Ind'i
l'isulone di l'amore
Si cum'e a luna di la miò notte
E lu
penseru chì l'alba tace
Cum'e lu vinu di vecchja botte
E l'acqua
fresca chì chjama pace
Cum'e l'idea nata chì sorte
E chì
ogni ghjornu mi face
A me chì so u tintu scrittore
Ind'i l'isulone
di l'amore
Si cum'e u nome di la mio gioia
A terra soda chì
ùn trema mai
Cum'e u sole caccia la noia
E a neve pura impanna
li fai
U mare dolce di bocca toia
Hè lu balsamu di li miò
guiai
RE
DI PETRA
Qualchi pagina scritta
A e porte di u silenziu
Chì si ride di l'ore
E sposa le to notte
Ind'un ultimu cantu
Grazia a te Grazia a te
Re di petra
TÙ
DUMENICU
D'Ottobre in Zerubia a luna hè cusi bella
È
u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di viaghjime aspetta un'
antra stella
Da i Martini a Siò marchjanu i clandestini
Ripigliu
È tù Dumenicu, ribellu di cugnome
Chì
ùn vulia mai dorme
Cùn tè sò ghjunti tutti omi
di prima trinca
I Sorba, i Noell, è l'altri Ghjacumoni
Quelli
di a campagna è quelli di marinca
Chì scrivianu d'alba, ma
senza cavizzoni
E vostre le vittorie eranu silenziose
A gloria a sai
bè un conta chè un ghjornu
Quanti funu i cumpagni di isse
mosse furiose
Chì partianu fieri senza pregà ritornu
E'
oghje sentu dì chì ogni passatu hè mortu
Chì
li fiori s'annoianu nantu à e tombe vecchje
Ch'hè megliu
à ùn cercà qual'hè ch' avia tortu
S'imbrutta
la memoria in certe bocche techje
Oghje nantu ù issi chjassi pascenu
i muntoni
Di quandu in quandu i neri intisgianu i bianchi
Chì
dicerianu avà Giusti è Mondoloni
E tutti i fratelli cù
i so fucili stanchi
D'Ottobre in Zerubia a luna hè sempre bella
È u ventu in furesta viulineghja in li pini
A notte di vaghjime
aspetta un' antra stella
Da Martini a Siò hai l'occhji clandestini
MUSICANTE
E prime sò di biancu è di neru
Cum'è sognu
è sveghjula annudati
Perse trà tennerezza è misteru
Nant'à u mare eterni spatriati
L'altre sò di villutu più
finu
Qualchi neve chì Ferraghju pettina
Una fata in lettu
d'arlicchinu
Qualchì fruppata in verde matina
Eppò sò
l'ardente ballerine
Chì sguillanu sempre in contrarima
Armunie
poste in le cunfine
Di u cantu cercanu la cima
Allora s'attondanu e
surelle
À un cantu chì mai ùn si spenghje
musicante
à tè sò le più belle
à tè di falle
ride o pienghje
ARIETTA
Quand'ella canta in mè quell'aria languente
Naviga in dolci
mari la me fantesia
Di l'alba chì ùn sò più risplende
la magia
Tutta la ghjuventu si leva è m'hè prisente
Correnu
da nanzu à l'ochji meravigliati
Catene di monti turchini à
l'infinitu
Pinete è valdi cupi è machjetu fiuritu
Calache
è scogli da lu mare flagilati
Scopru à li fianchi d'una sarra
appiticate
Accolte à brade cum'è capre in lu piazzile
Di tondu à la chjesola cun lu campanile
Casarelle di petra nuda musgingate
Hè l'ora calma induv'ellu cansa lu ghjornu
A campanella chì
chjocca l'Ave Maria
I campagnoli sparsi invita à lu ritornu
A
banda di le sgiotte affulena la via
U sole s'hè ciuttatu una ghitarra
sona
Un ardita brunetta affaca à lu purtellu
È lampa un
carofulu rossu à lu zitellu
Innamuratu chì li canta la canzona
A
MAESTRA
Venuta era cù li so vint' anni
Cù surrisu
fiuritu in la manu
L'estate racuglia i so panni
Uttobre ùn era
più luntanu
A nutizia era andata lestra
Ogni casa si messe à
sugnà
In paese hè ghjunta una maestra
Pare un fiore chì
ci vene à sbuccià
Ognunu li vulia fà l'onore
Di
chjamalla à sparte u piattu un più
Qual'hè chì
ùn circava u favore
Di purtalli e so legne quassù
Subitu
cum'è un ceppu di vita
U circondu si messe à brusgià
Di tutti fubbe la preferita
U celu ci vulia basgià
Ghjacumu
facia qualchi contu
Maritu li su puderebbi truvà
Prete Andria
in sicretu era prontu
Qualcosa ci vulia à pruvà
E' a l'ora
di a ricreazione
C'era sempre qualchi stranu ballu
U quanti ochji in
brama di passione
Quanti cori chì circavanu caldu
Ma una fata
ùn pò chè fermà sola
Cum'è un ghjornu
ingrandanu i zitelli
Si sò chjose e porte di a scola
È
per tutti i mumenti più belli
Venut' era cù li sò vint'anni
Cùn surrisu fiuritu in la manu
L'estate raccugliva i sò
panni
Ottobre ùn n'era più luntanu.
