Canti corsi d'eri
Chants corses d'hier

 

Les textes des chants
Dernière mise à jour : 03/05/2021

Vous êtes ici : Musique/Chant corse/Chants traditionnels

Cette rubrique, "chants corse d'hier", est consacrée exclusivement aux chants traditionnels. On trouvera sur le site, sur la page "Canti d'oghje", les chants contemporains et enfin, une page consacrée aux créations du groupe A Filetta.

Dio Vi Salvi Regina
A mè Brunetta
A Merula
A Palatina
A Puce
A Tribbiera
A Violetta
Alcudina
Baddata d'una Talavesa
Barbara Furtuna
Bon ghjornu Madamicella
Brunetta
Ciucciarella
Cun Voi Madamicella
Dormi per penna
E Sette Galere
Ecco bella
Eramu in Campu
Furtunatu
I Corsi impinzutiti
Lamentu d'Antuninu
Lamentu di u banditu
Lamentu di u castagnu à u Corsu
Lettera à Mamma
Moita
I Mulatteri d'Ulmetu
Nanna
Nanna di u Cuscionu
N'ùn ti scurdà ti mè
Paghjella (à Musulinu)
Paghjella di Ponte Novu
Paghjella di Tagliu
S'è tù passi
Serinatu
Sò le Muntagne d'Orezza
Sott'a lu ponte
Terzetti di Filonu
Terzetti rusinchi 
Terzetti di Rusiu
Terzetti di u Piuvanu (Terzetti di Sermanu)
U Culombu
U Fattore
U Pinu tunisianu
U Trenu di Bastia
U versu di Mocu
Vociaru di Ghjuvancameddu


Pour débuter cette rubrique, voici le chant marial Dio Vi Salvi Regina, adopté comme hymne corse, lors de la Cunsulta de Corti du 6 au 8 janvier 1735 au cours de laquelle les chefs nationaux de l'île décidèrent la séparation de la Corse d'avec Gênes. C'est de Naples que vient le Dio vi Salve Regina. Il est issu du Salve Regina (ou antienne du Puy), écrite en 1097 par Adhémar de Monteil, évêque du Puy (1080) Gênes redevenant rapidement le maître de l'île et les chefs corses, dont le père de Pasquale Paoli, doivent prendre le chemin de l'exil qui conduit la famille Paoli... à Naples.

Ce texte écrit en italien est prononcé "à la corse "quand il est chanté, le -o devenant souvent -u. On y retrouve aussi la lénition caractéristique des consonnes (écoutez comment est prononcé le mot "paradisu", par exemple).
Plus important, les Corses insurgés ont transformé en hymne national guerrier l'hymne marial d'origine. Plaçant leur combat sous l'invocation de la mère de Jésus, dont ils venaient de faire leur protectrice et sous l'image de laquelle ils se battaient (le drapeau corse était alors une bannière à l'image de la Vierge), ils apportèrent au texte italien une modification pleine de sens : "nemici vostri" devient "nemici nostri", désignant ainsi clairement le sens du combat : la Vierge n'est plus évoquée pour protéger les plus malheureux mais pour protéger la Corse contre ses ennemis !
Une interprétation plus catholique, en tout cas plus pacifique, est celle donnée par Pierre Bertoni selon lequel "nos ennemis" sont nos propres péchés, pour lesquels les pécheurs que nous sommes demandent l'aide de la Vierge...

Dio Vi Salvi Regina

Dio vi salvi Regina
E madre universale
Per cui favor si sale
Al paradisu

Voi siete gioia è risu
Di tutti i sconsolati
Di tutti i tribulati
Unica speme

A voi sospira è geme
U nostru afflittu core
In un mare di dolore
E d'amarezza

Maria, mai di dolcezza
I vostri occhi pietosi
Materni ed amorosi
A noi volgete

Noi miseri accogliate
Nel vostro santo velo
E'l vostro figlio in cielo
A noi mostrate

Gradite ed ascoltate
O Vergini Maria
Dolce, clemente e pia
Gli affetti nostri

Voi dai nemici nostri
A noi date vittoria
E poi l'eterna gloria
In paradisu

 

Que Dieu vous garde, Reine
Et Mère universelle
Par vos faveurs on s'élève
Jusqu'au Paradis.

