CANTA
U POPULU CORSU
A
canzona di u pianu
A galuppà A
rivolta
Allegria
Amicu
ci si tù
Arriti
Bruscu Cantu à Pablo Neruda
Canzona per Stella Ci hè dinu
Clandestinu
Companero
Corsica nostra
Ditemi I Ghjuvannali I
mulatteri d'Ulmetu
L'alta
strada
L'ancura di a
misericordia
L'elitti
L'odore d'i nostri
mesi
Lettera
à Nicoli
Lettera
di u mulatteru à u Corsu
Lettera
di u prigiuneru
Missaghju
Paghjella
di Ponte Novu
Quandi a terra move
Scorsa la vita
Simu sbanditi
Sognu è
spiranza
Sonniu
Suldatu di u populu và
Sunatu hè lu cornu
Surella
d'Irlanda
U culunialistu
U muvrinu
U
vagabondu
Un
paisanu
Un soffiu di libertà
Vergogna
à tè Viaghji
I MULATTERI D'ULMETU
Si senti chjuccà la
frusta
È batta li sunaglieri
Rientrinu da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.
La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu veni Culombu
Siguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.
Falchetta si poni in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata à l'istanti
Eppò ripidda la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchid'unu s'arresta.
Insumati ch'eddi sò tutti
Ricumencianu à chjuccà
E' cusì una par una
Sà ciò chì li resta à fà
Chì sott'à duie ore di soma
In marina hà da falà.
È li bravi mulatteri
Ni ripartinu à l'affretta
Senza mancu troppu tempu
D'accenda la sigaretta
Parchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.
Ma sempri strada facendu
Si sentinu li canzoni
Cunfusi par quiddi boschi
Cù tintenne è tintinnoni
È l'ochja sempri à li sacchi
Ch'eddu ùn si perdi carbonu.
Ghjambattista per istrada
Surveglia sempri li muli
Sè li so somi sò pari
S'eddi sò strinti li funi
Sicondi da lu so cantu
Ni faci anch'eddu altru è tantu.
Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi ad avali
Ma prestu sè Diu voli
Si spera di terminà
È lu ricordu di tutti
Sempri si cunsirverà.
À vedaci o amichi
Cantanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu mal'vulinteri
Parchì seti brava ghjenti
Corsi fidi è sinceri.
Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu in Ulmetu
Emu da fistà l'arrivata
Muli cum'è mulatteri
L'emu troppu disbitata.
SUNATU HÈ LU CORNU
Aiò tutti, fratelli,
chì hè l'ora
D'armà schjoppi è
di cigne carchera,
Da lu monte à lu
fiume à la serra
Chì lu cornu
ripigli à sunà.
Ripigliu
Sunatu hè lu cornu
Ùn ci hè più riscattu
À populu fattu
Bisogna à marchjà !
In lu cornu risona la
voce
Di Sampieru è di l'altri guerrieri
Chì per vive liberi è fieri
O per more, curagiu ci dà.
Aiò tutti, Cinarca è
Fiumorbu
Castagniccia è la fiera Balagna,
Ùn hè Corsu à chì
pienghje o si lagna,
U frestere ùn pò
ch'è rinculà.
Aiò tutti, fratelli,
chì hè l'ora
Di cessà frà noi
altri ste lite,
Ci emu fattu abbastanza ferite,
N'anu risu abbastanza culà.
Stintiriati ci semu
abbastanza
À l'azzizzu d'un
vile nimicu,
Tocca ad elli per ghjustu castigu
À purtanne lu dolu è trimà.
Aiò tutti, fratelli,
chì hè l'ora
Di stripà sta
razza maladetta
grida in celu, per noi vindetta
Tantu sangue è tanta infedeltà.
Ùn vidite ste donne
ammantate ?
Ùn sentite di Boziu lu Vechju ?
Anu fattu di cirnu un spavechju,
Cirnu, d'elli, un spavechju ferà.
Tutti sottu à listessa
bandera
Bianca, ornata di a testa Mora,
Aiò Corsi chì turnata hè l'ora,
Di l'antica nostra libertà.
COMPANERO
Piove nant'a vita
L'onda sguasserà
U sangue,a nutizia
D'ellu un'ci serà
Piove nant'a u core
L'onda infangherà
Pientu e rimore
Ma chi si po fà
Una manera di cantà la storia
una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità
Una manera di cantà la storia
Una manera di fà ch'ogni loca
Per tè companero
S'innalza un manu
Di fraternità
Piove nant'a vita
L'onda benistà
Sumenta ardita
Chi spunta digià
Ripigliu
CI HÈ DINU
Ci hè dinù tanti paesi strangeri
Fratelli di la briglia è di l'umbasti
Chì traccianu l'idee è li cuntrasti
Sgracinendu cullane di penseri
Ci hè dinù tante razze malavviate
Surelle di l'albore culuritu
Chì piglianu la strada è lu partitu
Di cio chi ci leia à le storie andate.
Ricantu:
Ci sò tutti quessi è po ci sò eo
È lu so passu novu hè dinù meo.
Ci hè dinù tanti populi malati
Fratelli di la frebba è lu dulore
Chì cantanu li so guai affanati
Cù lu vechju suspiru di l'amore
Ci hè dinù tante forze liberate
Surelle di lu mondu chi s'avvia
Vive, è da tante mane purtate
Chì ci mettenu in core l'allegria.
Ricantu
Ci hè dinù tanti associ per furtuna
Fratelli di l'ochji aperti à lu sole
Indiati cum'è squadre di fole
D'ùn vulè più esse cechi à la funa
Ci hè dinù tante voci discitate
Surelle di a fede è di a salvezza
Chì portanu à l'avvene a so carezza
È valenu più ch'è le fucilate.
Ricantu
SOGNU
E SPIRANZA
(Marcellu
Acquaviva )
Mi
vanu quelli paesi
Duve in sognu mi ne vocu
Per i chjassi forse appesi
A u cele in qualchì locu
Nanzu chì i lumi accesi
Un tradiscanu l'imbrocu.