U
VENTU D'IRLANDA
Oghje l'aghju ritrovu
Quellu sognu d'inguernu
Di un vechju quaternu
Datu à u cantu novu
Hè silenziu
lu ventu
U ventu d'Irlanda
Quandu rughjenu in mare
E timpeste
d'esiliu
È chì l'onde in bisbigliu
Stridanu stonde amare
Hè pientu mu ventu
U ventu d'Irlanda
Ci hè sempre
qualchì croce
Posta in sentinella
È d'armunia snella
Si veste la to voce
Hè preghera lu ventu
U ventu d'Irlanda
Quandi i fiori di a pace
T'abbraccianu d'amore
È chì
a luna terrore
Per u sempre si tace
Hè bellu lu ventu
U
ventu d'Irlanda
Lasciali maladi
Quelli senza passione
Schjavi
di a ragione
È di poveru ardi
Hè scemu lu ventu
U
ventu d'Irlanda
CANTA
U POPULU CORSU
A
canzona di u pianu
A
rivolta
Allegria
Amicu ci si tù
Arriti
Bruscu
Canzona
per Stella
Clandestinu
Companero
Corsica
nostra
Ditemi
I mulatteri d'Ulmetu
L'alta
strada
L'ancura
di a misericordia
L'elitti
L'odore
d'i nostri mesi
Lettera
à Nicoli
Lettera
di u mulatteru à u Corsu
Lettera
di u prigiuneru
Missaghju
Paghjella di Ponte Novu
Quandi
a terra move
Scorsa
la vita
Simu sbanditi
Sognu
è spiranza
Sonniu
Suldatu di u populu
và
Sunatu hè lu cornu
Surella
d'Irlanda
U culunialistu
U muvrinu
U
vagabondu
Un paisanu
Un
soffiu di libertà
Vergogna
à tè
I
MULATTERI D'ULMETU
Si
senti chjuccà la frusta
È batta li sunaglieri
Rientrinu
da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è
Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.
La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu veni Culombu
Siguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.
Falchetta si poni in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata
à l'istanti
Eppò ripidda la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchid'unu s'arresta.
Insumati ch'eddi sò tutti
Ricumencianu à chjuccà
E' cusì una par una
Sà ciò chì li resta à fà
Chì sott'à
duie ore di soma
In marina hà da falà.
È li
bravi mulatteri
Ni ripartinu à l'affretta
Senza mancu troppu
tempu
D'accenda la sigaretta
Parchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.
Ma sempri strada facendu
Si
sentinu li canzoni
Cunfusi par quiddi boschi
Cù tintenne è
tintinnoni
È l'ochja sempri à li sacchi
Ch'eddu ùn
si perdi carbonu.
Ghjambattista per istrada
Surveglia sempri li
muli
Sè li so somi sò pari
S'eddi sò strinti li
funi
Sicondi da lu so cantu
Ni faci anch'eddu altru è tantu.
Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi
ad avali
Ma prestu sè Diu voli
Si spera di terminà
È lu ricordu di tutti
Sempri si cunsirverà.
À
vedaci o amichi
Cantanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu
mal'vulinteri
Parchì seti brava ghjenti
Corsi fidi è sinceri.
Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu
in Ulmetu
Emu da fistà l'arrivata
Muli cum'è mulatteri
L'emu troppu disbitata.
SUNATU
HÈ LU CORNU
Aiò tutti, fratelli,
chì hè l'ora
D'armà schjoppi
è di cigne carchera,
Da lu monte à
lu fiume à la serra
Chì lu cornu
ripigli à sunà.
Ripigliu
Sunatu
hè lu cornu
Ùn ci hè più riscattu
À
populu fattu
Bisogna à marchjà !
In
lu cornu risona la voce
Di Sampieru è di l'altri guerrieri
Chì
per vive liberi è fieri
O per more, curagiu ci dà.
Aiò
tutti, Cinarca è Fiumorbu
Castagniccia è la fiera Balagna,
Ùn hè Corsu à chì pienghje
o si lagna,
U frestere ùn pò ch'è
rinculà.
Aiò tutti, fratelli,
chì hè l'ora
Di cessà frà
noi altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N'anu risu abbastanza
culà.
Stintiriati ci semu abbastanza
À l'azzizzu d'un vile nimicu,
Tocca ad
elli per ghjustu castigu
À purtanne lu dolu è trimà.
Aiò
tutti, fratelli, chì hè l'ora
Di
stripà sta razza maladetta
grida in celu, per noi vindetta
Tantu
sangue è tanta infedeltà.
Ùn
vidite ste donne ammantate ?
Ùn sentite di Boziu lu Vechju ?
Anu
fattu di cirnu un spavechju,
Cirnu, d'elli, un spavechju ferà.
Tutti
sottu à listessa bandera
Bianca, ornata di a testa Mora,
Aiò
Corsi chì turnata hè l'ora,
Di l'antica nostra libertà.
COMPANERO
Piove
nant'a vita
L'onda sguasserà
U sangue,a nutizia
D'ellu un'ci
serà
Piove nant'a u core
L'onda infangherà
Pientu
e rimore
Ma chi si po fà
Una manera di cantà la storia
una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza
un manu
Di fraternità
Una manera di cantà la storia
Una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza
un manu
Di fraternità
Piove nant'a vita
L'onda benistà
Sumenta ardita
Chi spunta digià
Ripigliu
SOGNU
E SPIRANZA
(Marcellu Acquaviva
)
Mi vanu quelli
paesi
Duve in sognu mi ne vocu
Per i chjassi forse appesi
A u cele
in qualchì locu
Nanzu chì i lumi accesi
Un tradiscanu
l'imbrocu.
Mi
porta quellu viaghju
Quassù in cima di a cullata
Ne ritrovu u
pagliaghju
Cù a paghjola azzingata
È rivecu u tilaghju
Da a porta spalancata.
Mi
garba quellu vichjettu
Cù a so baretta misgia
Chì calfa
un visu parfettu
Urnatu da barba grisgia
Mentre ch'in tornu, un caprettu
Saltillendu bela è intisgia.
M'attira
quellu bucchinu
Duve una scultura affacca
Poi a pippa è l'acciarinu
Ch'ellu caccia da a stacca
È u so ditu à ancinu
Chì
strigne l'arba tabacca.
M'attira
quellu fucone,
A fumicosa muraglia,
A catena è u pilone,
E narpie natu a madia
È arrittu indu l'agnone
L'anticu fucile
à scaglia
M'incanta a so mimoria
È a so voce sincera
È u Moru di a Vittoria
Postu à mezu à a bandera
Cù tutta l'eterna gloria
D'una razza cusì fiera.
Quandu lu sognu
hè finitu
Vecu ciò chì simu avà :
Un populu
mezu sparitu
Spapersu da mare in là
Ma i Corsi anu capitu
Ch'in casa ci vole à vultà
Sì
la vita d'arimane
Un turnarà mai più
Oghje tante cose
vane
Sò tinute da virtù :
È di qualità anziane
Bisognu ci n'hè, dinù.