Vous êtes la joie et le rire
De tous les affligés,
De tous les tourmentés,
L'unique espérance..

Vers vous soupire et gémit
Notre cour affligé
Dans une mer de douleur
Et d'amertume.

Marie, mère de douceur,
Vos yeux pieux
Maternels et aimants,
Tournez-les vers nous.

Nous, malheureux, accueillez-nous,
En votre saint Voile
Votre fils au Ciel
Montrez-le nous.

Agréez et écoutez
Ô Vierge Marie,
Douce, clémente et pieuse,
Nos marques d'affection.

Sur nos ennemis
Donnez-nous la victoire ;
Et puis l'Éternelle gloire
Au Paradis.

diu

dio

Chants politiques, chants patriotiques, chants de lutte

Paghjella (A Musulinu)

Cette paghjella, qui était chantée dans les vallées de Castagniccia sous l'occupation italienne, nous indique l'état d'esprit de résistance de notre peuple à une époque où le fascisme triomphait, "Musulinu" n'étant autre que Mussolini. On la trouvera sur le disque d'A Filetta "O Vita".

Avertite à "Musulinu"
Chi hà tanta pretensione
S'ell'ùn hè più chè scimitu
Ch'ellu fia attenzione
Ch'ell'un abbia da ingolle
A pulenda di granone

U Culombu

(Petru Rocca)

"U culombu" désigne la conque marine qui, une fois percée convenablement, se transformait en instrument à vent servant à prévenir en cas de danger.
Ce chant composé en 1937 par Petru Rocca est devenu un traditionnel.
Notons au passage, après la paghjella anti-mussolinienne précédente, que Petru Rocca, créateur du Partitu Corsu d'Azione, fut condamné en 1945 pour collaboration avec l'Italie...

Un son di cornu da li monti
Stende lu volu cun furor
A stu cennu siamu pronti
Riscassi da lu patriu ardor
Svanisce la diminticanza
Cresce la nostra voluntà
Disceta la speranza
A voce di colombu
Chjama di u so ribombu
A santa libertà

S'è tu passi (Paghjella di Ponte Novu)

S'è tu passi per isse sponde
Pensa à salutà la croce
Qui so cascati l'antichi
Cantendu ad alta voce
Per difende la libertà
Contr'à lu Francese feroce.

Chant à la mémoire des combattants de Ponte Novu
(chanté notamment par Donnisulana, Le Choeur de Sartène)

E sette galere

Ce lamentu rapporte le naufrage vers 1550 de sept galères espagnoles envoyées par l'Empereur Charles Quint. Parties de Barcelone pour secourir Bonifacio assiégée par les troupes du Roi de France Henri II. L'amiral génois Andréa Doria commande l'expédition. Mais passé Calvi une tempête se lève et les sept galères vont toutes se fracasser sur les rochers de la Giraglia.

Spieghi chì puole
con onorato vanto
di poesia
il suo giocondo canto
che per me sin da principio
mi sentu commosso alquanto
non mi dà l'animo in vero
trattener dagli occhi il pianto

Parchè la voce
pria di cantar mi trema
che il mio core
ingemito si gema
sol pensando al caso strano
mi disgusta e parchè gema
dalla pena impietosito
dalla doglia cosi estrema

Li ventisei
di novembre scaduto
fece partenza
chì mai non l'ha saputo
con sei mila combattenti
alla fin per dar aiuto
che temea dal rè di Francia
qualche assalto risoluto

Tutto festoso
parti dal ricco lido
di Barcellona
con onorato grido
Don Andrea quel duca Doria
al suo Rè costante e fido
capo di sette galere
qual armato al mare infido

Spiegate dunque
le grande vele al vento
li remi isnelli
al liquido elemento
le sette galere armate
con magnanimo ardimento
finche giunsero propose
fino a Calvi a salvamento. 