Mi
porta quellu viaghju
Quassù in cima di a cullata
Ne ritrovu u pagliaghju
Cù a paghjola azzingata
È rivecu u tilaghju
Da a porta spalancata.
Mi
garba quellu vichjettu
Cù a so baretta misgia
Chì calfa un visu parfettu
Urnatu da barba grisgia
Mentre ch'in tornu, un caprettu
Saltillendu bela è intisgia.
M'attira
quellu bucchinu
Duve una scultura affacca
Poi a pippa è l'acciarinu
Ch'ellu caccia da a stacca
È u so ditu à ancinu
Chì strigne l'arba tabacca.
M'attira
quellu fucone,
A fumicosa muraglia,
A catena è u pilone,
E narpie natu a madia
È arrittu indu l'agnone
L'anticu fucile à scaglia
M'incanta a so mimoria
È a so voce sincera
È u Moru di a Vittoria
Postu à mezu à a bandera
Cù tutta l'eterna gloria
D'una razza cusì fiera.
Quandu
lu sognu hè finitu
Vecu ciò chì simu avà :
Un populu mezu sparitu
Spapersu da mare in là
Ma i Corsi anu capitu
Ch'in casa ci vole à vultà
Sì
la vita d'arimane
Un turnarà mai più
Oghje tante cose vane
Sò tinute da virtù :
È di qualità anziane
Bisognu ci n'hè, dinù.
CORSICA NOSTRA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Sentu
lu chjoccu di la campana
In a natura tuttu si spanna
Un son di cornu da le muntagne
Chì scaccia u Corsu da li so lagni
L'ora hè venuta di fà l'unione
Per la salvezza di la nazione
Sta voce pura vene da u core
Ci porta a fede, ci canta amore
Parla di Paoli, di i so guerrieri
Sopra à le cime è le fruntiere
Di Ponte Novu canta la gloria
Ci porta à l'arme, ci porta à more
Corsica
nostra, terra d'eroe,
Rizzati libera, falla per noi,
Portanu u nome di libertà,
I to figlioli pronti à marchjà,
Portanu u nome di libertà
I to figlioli pronti à luttà.
LETTERA DI U
MULATTERU A U CORSU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
O
Corsu caru cumpagnu
Di tante sorte mischina
Veni à ascultà lu mio cantu
S'è no ne vai in ruvina
Stà à sente la mio storia
Ancu s'è tù ùn ai voglia
O quant'aghju incaminatu
Incurunendu li cresti
Chjucchittava la mio frusta
Pè li monti è li furesti
Cù lu sole è lu muntese
Più ch'è in ogni paese.
Passava tutte ste gorghe
Scurtatu da tante ghjente
Chì per vedemi affaccà
Eranu tutti impazienti
È mi facianu onore
O Corsu cun tantu amore.
Qualchì volta à l'attracghjata
Nantu à qualchi muraglione
Cù li vechji è li zitelli
Scuppiavanu le canzone
Felice era u nostru cantu
Chì ogni ghjornu era santu.
Quandu falava la notte
Durmia per ste campagne
Si sentia le tintenne
Spaperse per le muntagne
È sottu à lu mio pilone
Mi facia un casarone.
S'o t'aghju cantatu o Corsu
Per sti tempi d'una volta
N'aghju tamaritu rimorsu
È la memoria s'hè sciolta
Ma ti pigliu à testimone
Per dà fiatu à le mio canzone.
SULDATU DI U POPULU VA
(Saveriu Valentini )
A
Corsica tomba iè
Tomba
Ma senza sipultura
In u cimiteriù umanu
Di i cuscenzi luzzinosi
Si sceta
È tremani di paura
I rapaci sanguinosi
È culpevuli
Chi bulani à corpu pienu
Sopra a so agunia
Di i seculi pasati
Chì morta no
A Corsica ùn hè morta
A Corsica maiori
À i porti di l'orienti
A Corsica di l'Eroi
Quidda di a libertà
Di a spiranza scitata...
È u mondu a fighjula...
Da
la fumaccia
Pagna
Di a storia addurmitata
Di storia incarciarata.
In i carciari oscuri
Di quidda chi hà vintu
I fucili rughjinosi
Di Corsica rinata
Sortini
Culpiteghjani da veru
In a memoria cumuna
Intricciata
Ma viva
Di u populu chì và
È
tirani in Aleria
È tombani in Bastia
È l'unità si faci
Daretu à ogni colpu.
Suldati u populu
A libertà si sà
Costa a vita di l'omu.
U populu minò
Mucatu da e catene
Chì porta in pesu in pesu
Corsica cù finu ad oghji
È dumani sempri
Iè e prighjò si chjudenu
È si chjuderanu dinò
Nantu à curaghju di l'omi
Finu à quandu
Iè finu à quandu
Ma ogni porta chì si chjude
Da u bughju
Centu ne caccia torna
È a me penna s'infiara
A meia a toia
È tante è tante dinù
Com'è a mescia
Chì brusgia
Incesa da a to manu.
ARRITI
(Filice Filippi/tradiziunale)
Da
quì mughju mane è sera
Da quì pensu notte è ghjornu
Da Corti lampu a chjama
À i corsi di u mondu
Ch'ormai l'ora hè sunata
In Corsica di fà ritornu.
Pruclamu le to sintenze
Senza vulè fà un delittu
Senza mette bassu l'arme
Si ùn aghju u me dirittu,
Prontu
à tumbà è prontu à more
Sì cusì a sorte vole.
O scruccone sceleratu
O tù perfidu destinu
M'hai suchjatu lu sangue
M'hai ingrunchjatu lu spinu
Sia d'estate o d'inguernu
In paradisu o infernu.
O fratellu sò invechjatu
È u me core si lagna
Ùn sentu più la to voce
Da San Petrone à la Tavagna
Ne sò tutti imbastarditi
Da la piaghja à la muntagna.