CORSICA NOSTRA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Sentu lu chjoccu di la campana
In a natura tuttu si spanna
Un son di
cornu da le muntagne
Chì scaccia u Corsu da li so lagni
L'ora hè venuta di fà l'unione
Per la salvezza di la nazione
Sta voce pura vene da u core
Ci porta a fede, ci canta amore
Parla di Paoli, di i so guerrieri
Sopra à le cime è le fruntiere
Di Ponte Novu canta la gloria
Ci porta à l'arme, ci porta à
more
Corsica
nostra, terra d'eroe,
Rizzati libera, falla per noi,
Portanu u nome
di libertà,
I to figlioli pronti à marchjà,
Portanu
u nome di libertà
I to figlioli pronti à luttà.
LETTERA DI U MULATTERU A U CORSU
(Ghjuvanpaulu
Poletti )
O Corsu
caru cumpagnu
Di tante sorte mischina
Veni à ascultà lu
mio cantu
S'è no ne vai in ruvina
Stà à sente la
mio storia
Ancu s'è tù ùn ai voglia
O quant'aghju
incaminatu
Incurunendu li cresti
Chjucchittava la mio frusta
Pè
li monti è li furesti
Cù lu sole è lu muntese
Più
ch'è in ogni paese.
Passava tutte ste gorghe
Scurtatu da
tante ghjente
Chì per vedemi affaccà
Eranu tutti impazienti
È mi facianu onore
O Corsu cun tantu amore.
Qualchì
volta à l'attracghjata
Nantu à qualchi muraglione
Cù
li vechji è li zitelli
Scuppiavanu le canzone
Felice era u nostru
cantu
Chì ogni ghjornu era santu.
Quandu falava la notte
Durmia per ste campagne
Si sentia le tintenne
Spaperse per le muntagne
È sottu à lu mio pilone
Mi facia un casarone.
S'o t'aghju cantatu o Corsu
Per sti tempi d'una volta
N'aghju tamaritu
rimorsu
È la memoria s'hè sciolta
Ma ti pigliu à
testimone
Per dà fiatu à le mio canzone.
SULDATU
DI U POPULU VA
(Saveriu Valentini )
A
Corsica tomba iè
Tomba
Ma senza sipultura
In u cimiteriù
umanu
Di i cuscenzi luzzinosi
Si sceta
È tremani di
paura
I rapaci sanguinosi
È culpevuli
Chi bulani à
corpu pienu
Sopra a so agunia
Di i seculi pasati
Chì
morta no
A Corsica ùn hè morta
A Corsica maiori
À
i porti di l'orienti
A Corsica di l'Eroi
Quidda di a libertà
Di a spiranza scitata...
È u mondu a fighjula...
Da
la fumaccia
Pagna
Di a storia addurmitata
Di storia incarciarata.
In i carciari oscuri
Di quidda chi hà vintu
I fucili rughjinosi
Di Corsica rinata
Sortini
Culpiteghjani da veru
In a memoria
cumuna
Intricciata
Ma viva
Di u populu chì và
È
tirani in Aleria
È tombani in Bastia
È l'unità
si faci
Daretu à ogni colpu.
Suldati u populu
A libertà
si sà
Costa a vita di l'omu.
U populu minò
Mucatu
da e catene
Chì porta in pesu in pesu
Corsica cù finu
ad oghji
È dumani sempri
Iè e prighjò si chjudenu
È si chjuderanu dinò
Nantu à curaghju di l'omi
Finu à quandu
Iè finu à quandu
Ma ogni
porta chì si chjude
Da u bughju
Centu ne caccia torna
È
a me penna s'infiara
A meia a toia
È tante è tante dinù
Com'è a mescia
Chì brusgia
Incesa da a to manu.
ARRITI
(Filice Filippi/tradiziunale)
Da
quì mughju mane è sera
Da quì pensu notte è ghjornu
Da Corti lampu a chjama
À i corsi di u mondu
Ch'ormai l'ora
hè sunata
In Corsica di fà ritornu.
Pruclamu le to
sintenze
Senza vulè fà un delittu
Senza mette bassu l'arme
Si ùn aghju u me dirittu,
Prontu
à tumbà è prontu à more
Sì cusì
a sorte vole.
O scruccone sceleratu
O tù perfidu destinu
M'hai suchjatu lu sangue
M'hai ingrunchjatu lu spinu
Sia d'estate
o d'inguernu
In paradisu o infernu.