A Palatina

Cinta è bella la carchera
I battaglioni maiori
Sò falati à corri corri
Lu cuntrastu scuppierà
Da l'imbrogliu furesteru,
Oghje o mai s'escerà.
 
ripigliu:
 
Or fate sventulà sta chjoma,
Chi tantu sott'à la soma,
Per cent'anni ùn si hà da stà,
Da lu pughjale à la marina
Cantate la Palatina
È lu piombu salterà.
 
Per lu Capu Naziunale
Appruntate li truffei
I furdani à sei à sei
Anderanu à tumbulà
È dumane à lu Cunventu
U vulemu incurunà.
 
ripigliu
 
Avanti la nostra ghjente
Spunta l'alba è s'avvicina
À la Corsica Regina
Gloria per l'eternità.
 
ripigliu

Lamenti

Lamentu di u castagnu à u Corsu

Composé en 1926, ce lamentu exprime la détresse du châtaignier face à l'ingratitude des Corses qui le livrent au bûcheron bien que cet arbre les ait nourris pendant des siècles.

Or chì l'averaghju fattu
A lu Corsu cusi ingratu
Chì m'hà fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente testimoni
Nè cunsultà lu ghjuratu.

M'hà dichjaratu la guerra
Cum'è à un veru malfattore;
M'hà messu li sbirri appressu
Chi m'attaccanu terrore
O Corsu rifletti un pocu,
Versi mè sì senza core.

M'hai chjappu à l'arma bianca,
Tù per esse più sicuru,
Quandu improntu li mio fiori,
Quandu lu fruttu hè maturu,
ùn mi porti alcun rispettu,
O Corsu, sì cusì duru !

Subitu tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li tò mulatteri
per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti è pensa
Chì faci la tò ruina !

ùn sentu in tutte le gorghe
Ch'è tintenne è tintinnoni,
Bestemmie di mulatteri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri è treni
N'hè pienu strade è stradoni.

ùn ti ne ricordi più,
Corsu, di li tempi andati ?
Di Sampieru è Sambuccucciu,
Di tutti li tò antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?

Qual'hè chi li succuria,
Chi si dava tanta pena ?
Qual'hè chì li mantenia
ben purtanti, à panza piena ?
Li mio frutti inzuccarati,
O Corsu, rifletti appena !

ùn ti ne ricordi più,
Una sera, à lu fucone,
Tutta la tò famigliola
Cantava lu lazarone
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.

castagnu

Lamentu d'Antuninu l'Ulmisgianu

(Zicavu) 

Ce lamentu redécouvert par Canta u Populu Corsu a été repris récemment par U Fiatu Muntese qui en donne une magnifique version polyphonique dans Caminu.

O cunsorti adurata
Da l'oscura prigioni di Bastia
In cù la mio penna amata
Scriva ti vogliu in rima è puesia
Cun amaru curdogliu
Mia vita addulurata in questu fogliu.
 
Io sonu incarceratu
Richjusu in un'antica sepultura
Trài ferri è laceratu
Son divenutu una morti in figura
Piengendu il poverinu
La cruda sorte, il barbaru distinu.
 
Mi svegliu à fà del giorno
Al murmuru giocondo di l'acelli
In terrazza ritornu
A cuntemplà li fiori è l'arbuscelli
Quel valli è colline
Quel ricchi è magnifichi cunfini.
 
Addiu Ulmetu amatu
Locu in duve eu son natu
Addiu amici cari è parentelli
Adiu li affeti mei, cari surelli
Addiu per sempre andati

Li bel giorni per mè son passati.