Ch'ellu piovi una cumetta
È distrughje i cannoni
L'omi tutti scapigliati
Senza frisgii nè galloni
I lupi diventani cani
È i sumeri lioni.
Spariscanu
li prefetti
Incù la magistratura
Chì l'omi senza curragiu
Ùn abbianu più paura
È à l'entre di l'inguernu
Malamorte à u guvernu.
Un paisanu a notte aspetta
Cù rispettu è emuzione
Senza tremà tardavellu
È caccia mi di e prigione
È a santa libertà
Degna d'un populu maggiore.
U CULUNIALISTU
(Marcellu Acquaviva )
À
prima intoppu vi pare
Un omu d'altru sapè
Cumpiacente è manirosu
Sempre prontu à fà piacè
Ma pratende amparacci
In casa nostra à stà più bè.
À certuni face imprissione
Cù i soldi è i dannari
S'ell' ùn ne hà per ellu
U statu arrangia l'affari
È li dà tutti avantaghji
Ricusati à nostri pari.
Cunnosce tecnica è pratica
Amparete à l'alte scole
In Corsica ùn anu fattu
Chì u guvernu ùn ne vole
È cusì u ghjugniticciu
Hè grand'omu è noi bistiole.
S'ellu sente parlà corsu
Appinza tandu u musu
Quessu hè faccende anziane
Ci vole à perdenu l'usu.
Hè quant'hà vulè fà panni
Aduprendu rocca è fusu.
S'omu canta una paghjella
Ne diventa infribbacciatu,
Cambia prestu di culore,
Di u so sangue hè spuzzatu
O quantu li face male
U nostru vechju passatu.
Ùn c'hè populu nè nazione
Ch'ùn sia di u so paese
È ciò ch'ellu vene à dì
Puntilleghja e so imprese
Sà ancu pinsà per noi
L'altre idee sò difese.
Ma ùn sà micca chì quì
Nimu hà pudutu impone
Sintimi o fatti cuntrari
À u spiritu di u rughjone
Solu accittemu da ellu
Un attu di cuntrizzione.
Si purrà chjamà sudesfu
U corsu ristatu fieru
Quellu ch'ùn hà betu
Acqua torbia à u bichjeru
Chì li porghje à manu in pettu,
U barbantone stranieru.
A RIVOLTA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
O
fratellu, o fratellu,
Sò sbarcati versu sera,
Cù li cavalli di ferru
Facenu trimà la terra
U rinforzu di i fucili
È cù la tenuta nera.
Ùn
sentite per le muntagne
Le muvre sò accampate
In lu celu bughjicosu
E stelle si sò piattate
E mamme à lu fucone
Di neru sò ammantate.
ripigliu:
Cantanu
i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.
O
fratellu, o fratellu,
S'hè piattatu lu scruccone,
Hà paura u deputatu
Ùn averà più buccone,
Marchja u populu rittu,
In casa di u latrone.
E
catene sò strappate,
Pronta hè la to carchera
E campane ind'i paesi
Sonanu à sbattagliera
Per la pace, per l'avvene
È per la santa bandera.
Cantanu
i patriotti
Nant'à i chjassi di a storia
Cantanu la patria amata
È la so santa memoria.
U MUVRINU
(Ghjuvanteramu Rocchi )
Di
le so prove
Sentu sempre lu vantu
Sò ghjunti à schere
È fattuli l'accampu
S'anu chjappu lu muvrinu
Chì ci teniamu tantu
Po lu si n'anu falatu per purtassilu in un lampu.
Rizzati
o caru
U muvrinu arrivintu
Imbela in la strada
Chì colla in Monte Cintu
Brama di ghjucacci torna
Induve lu lacciu l'hà vintu
L'anu messu le pastoghje
E lampatu in un accintu.
Quassù
la muvra
Sola la curciarella
Tutta la notte
À chjamà si scannella
Teme di vedela spenta
In celu l'ultima stella
Senza chì lu so muvrinu
Sia torna à cantu à ella.
Da
Casamazza
È sempre in lattu à Golu
Falli l'avviu
Sin'à lu Ponte Novu
È po dopu fratta fratta
Sinu à lu biancu Niolu
Quantu seranu cuntenti
È la mamma è lu figliolu.
Rizzati
o caru
Aiò rittu chi hè ora
Tè la mio manu
Escimu inseme è fora
T'accumpagnerà Babbone
Chì tù ùn abbia paura
Di fà cappià lu muvrinu
Serà la nostra primura.
SIMU SBANDITI
(Ghjuvanteramu Rocchi / Tradiziunale)
Simu
sbanditi,
O pessima cunghjura
Chì sò dui seculi ch'ella dura,
C'hè stata tantu aduprata
La so trista punghjitura
Quandu impiegata la forza,
Quandu la intrappulatura.
Da
Ponte Novu,
Finitu lu tazzeghju
Ci si sò dati à fanne assai peghju,
Viulentendu è impicchendu
Induv'ellu c'era passeghju
Di u populu di Cirnu,
Chì ancu oghje n'hà lu schifeghju.
Per fà le so guerre,
È fà lu so imperu,
S'anu arrubbatu più di u bracciu fieru,
Ramintendusi le prove,
Di Ghjudice è di Sampieru,
È di Sambucucciu d'Alandu,
È di Paoli l'altieru.
Sò
senza bande,
Li nostri li pastori,
È senza terra sò tanti agricultori,
Fora la giuventù corsa,
Stà fendu lu corri corri,
Quand'elli sbarcanu à schere,
Li soi l'incettatori.
Micca
banditi,
Patriotti d'onore,
È per la patria pronti à lu furrore,
E nostre bandere bianche,
Stampate di teste more,
Chjoccanu cum'è saette,
In faccia à l'ingannatore.
Aiò
surelle,
Aiutate à la mossa,
Vi guidi sempre Faustina la corsa,
Chì lu populu di Cirnu,
Mai lu metteranu in fossa,
Sè cun voi per cumpagne,
Demu oghje l'ultima scossa.