O fratellu sò invechjatu
È u me core si lagna
Ùn sentu più la to voce
Da San Petrone à la Tavagna
Ne sò tutti imbastarditi
Da
la piaghja à la muntagna.
Ch'ellu piovi una cumetta
È
distrughje i cannoni
L'omi tutti scapigliati
Senza frisgii nè
galloni
I lupi diventani cani
È i sumeri lioni.
Spariscanu li prefetti
Incù la magistratura
Chì l'omi senza curragiu
Ùn
abbianu più paura
È à l'entre di l'inguernu
Malamorte
à u guvernu.
Un paisanu a notte aspetta
Cù rispettu
è emuzione
Senza tremà tardavellu
È caccia mi di
e prigione
È a santa libertà
Degna d'un populu maggiore.
U
CULUNIALISTU
(Marcellu Acquaviva )
À
prima intoppu vi pare
Un omu d'altru sapè
Cumpiacente è
manirosu
Sempre prontu à fà piacè
Ma pratende amparacci
In casa nostra à stà più bè.
À
certuni face imprissione
Cù i soldi è i dannari
S'ell'
ùn ne hà per ellu
U statu arrangia l'affari
È li
dà tutti avantaghji
Ricusati à nostri pari.
Cunnosce
tecnica è pratica
Amparete à l'alte scole
In Corsica ùn
anu fattu
Chì u guvernu ùn ne vole
È cusì
u ghjugniticciu
Hè grand'omu è noi bistiole.
S'ellu
sente parlà corsu
Appinza tandu u musu
Quessu hè faccende
anziane
Ci vole à perdenu l'usu.
Hè quant'hà vulè
fà panni
Aduprendu rocca è fusu.
S'omu canta una
paghjella
Ne diventa infribbacciatu,
Cambia prestu di culore,
Di
u so sangue hè spuzzatu
O quantu li face male
U nostru vechju
passatu.
Ùn c'hè populu nè nazione
Ch'ùn
sia di u so paese
È ciò ch'ellu vene à dì
Puntilleghja e so imprese
Sà ancu pinsà per noi
L'altre
idee sò difese.
Ma ùn sà micca chì quì
Nimu hà pudutu impone
Sintimi o fatti cuntrari
À
u spiritu di u rughjone
Solu accittemu da ellu
Un attu di cuntrizzione.
Si purrà chjamà sudesfu
U corsu ristatu fieru
Quellu ch'ùn hà betu
Acqua torbia à u bichjeru
Chì li porghje à manu in pettu,
U barbantone stranieru.
A
RIVOLTA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
O fratellu, o fratellu,
Sò sbarcati versu sera,
Cù li
cavalli di ferru
Facenu trimà la terra
U rinforzu di i fucili
È cù la tenuta nera.
Ùn
sentite per le muntagne
Le muvre sò accampate
In lu celu bughjicosu
E stelle si sò piattate
E mamme à lu fucone
Di neru
sò ammantate.
ripigliu:
Cantanu i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È
la so santa memoria.
O
fratellu, o fratellu,
S'hè piattatu lu scruccone,
Hà paura
u deputatu
Ùn averà più buccone,
Marchja u populu
rittu,
In casa di u latrone.
E
catene sò strappate,
Pronta hè la to carchera
E campane
ind'i paesi
Sonanu à sbattagliera
Per la pace, per l'avvene
È per la santa bandera.
Cantanu
i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.
U
MUVRINU
(Ghjuvanteramu Rocchi )
Di
le so prove
Sentu sempre lu vantu
Sò ghjunti à schere
È fattuli l'accampu
S'anu chjappu lu muvrinu
Chì
ci teniamu tantu
Po lu si n'anu falatu per purtassilu in un lampu.
Rizzati
o caru
U muvrinu arrivintu
Imbela in la strada
Chì colla
in Monte Cintu
Brama di ghjucacci torna
Induve lu lacciu l'hà
vintu
L'anu messu le pastoghje
E lampatu in un accintu.
Quassù
la muvra
Sola la curciarella
Tutta la notte
À chjamà
si scannella
Teme di vedela spenta
In celu l'ultima stella
Senza
chì lu so muvrinu
Sia torna à cantu à ella.
Da
Casamazza
È sempre in lattu à Golu
Falli l'avviu
Sin'à lu Ponte Novu
È po dopu fratta fratta
Sinu à
lu biancu Niolu
Quantu seranu cuntenti
È la mamma è lu
figliolu.