Terzetti di u Piuvanu (Terzetti di Sermanu)

piuvanu

Carissimu cuginu fidu è amatu
Questu picculu fogliu leghjerai
E senterai il mio miseru statu

Si passa la nottata oscura è nera
Senza lume perchè n'ùn hè cuncessu
Cume si fossi una selvaggia fera

Sonu statu riduttu in cusi bassa stima
Ch'eu mi vergugnu dei mei propii pani
Cume quell'animale chjamatu scimia

In ogni muraglia si forma una spiscina
Ogni parte produce un largu fiume
Per mio turmentu è mia maggior ruina

Ce chant fut composé sur le texte d'une lettre du curé Turchini de Sermanu, emprisonné à Toulon après la bataille de Ponte Novu

Barbara Furtuna

Ce chant très célèbre, qui a même donné son nom à un groupe talentueux, était le chant des exilés. Mais selon certaines sources (voir ci-dessous), ce pourrait être un chant d'amour voire un hymne à la gloire de Garibaldi...

O barbara furtuna, sorte ingrata
A tutti ci ammulisce u core in pettu
Pensendu a quella libertà passata

Hè pur ghjuntu quel ghjornu (E poi ghjunse quel ghjornu), dì funestu
D'abbandunà i piacè per i turmenti
O Diu ! Chè tristu ghjornu hè (fù) per mè questu

Addiu Corsica, mamma tanta amata
Nel separar di tè senza ritornu
O chì dulor nell'alma scunsulata

barbara

Lettera à Mamma

(Lettre de Stefanu Luciani)

Mamma risponde n'ùn possu
A è vostre dolente chjame
Troppu miseria aghju adossu
E mi si rode la fame
So prigiuneru languente
In quella Prussia à Punente

Venissi una rundinella
Ch'eo la mandi messagera
O venga puru una stella
A purtà la mio preghera
Le mio pene è lu mio amore
Versu voi mamma d'amore

V'abbracciu per lu penseru
Vi mandu sti versi soli
Dicendu so prigiuneru
Chì tutti què vi cunsoli
Mamma la vostra tristezza
A mè dà tanta amarezza

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

Baddata d'una Talavesa

talavesa

Chants d'amour, chants grivois

U Fattore

(Paghjella)

N'aspettu tutte le mane l'arrivu di lu fattore.
Ci n'hè lettere per mè ne mandate da lu mi'amore.
S'ellu mi dice di nò ne mi sentu crepà lu core.
Quandu hè currieru di Francia mi ne stò per ste cuntrate.
Aspittendu le nutizie ma voi ùn mi ne date.
Ghjè cusì ch'ellu s'agisce cù le s'amiche fidate.

A puce

M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !
M'hà pizzicatu nantu una coscia
cum'ella hè croscia quessa la coscia ...
M'hà pizzicatu nantu un ghjinochju
cum'ellu hè crochju quessu u ghjinochju ...
M'hà pizzicatu nantu un pede
chì mi rinchere quessu lu pede ...
M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !

Terzetti di Filenu / Terzetti Rusinchi
(N'ùn ti scurdà di mè)

filenu

Comme le rappelle Ghjilormu Padovani, ces Terzetti di Filenu sont souvent l'objet d'une confusion avec I Terzetti di Rusiu ou Terzetti Rusinchi, eux-mêmes confondus avec I Terzetti di u Piuvanu...

N'ùn ti scurdà di mè,
benche luntanu
Abbie cumpassione
d'un infelice
Ch'eo vogu pienghjendu,
dal coll' al pianu

Duve si ? duve stai ?
duve dumori ?
Idulu del mio core, duve ti n'ascondi ?
Perchè tu le mio pene, n'un succori ?

Leggi quel fogliu dolente anima mea
Scrittu dal tuo fidel di manu propia
E chi secretamente, ellu t'invia

So persuasu ch'è t'un serai
più quella
Avrai forse cambiatu
di nov' amore
A la fonte d'amore, Diana Stella.