O
l'arme eterne,
D'ogni virtù pruvisti,
Femu spazzosa di tanti inghjusti acquisti,
Ch'ellu si ne parla à veghja,
Quì di li culunialisti,
O li ladri o li furdani,
O li cani fora pristi.
LETTERA
DI U PRIGIUNERU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Da
u fondu di e prigione induve tù sì,
Dimmi ciò chè tù pensi,
Dimmi ciò chè tù brami...
Vogliu cantà le to muntagne immaculate
Quandu l'alba santa si disceta in mè,
In lu to celu ci cantanu le fate,
È tante voce pure si spannanu cun tè.
Vogliu
cantà cum'è un figliolu curagiosu,
In terra nemica oghje incarceratu,
Cun tanta cura u destinu gluriosu.
M'hà purtatu cun fede à l'altare sacrate.
Ripigliu:
Dammi
la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.
Vogliu
cantà li to oddii, le to passione,
Quandu mughja in mente u ventu nustrale,
Chì ghjunghje è sbatte e porte di e prigione,
È chì l'eterna gloria alza lu so fanale.
Vogliu cantà cun quattru muri per cunfine, Aspettendu l'ora di la
verità,
È anderaghju sempre senza fine,
A pace ritruvata per l'eternità.
Dammi
la forza per tene alta la to bandera,
È libertà per la to terra cusì fiera.
Salute
à tè, prigiuneru macchjaghjolu,
Quand'è tù turnerai ùn ci serà più dolu.
CANTI DI A TERRA E DI L'OMU
A CANZONA DI U PIANU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Marcandria
è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu
Caminendu strappavanu fiori
È fiscavanu pianu pianu
Marcandria
è Petrusimone
Andavanu inseme in lu pianu.
In
lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane
Nant'à u pratu pascenu l'agnelli
Portanu tintenne è campane
In lu pianu ci sò tanti acelli
È cantanu ancu le funtane.
U
falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde
L'acqua di la surgente si spiccia
Di lu fiume cerca le sponde
U falcu cerca in la furesta
A culomba piatta in le fronde.
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli
Senza sproni cun la chjoma sciolta
Vanu in liberta per li valli
A ghjumenta galoppa galoppa
Scurtata da tanti cavalli.
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella
Pianu pianu si more le ghjornu
Mamma rientra la tinella
U sole s'hè spentu in lu celu
È s'affacca la prima stella.
CANZONA PER STELLA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
Hè
spuntatu u primu fiore
Vicinu à lu pasturellu
Cusì cantava l'acellu
In lu chjosu di l'amore
Vicinu à lu pasturellu
Hè spuntatu u primu fiore.
In
lu chjossu di l'amore
Si hè calata una stella
Cù a musica più bella
U ventulellu chì corre
Si hè calata una stella
In lu chjossu di l'amore.
U
ventulellu chì corre
Ùn pianta mai una stonda
È face pienghje le fronde
In un amaru dulore
Ùn pianta mai una stonda
U ventulellu chì corre.
BRUSCU
(Marcu Casanova)
Bruscu
l'avia chjamatu
Un cane turcatu è neru
Per la caccia rinnumatu
Cunnisciutu in lu terzeru
Causa di la so morte
Perch'ellu era troppu fieru.
Fieru
era cum'è un lione
È nun avia paura
Davanti à un battaglione
Li si mettia in pettura
Soca si cridia forte
Ancu più chè la natura.
Una
mane di bon'ora
Partimu à fà la battuta
Chì ghjurnata di malora
Ch'ella ùn fussi mai venuta
Ch'ellu avia da more Bruscu
Quale
l'averia creduta.
Un
cignale pocu ombrosu
Stava nentr'à un sepalaghju
Bruscu troppu curagiosu
Ùn lu muvia à l'abbaghju
Si face entre per cacciallu
Ma surtì cun pocu laziu.
Un solu colpu di sanna
Li tagliò lu core nettu
S'ell'era stata la fiama
D'un cultellu o d'un stilettu
Per favurisce la morte
Ùn facia più bell'effettu.
La morte di u mio cane
Ùn mi piace manc'appena
Ma la vogliu suppurtane
Bench'ella mi facia pena
Chì saria stata peghju
Per quella di Filumena.
Avà seranu cuntenti
Per la macchje li cignali
Ùn temenu li so denti
Nè mancu li mansellari
Ùn li dava basgii dolci
Chì ghjeranu morsi amari.
Le levre di lu Canale
Si ne ponu stà tranquille
Bruscu ùn li face più male
Finite sò le so sguille
S'elle sanu ch'ellu hè mortu
Seranu cuntente anch'elle.
O Bruscu riposa in pace
Ch'avà t'aghju vindicatu
Quessa in Corsica si face
Per un amicu fidatu
Quellu chì hà tombu à tè
Di piombu l'aghju stinzatu.
L'ALTA STRADA
(Ghjuvanpaulu
Poletti )
La
mio culomba messaghjera
Chì parte per longu viaghju
Traversa la Corsica intera
Cù lu zitellu è lu capraghju.
Salutami
l'Omu di Cagna
È l'Ospedale cun Bavella
Di lu Cuscionu la muntagna
Incù l'Alcudina per stella.
Stende
lu volu maestosu
Calà u to sguardu in pianu d'Ese
Ci sò li Pozzi è lu Renosu
Ti faranu cullane appese.
Franca
l'Oriente è Monte d'Oru
Da Manganellu à la Maniccia
Cù li lavi di lu Ritondu
Guardà lu Cardu è Lattiniccia.
Acqua Ciarnente è Camputile
Da Ninu à Verghju per la furesta
Hè bella la neve d'aprile
Quandu u sole si mette in festa.
O
Paglia Orba luminosa
Regina bianca incurunata
Damicella cusì pumposa
Di lu Cintu s'hè innamurata.
Cantanu
inseme cun amore
Cù l'altre cime di lu circondu
U silenziu fattu rimore
Per la bellezza di lu mio mondu.