Rizzati
o caru
Aiò rittu chi hè ora
Tè la mio manu
Escimu inseme è fora
T'accumpagnerà Babbone
Chì
tù ùn abbia paura
Di fà cappià lu muvrinu
Serà la nostra primura.
SIMU SBANDITI
(Ghjuvanteramu Rocchi / Tradiziunale)
Simu sbanditi,
O pessima cunghjura
Chì sò dui seculi ch'ella dura,
C'hè stata tantu aduprata
La so trista punghjitura
Quandu impiegata
la forza,
Quandu la intrappulatura.
Da
Ponte Novu,
Finitu lu tazzeghju
Ci si sò dati à fanne
assai peghju,
Viulentendu è impicchendu
Induv'ellu c'era passeghju
Di u populu di Cirnu,
Chì ancu oghje n'hà lu schifeghju.
Per fà le so guerre,
È fà lu so imperu,
S'anu arrubbatu più di u bracciu fieru,
Ramintendusi le prove,
Di Ghjudice è di Sampieru,
È di Sambucucciu d'Alandu,
È di Paoli l'altieru.
Sò
senza bande,
Li nostri li pastori,
È senza terra sò tanti
agricultori,
Fora la giuventù corsa,
Stà fendu lu corri
corri,
Quand'elli sbarcanu à schere,
Li soi l'incettatori.
Micca
banditi,
Patriotti d'onore,
È per la patria pronti à lu
furrore,
E nostre bandere bianche,
Stampate di teste more,
Chjoccanu
cum'è saette,
In faccia à l'ingannatore.
Aiò
surelle,
Aiutate à la mossa,
Vi guidi sempre Faustina la corsa,
Chì lu populu di Cirnu,
Mai lu metteranu in fossa,
Sè
cun voi per cumpagne,
Demu oghje l'ultima scossa.
O
l'arme eterne,
D'ogni virtù pruvisti,
Femu spazzosa di tanti
inghjusti acquisti,
Ch'ellu si ne parla à veghja,
Quì
di li culunialisti,
O li ladri o li furdani,
O li cani fora pristi.
LETTERA
DI U PRIGIUNERU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Da
u fondu di e prigione induve tù sì,
Dimmi ciò chè
tù pensi,
Dimmi ciò chè tù brami...
Vogliu
cantà le to muntagne immaculate
Quandu l'alba santa si disceta in
mè,
In lu to celu ci cantanu le fate,
È tante voce pure
si spannanu cun tè.
Vogliu
cantà cum'è un figliolu curagiosu,
In terra nemica oghje incarceratu,
Cun tanta cura u destinu gluriosu.
M'hà purtatu cun fede à
l'altare sacrate.
Ripigliu:
Dammi la forza
per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì
fiera.
Vogliu
cantà li to oddii, le to passione,
Quandu mughja in mente u ventu
nustrale,
Chì ghjunghje è sbatte e porte di e prigione,
È chì l'eterna gloria alza lu so fanale.
Vogliu cantà
cun quattru muri per cunfine, Aspettendu l'ora di la verità,
È
anderaghju sempre senza fine,
A pace ritruvata per l'eternità.
Dammi
la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra
cusì fiera.
Salute
à tè, prigiuneru macchjaghjolu,
Quand'è tù turnerai
ùn ci serà più dolu.
CANTI
DI A TERRA E DI L'OMU
A
CANZONA DI U PIANU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Marcandria
è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu
Caminendu strappavanu
fiori
È fiscavanu pianu pianu
Marcandria
è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu.
In
lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane
Nant'à u pratu pascenu l'agnelli
Portanu tintenne è campane
In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane.
U falcu cerca
in la furesta
A culomba piatta in le fronde
L'acqua di la surgente si
spiccia
Di lu fiume cerca le sponde
U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde.
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata
da tanti cavalli
Senza sproni cun la chjoma sciolta
Vanu in liberta
per li valli
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli.
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima
stella
Pianu pianu si more le ghjornu
Mamma rientra la tinella
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella.
CANZONA
PER STELLA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Hè
spuntatu u primu fiore
Vicinu &agra