Qui ripongu la penna
nel calamaghju. 

Ecco Bella
(Madrigale di Tagliu)

Ecco bella del mio core, mio core,
L'anima t'invio.
 
T'invio l'anima il mio pè, mio pè
T'invio l'anima del mio pè
Perchè ti adoro.
 
Ti adoro o bella è chè sperar poss'io.
Poss'io sperar da tè ?
Poss'io sperar da tè, da tè, qualche ristoro.
 
Ristoro ai miei tormenti,
Ognor desio, desio, sempre
A goder, a goder listessa sorte.

Bonghjornu O Madamicella

Parolle dà Ghjaseppu Giansily, dettu Pampasgiolu (1911-1977)

Bongiornu o madamicella
Scusate la mio ignuranza
S’o vi scrivu duie ligne
Senza alcuna cunfidenza
Vuleria malgravu tuttu
Fà la vostra cunniscenza.

Saperete o signurina
Chì dipoi quella sera
Certu vi ricurderete
D’un terzu ghjornu di fiera
ùn ne riposu più in pace
Campu ghjustu à straziera.

Pensendu à quelle cantate
sì ne strughje lu mio core
V’aghju sempre indu l’edea
Ghjornu notte, à tutte l’ore,
Serete voi or la cagione
di fammi scimmisce o more.

Per voi anderia errente
à girà lu mondu interu
Scalzu spugliatu è famitu
Carcu d’angoscia è penseru
Gardate la mio zitella
So vi sò pocu sinceru.

S’è v’avite un core in pettu
Cum’è tutte le zitelle
Mi rispunderete prestu
Senza fammi maghjavelle
Fendumi le prumissione
Sicure stabile è belle.

Circate d’apprufundisce
La dumanda ch’o vi facciu
Quì m’arrestu, scuserete
Sì dà luntanu v’abbracciu
Penserete senza dubbii
à u puetu l’acqualacciu.

bongiornu

Cun Voi O Madamicella

Cun voi o madamicella
Ci ferebbe la mio vita
O la mio capelli bionda
In tuttu site cumpita
Dund'è vo' passate voi
Ci nasce la calamita

La dumenica da mane
Piazz'à santa margherita
Quand'è t'affacave tù (ne)
Si spannava la mio vita
Tutta tristezza passava
Ogni pena era finita

ùn ti ne ricordi più (ne)
À la funtana di l'onda
Ti parlava pettu pettu
O la mio capelli bionda
À mè mi parie bella
Ancu più ch'è la gioconda

A to mamma era contraria
À st'amore cusì distintu
È quand'ella mi truvava
Mi dicia : "chi tù scià intintu"
Hè cusì la mio culomba
Chì lu nostru amore hè spintu

Era in un campu (Eramu in campu)
(Madrigale de Tagliu)

Il semble que ce madrigale (chant d'amour) ait pour origine le réemploi d'une mélodie issue d'un psautier huguenot du XVIe siècle...

Era( Eramu) in (un) campu d'amore graditu
Induve frà i fiori circava il più bellu

Eu sentia un falsu gridu
Chè mi sembrava chè fussi un acellu

Pian, pian guardai, dà duve veniva
E vidi fra fiori dormir una dea

Sappiate o bella chè son cacciadore
E li ucceli fuggiti li prendu

Serinatu

Bona sera o damicella
gentilmente vi salutu
vi ghjurgu ch'espressu o bella
da luntanu so partutu
per cantavvi un serinatu
chè ùn avìa cunvenutu

Giuvinetta preziosa
amabile è decordita
cumpiacente malorosa
d'ognunu la preferita
s'eo ùn v'avessi da vede
cumprumette la mio vita

U vostru visu mi pare
quellu di santa Lucia
a patrona d'ogni altare
mudellu di mudestia
credu chì sopra à sta terra
a simile nun ci sia.