CLANDESTINU
(Ghjuvanpaulu Poletti )
T'aghju
intesu caminà di bughju in la campagna Caru fratellu di l'ombra ai la
notte per cumpagna
Di ghjustizia sì vestutu per acciaccà la macagna. Anu insischitu lu
populu dopu l'affare d'Aleria
Hè ghjunta la forza armata cù i panni di a miseria Sò sbarcati i so
banditi a milizia vituperia
Senti u frombu chi si move da l'alte cime à lu pianu Per ogni calzu di
vigna sta armatu un paisanu
Tù ascosu in l'ombra pagna porti u tonu in la to manu.
A rivolta nasce in mè è porta lu mio destinu
Prestu spunterà lu ghjornu è ti saraghju vicinu
È dumane la to strada sarà mea clandestinu.
SURELLA D'IRLANDA
(Ghjuvanpaulu Poletti )
S'hè
infiarata la mio rima chi n'aghju tamanta pena Hè scritta nant'un
giurnale a disgrazia chi ti mena Ti casticheghja l'Inglese chi ti
strigne la catena Surella d'Irlanda.
Sò figliola di sta terra è aghju listessa sorte
La mio prigione hè francese è mute sò le so porte
È l'ordine culuniale mi hà cundannatu à morte Surella d'Irlanda.
È to notte sò sangue è ammantate di dolu
Quandu ghjunghje la mitraglia qual'hè ch'ùn si sente solu
Una sera in Bastia m'anu pigliatu un figliolu
Surella d'Irlanda.
Paura ùn ne cunniscia chi figliolu era d'onore
Ma quandu l'anu intravatu s'hè strappatu lu mio core
Ma francaraghju lu mare per sparghje lu mio terrore Surella d'Irlanda
Un ghjornu ci scriveremu quandu a pace turnerà Quandu a mente sarà
sciolta per pudecci abbraccià È stu mondu d'inghjustizia ghjurgu
ch'ellu cascherà Surella d'Irlanda.
L'ELITTI
(Canta u Populu Corsu)
Elli
di li paesi
Ne facenu l'avvinta
Cù la so sciarpa cinta
Ci vulenu ingannà.
Riturnella:
Ùn andemu à vutà
Per sti purcellacci techji
Ùn li demu da manghjà
Ch'un ghjornu anu da crepà.
Pensanu à diritta
Si presentanu à manca
È nisunu si stanca
Di vedeli ingrassà.
Riturnella
Unu
face la volpe
È l'altru la curnachja
È battenu la machja
Sempre pronti a furà.
Riturnella
Elli in ogni famiglia
Si strappanu una fetta
Per empie la sacchetta
Cume elli a sanu fà.
Riturnella
UN PAISANU
(Ghjuvanpaulu Poletti)
Hè
fattu di lume un paisanu
Quandu in celu u sole si move
Quandu spunta u ghjornu luntanu
Hè fattu di lume un paisanu. --bis--
Hè
fattu di pena un paisanu
Quandu
u solcu li nasce in fronte
Quand'ella si scaglia a so manu
Hè fattu di pena un paisanu. --bis--
Hè fattu di gioia un paisanu
Quandu
a pianta nasce più bella
Quandu l'alburoni si spannanu
Hè fattu di gioia un paisanu. --bis--
Hè fattu di stintu un paisanu
Quandu
a terra si face dura
Quandu u tempu si face stranu
Hè fattu di stintu un paisanu. --bis--
Hè fattu di sangue un paisanu
Quandu
a rimigna strangera
Li porta lu focu è lu dannu
Face corre u sangue un paisanu. --bis--
DITEMI
(Ghjuvanteranu Rocchi)
O
Mà chì vulia ditti,
Troppu spessu stemu zitti,
Tù in un scornu è eu in quill'altru
Quantu ci manca lu passu
Di quellu chì ghjè quallà
Per azzicacci la pena
Sò ci parlessimu à pena
Tantu sò a verità
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
M'anu insignatu di ditu:
"Hè figliolu di banditu !"
Toccu quant'è mi sò intesu
Po cù lu mio pugnu tesu
Lu nostru populu offesu
Babbu sempre l'hà difesu
Quale di voi ùn la sà.
U lindumane à bon'ora
Tempu simu intrat'in scola
Nant'à lu nostru tavulone
Foscu più chè una prigione
Una manu di zitellu
C'avia postu un acellu biancu,
È scrittu: libertà !
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
Sai, avà, dettu lu corsu
Ci mettimu à parlà corsu
Emu tutti à u curughjolu
Un nome di macchjaghjolu.
Eiu, hai induvinatu
Portu lu nome di Babbu
Ch'elli c'anu incarceratu
Ch'elli c'anu incarceratu,
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
T'arricord'issa matina
I nostri sogni in pulvina
Ellu solu, elli sei
Manittatu mani è pedi
Po lu si, l'anu purtatu
Ghjustu s'ellu c'hà basgiatu
Quant'ellu era curagiosu
Babbu caru u to sposu,
Ma sì muta o Mà,
Ma sì muta.
Da
u mio più prufondu sognu
Ogni ghjornu cresce un frombu
Ghjè quellu d'un aviò
Chì partendu à le prigiò
Mi sbranguleghja lu capu,
Mi trapaneghja lu core
Mi discetu è vecu à Babbu,
Incatinatu è prontu à more
È tù chì ùn vole parlà
Dimmi ch'ellu hà da vultà !
Dimmi ch'ellu hà da vultà !
Dite ch'ellu hà da vultà !
PAGHJELLA DI PONTE NOVU
(Canta u Populu Corsu / Tradiziunale)
Sè
tù passi per ste sponde
Pensa a salutà la croce.
Quì sò cascati l'antichi
Cantendu à alta voce.
Per difende a libertà
Contr'à u francese feroce.
U VAGABONDU
(GhjuvanPaulu Poletti )
Una
fata peregrina s'hè calata in lu mio core
Ella guida la mio strada con furtuna è cun amore Corre corre
all'infinita u ventu di la mio vita (bis)
Cum'è pane d'ogni ghjornu aghju una sporta di stelle
Per a luna è per u sole scrivu le mio riturnelle
Corre corre all'infinita u ventu di la mio vita (bis)
Quandu d'inguernu la neve mi trova per iss'alte cime
Cercu sempre qualch'agrottu per finisce le mio rime Corre corre
all'infinita u ventu di la mio vita (bis)
Cum'è sposa aghju una musa, cum'è lettu aghju la terra
E le mio sole cunfine sò la muntagna e la serra Canta canta
all'infinita u ventu di la mio vita (bis)
L'ODORE D'I NOSTRI MESI
(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti)
Ottobre
sente e castagne
In paese fumicosu
Quand'u celu nebbiacosu
Fala nant'à le muntagne
Pare tutt'avvene chjosu
È finite le cuccagne.
Dicembre
sente l'aranciu
Chì fiurisce per'sse piaghje
Ma quandi lu ventu traghje
Piglia inguernu lu sbilanciu
Tempu d'acque è di nivaghje
Affanosu è pocu danciu.
Maghju
sente la ghjinestra
Chì sbuccia per lu pughjale
Inzeppisce fiuminale
Verdiceghja la campestra
L'acelli sparghjenu l'ale
Si spalanca la finestra.
Aostu
sente a filetta
Calpighjata a merendella
A notte s'empie di stelle
Di dulcezza benedetta
In core di le zitelle
C'hè un fiore chì l'aspetta.
Chì
senteranu li mesi
Di la prussima stagione
Duve piantera viaghjone
Cù le so sperenze appese
È basteranu e canzone
Per guarì tutte l'offese ?
L'ANCURA DI A MISERICORDIA
(GhjuvanPaulu
Poletti)
Messageru
di a storia
Quand'è tù ghjunghji in Sagone
Dà un'occhjata à l'orizonte
È ascolta lu marone
Senterai qualchì voce
Di stu fattu testimone.
Eranu
tant'omi fieri
Tutti di ceppu lucale
Nant'à un battellu sbrancatu
In pettu à lu tempurale
Sott'à un celu spaventosu
Cum'è le porte murtale.
Si
stracciava ogni vela
Un ventu forte stridava
Più l'omi tenianu morsu
Più l'onda si scatenava
È à l'unu è l'altru latu
A morte già s'affiancava.
Cum'è
una bestia ferita
È senza speranza alcuna
Strinti in un ultimu fiatu
L'omi sciolsenu la funa
À quale ci era anudata
Cù l'ancura di furtuna.
Ad
ùn trattu u bastimentu
Cum'è un cavallu dumatu
Fù scacciatu da l'infernu
U tempu s'era fermatu
L'omi casconu in preghera
Fin' chì u mare fù calmatu.
Quandu
u celu fù serenu
Ognunu purtava in gloria
L'ogettu di a so salvezza
Chjamatu misericordia
Fù lasciatu sopr'à locu
È stampatu in la memoria.
Ma
in fondu di lu mare
Oghje ch'hè oghje in Sagone
A rena hè più chè nuda
Un furesteru latrone
S'hà coltu senza vergogna
Quella ancura testimone.
Avà
corsu stami à sente
Sta canzone ùn hè finita
Fatti onore à ripiglià
Un pezzu di a to vita
È lampa fora stu latru
À la manu troppu ardita
È lampa fora stu latru
À la manu troppu ardita.
AMICU CI SI TU
(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti )
Amicu,
ci sì tù chì ci porghj i la manu
Quandi u ventu gira ind'u celu isulanu
Quandi u sensu spira ind'u cerbellu umanu
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci porti penseru
Quandi u morsu stringhje di ferru furesteru
Quandi l'ochju dinnera da lu vechju addisperu Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì copri lu dulore
Quandi a brusta ghjala u focu di l'amore
Quandu a fede cala in core traditore
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci apri le porte
Quandi l'idea move nant'à le strade torte Quand'ellu sbuccia un fiore
cum'è sognu di morte Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ci dai sperenza
Quandi a vita cagna ci tomba fratellenza
Quandi a terra cara si sfuma in la partenza
Amicu,ci sì tù
Amicu, ci sì tù chì ghjetti lu mandile
Quandi u tempu vene d'ùn esse più ghjentile Quand'elle vene l'ora d'ùn
esse più civile
Amicu, ci sì tù
Amicu, ci sì tù
QUANDI A TERRA MOVE
(Ghjacumu Fusina / GhjuvanPaulu Poletti)
Quandi
a terra move
Sott'a la sciappitana
Di Corsica luntana
Mi vogliu avvicina
Sentu chi l'aria trema
Ch'ellu mughja lu mare ava si chi mi pare
Stu ventu girera
Issa terra he la nostra
Nisun ci po pretende
Ormai un n'he a vende un vale a pattighja
Ci so nati l'antichi
Dapoi la filitosa la vulemu fa sposa quelle so liberta
Sona lu vecchju cornu
Sopra lu mondu novu
Per mette'a u provu
L'amore di qualla
E imbrusche so in lu saccu
Chi la mio manu un tremi
Chjunti a li punti stremi
A scelta si fara
Simu l'eredi ghjusti
Di Corsica striziata
Corsica marturiata
Ti vulemu aiuta
ALLEGRIA
(Natale Luciani)
Un
sguardu zitellinu chi si sveglia
Scuprendu l'alba chjara di fraternità
Un strinta di manu maraviglia
L'amicizia frà l'omi per l'eternità
Cantu chi sparghje l'ale via via
Supranendu e campagne empiendu cità
Tanti culori tant'allegria
D'una vita rinova chi prinincipia avà.
Ripigliu:
Vene venerà quellu ghjornu
Vene vene venerà
Quellu mumentu chi per tè
Serà benestà
Tornerà tornerà una stonda
Torne torne tornerà
Quell'allegria cumuna di la libertà.
Un sguardu zitellinu chi si sveglia
Scuprendu l'alba chjara di fraternità
Un strinta di manu maraviglia
L'amicizia frà l'omi per l'eternità
Ripigliu
SONNIU
(Natale Luciani)
Stendi
la to manu o giuventù
Strappendu u velu di schjavitù
Per fà chì dumane
Schiarisca e funtane
Di la vita.
Poni lu to sguardu o giuventù
Nantu à tanti valori è virtù
Per fà di l'amore
Lu più bellu fiore
Di la vita.
RICANTU
Sonniu di tanta sperenza
Chì disceterà
Un'aria di liberta
Forza di tanta credenza
Chì sustenerà
E ragione di luttà.
Apri lu to core o giuventù
Sopra à la miseria, nant'à
Tutta a natura sana
Chì move è s'inganna
Per la vita.
Fà
chì la to voce o giuventù
Oramai ùn si taci mai più
Di mughjà più forte
Sopra à tante lotte
Per la vita.
MISSAGHJU
(Natale Luciani )
Tanta
suffrenza
Spapersa in lu mondu
L'omu chì vole campà
A me speranza
In missaghju mandu
Quellu chì cerca à luttà.
Fratellu
ormai
A to lotta hè mea
T'avvii mezu à l'avversità.
Cunnosci i guai
Per fà chì l'idea,
Splendi per a libertà.
Lacrima
pura
Chì sbuccia surgente
A fiumara di l'unità
Forza sicura
Chì richjara a mente
Soffiu di a verità.
Passa
una vita
Di gioia è di pena
Passu di fideltà
Parolla scritta
Chì sempre sumera
L'avvene, chì ne serà?
RICANTU
Cresce la voce
Sopra à le fruntiere
Purtendu a speranza quallà
Dannu veloce
Canzone straniere
Chjamendu a sulidarità
SCORSA LA VITA
(Ghjacumu Fusina / Natale Lucciani )
Hè
natu un fiore ghjallu
In chjosu di virdura
È nisun'ùn hà primura
D'innuchjallu.
Hè
natu un pesciu è pare
Culuritu di gioia
Caccia l'acqua la noia
Di u mare.
Scorsa
la to vita
Cum'è u ventu
Si n'hè sparita
Si n'hè finita
Hè firmatu spaventu
È la mio vita.
Hè
natu angusciosu
Dubitu in la mio mente
Chì st'anima ùn risente Riposu.
Hè
natu un pecurellu
Ind'è l'altu pascile
Vicinu à un fucile
D'un pasturellu.
Sò
nati centu zitelli
À tempu à lu veranu
Ma di a so vita elli
Chì feranu ?
Scorsa la to vita
Cum'è u ventu
Si n'hè sparita Si n'hè finita
Hè firmatu spaventu
È la mio vita, ferita.
UN SOFFIU DI LIBERTA
(GhjuvanPaulu Poletti )
Quandi
u mare amurosu carezza le to sponde,
È chì l'aria s'infiara à l'imbruni di a terra. M'incantanu e stagione
chì azziganu e to stonde,
È l'ombra di a pace ch'invadisce la sera
Cum'è
un soffiu di libertà.
Quandi
i venti d'inguernu scappanu à lu meziornu, Nant'à e spiche mature
intrecciate in'onde d'oru. Vegu ballà una fiara nata in core di
ghjornu,
È chì l'ochji di u vechju luce tale un tesoru.
Cum'è un soffiu di libertà.
Quandi
u sognu d'oghje si mette in catalettu,
Di tutte e schjavitù di tutte e to ruine.
Sentu cantà una voce in fondu di u mio pettu,
Chì corre à chjama l'anima da l'elpe à le marine.
Cum'è un soffiu di libertà.
Da
le to mosse antiche à l'alba incatenata,
Da u fiore chì spunta à l'usciu di e prigione.
Viaghjà culore di lume a mente rivultata,
Di quellu chì ti cerca è ti scopre Nazione !
Per un soffiu di libertà !
VERGOGNA A TE
(GhjuvanPaulu Poletti )
Nant'à
a piaghja luminosa
Di mullizzu suminata,
C'hè tanta ghjente accatastata
Nant'à a rena dulurosa.
Vergogna
à tè chì vende a terra !
Quì
ind'è u strangeru hà cumpratu
C'hè una casa vituperia,
Chì stupa nant'à a miseria
Di u to locu abbandunatu.
Vergogna
à tè chì vende a terra !
In
quelle campagne brusgiate
Più mancu un cane ùn abbaghja,
Magra trista la ghjandaghja
Canta è stagione malate.
Vergogna
à tè chì vende a terra !
A
rimigna in campusantu
Trà mez'à e tombe s'hè stese,
È di u tempu l'offese
Men'à u sguardu ogni tantu.
Vergogna
à tè chì vende a terra !
È
l'estate ti vede fieru
Sbarc'à mezu e to ruine,
Cù e manere parrighjine
Di l'omu senza pinseru.
Vergogna
à tè chì vende a terra !
Ùn
tornà più o traditore
Chì si ride di e mio pene,
U sangue di le to vene
Di u soldu hà lu culore.
Vergogna à tè chì vendi a terra !
Vergogna à tè chì vendi a terra !
LETTERA A NICOLI
(GhjuvanPaulu Poletti / Dumenicu Gallet )
Eramu
in lu quaranta trè
U focu era universale
Arritti s'eranu tant'omi
Daret'à la fiama nustrale
Rispudendu à la to chjama
Cù lu Fronte Naziunale.
Tutt'ognunu
s'eranu adduniti
Contr'à quell'indegnu macellu
Più di un giuvanottu arditu
È donne, i vechji è li zitelli
Sottu à la bandera libera
Quella di li corsi ribelli.
Di
a libertà di u mondu
Ne fusti un bellu sullatu
Contr'à e milizie fasciste
S'hè spentu fieru lu to fiatu
Quand'una matina d'aostu
Tù morsi degnu è rivultatu.
Da
e cime valle à e piane
Chjuccavanu tante ciccone
A rivolta fù pruclamata
Intornu à lu vechju fucone
È in un frombu di fucile
Fù salvata a vechja Nazione.
Eu
quandu vegu l'inghjustizia
Cum'elli à ci volenu impone
Quantu mi pare sempre viva
Quella lettera testimone
Chè tù c'hai lasciatu un ghjornu
In lu fondu di a to prigione.
Oghje
u to populu hè sempre in lotta
Per una causa universale
Hè sempre rittu u to figliolu
Rossa hè la fiama nustrale
Chì schjarisce la strada nova
Di u Fronte Naziunale.
VIAGHJI (Ghj. Fusina/Ghj-F Leschi)
Da scopre venti simu nati Cum'è l'acelli benedetti Chì si lascianu nidu è tetti Quand'ella vene l'inguernata
Simu sempre à valisge fatte Simu sempre à mezu à le mosse Pocu ci impremenu le scosse È pocu dinù le disfatte
Cum'elli sò belli i viaghji L'avviò li treni è li battelli È di stradò li riturnelli Cù centu mila paisaghji
È po li cavalli d'idea I più maravigliosi sogni I più primurosi bisogni A nostra più bella epupea
Ma chì ci moverà le voglie Chì ci mette l'ale à i pedi È ci accarezza vulinteri Cum'è l'acqua nantu à le foglie
Quand'ella corre liberata Ch'ella canta e so canzone Nant'à a ringhera di u balcone È ch'ella leva una ventata
SIMU DI QUELLI DI PARTENZA SIMU DI QUELLI DI VULTATA CUSÌ RINOVA L'ABBRACCIATA CUSÌ RIBOMBA LA SPERENZA
SINTINEDDI
(F. Lanfranchi/N. Luciani) Tali un ochju lampatu à u mare latinu
O una mani porsa à l'imperi à liventi
Un sognu maladettu d'eternu scarpiddinu
O una chjama antica chi più nimu n'ùn senti
Tali i voci chi funu da culandi à l'ora
E li visi di petra chi dissinu di nò
Quidda sumiglia strana chi ùn si volsi mora
E l'idea chi tandu tuttu quì principiò
Tali a mani chi vensi in tempu d'ancu à fà
E vi feci d'altura cù quiddu arti supranu
Un era ancu lu mondu é n'erati digià
Guardiani impitrati di u ricordu umanu
Tali l'abbracciu primu chi u silenziu vi deti
E li sapienzi arcani cù li so canti immersi
Di ciò chì ùn hè storia tiniti li sicreti
Tali una citatella chi a mimoria persi
A GALUPPÀ
A terra,a terra, a terra di Corsica
U mare, a piaghja, a muntagna diserta
Galoppa cavallu sfrenatu
Si d'un populu natu
E sta terra hè a toia.
À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'
Ribomba, ribomba, a terra di Corsica
È da e staffe ti ribomba in core
Galoppa cavallu sfrenatu
Sì di sciuma bagnatu
E sta terra hè a toia.
À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'
Davanti, davanti ùn ci hè nimu
A morte ùn anscia più sè tù la piglii in groppa
Galoppa cavallu sfrenatu
Sì d'un populu natu
E sta terra hè a toia.
À galuppà, à galuppà
Sin'à lampalli ind'u mar'
CANTU A PABLO NERUDA (Aragon, adattatu da F. Lanfranchi/J. Ferrat). Vi voddu cuntà a fola
Di quiddu chì sì n'andò
È da l'Andi a parolla
Di l'aceddi si purtò
Era viddutu lu celi
Ùn si sapia parchì
À l'affaccà di li stelli
Muria lu ghjornu quì
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
Cù a musica ribedda
L'omi sò pari dinò
L'inghjustizia hè malacedda
Da Parigi à Santiago
Sarà unica la voci
Cantu fratemu par dì
"Dura hè la prighjò,feroci,
In Francia o à u Chili"
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
Sò i to furesti vechji
Vechji quant'è libartà
È li strazii chì tù spechji
Sò spiranzi à assuvà
Quali sè, lu me paesu
Libaru o à cunquistà
À l'appiattu o à palesu
A to storia si farà!
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci la libartà
T'assumiddi sinu à mai
À lu to paesu ma
I tradimentu è li guai
Ti volini fà chità
Neruda,sè di a tarra
È di u celi dinò
È a to rivolta spara
Trà no'tutti par dì : innò!
Ricantu
Comu creda, comu creda
Comu creda o spirà?
Neruda fà ci la veda
A luci lla libartà
I GHJUVANNALI
U silenziu si hè spartu, chì ùn funi attarzati
nè l'ossa nè u sangu. Ùn cunnobbini quì
pietà nè cumpassioni, i Cristiani mandati
à tumbà i cristiani : ci vulia à pulì
Issa tarra d'arasia, di felu è di vilenu,
acciaccà si li tutti, maiori è criaturi!
Solu u Criatori cù lu so Santu Sennu
sciddarà-trà i morti-quiddi chì funi puri!
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
"Ùn volsimi accittà di Roma la duttrina,
cusì la noscia fedi duvintò suffrimentu!
Si ni morsi issa luci, ditta San'Ghjuvannina
dopu l'ultimu abbracciu di u Cunsulamentu!
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
Santa fù la Cruciata! Inghjustu lu turmentu!
Solu par Cristu in cruci fù più cruda a sintenza!
Ci fù datu prighendu! l'ultimu Sacramentu
di lu focu è lu farru! Dulenti pintenza!"
DIES IRAE DIES ILLA
SOLVET SAECLUM IN FAVILLA
Po'di li Ghjuvannali a stirpa, a sumenti
prestu fù missa in fossa... È issi castichi grevi
pesani in a mimoria, è ghjacini in a menti
da ch'idda campi in paci, di Carbini a pievi!
|