Furtunatu

U più chè so innamuratu
E quella di to capelli
Li to occhi tanti allegri
Scimiscenu li zitelli
Ma à dilla franca è chjara
Eo so unu di quelli

A Dumènica la mane
Quande tu esci cambiata
Foresteri e paisani
Da tutti si rimarcata
Tutt'unugnu si dumanda
Di qual' sei innamurata

A mio ricca di statura
Bianca e rossa di culori
A guardati pari un fiore
A parlati incant'u core
Bellu contentu sara quellu
Chi cunt'te farà l'amore

Vogliu scrive lu to nome
Da sopra tutte le stelle
In paese ùn ne nasce
Cume tè belle zitelle
Furtunatu sara quellu
Chi ti meterà l'anellu

Furtunatu sara quellu
Chi ti meterà l'anellu

A mè Brunetta

Adaptation d'un chant traditionnel Sarde, vantant les beautés d'une brune.

A la me brunetta
La me brunetta hè bella
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A la me brunetta
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A la me brunetta
Quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A Violetta

Le beau Peppì invite la belle Cecilia à l’accompagner à la guerre. Après un premier refus (elle ne veut pas dormir par terre), elle se laisse séduire par ses promesses où il l’assure qu’elle dormira sur un lit de fleurs… Il s’agit d’une des chansons les plus populaires de l’île.

O la Violetta, là fa, ella fa
Là fa sul campu chè là rimirava
Là so cara Cecilia ch'ella risembrava

Cosa rimiri, il mio caru Peppi'
Io ti rimiru perchè tu sei bella
Bella sè voi venire incù mè a la guerra.

No, no, in guerra cun tè nun vogliu andare
Nun vogliu andare cun te a la guerra
Perchè si manghja male, si dorme in terra.

No, no, in terra, in terra nun dormerai
Tu dormerai sul lettu di fiori
Cun to caru Peppi chì t'innamori

O trumbitteri sunate, sunate
Sunate forte, la bella marchjata
Chì c'hè la Violetta chì parte à l'armata.

Terzetti di Rusiu

Eccu pur ghjuntu, u ghjornu il di funestu
D'abbandunà i piaceri à i mei turmenti
O Diu chì tristu ghjornu hè per mè questu

Vecu le mie fatighe è li mei stanti
Percepire i frutti al mio rivale
Ed eu rimangu fra pene è turmenti
Se più ci pensu è più mi cresce il male

Son qui per ditti la mio passione
Ch'eu fui sempre sinceru è liberale
Restai privu di sensu è di ragione
Pensendu ai ghjorni caminati inseme
So diventatu servu da patrone

Brunetta

brunetta

U cantu di Brunetta

brunetta

La Corse, ses montagnes, ses pievi

Paghjella di Tagliu

N'ùn ti scurdà di Tagliu
Solu chì ci ai una madre
Cù li to cinque fratelli
Le to tre surelle amate
Duv'elle sonu defunte
Le cendere di tuo padre

Sò le muntagne d'Orezza

Sò le muntagne d'Orezza
chì m'anu resu felice.
U cantu di lu culombu
cun quellu di a pernice.
Chì ci teniamu caru
tuttu lu mondu la dice.

Alcudina

(Zicavu )
 

Principià vogliu à lodare
U San Petri è Veraculongu
Po ci hè Nebbiu cù la trova
U fraulettu à fà la prova.
 
Funtana di termineddi
U terminu da faccia al Pianu
Teppa Ritta fù chjamata
O da quel terminu vicinu.
 
Sattu quel toppe di prati
Sguizzanu tanti roscelli
Sottu son pesci sarrati
È sopra pascinu l'agnelli
Li cavalli è li ghjumenti
È li boia cù li vitelli.
 
O passendu par li Croci
U Cavallari è Pallaiolu
Sentu una sampugna rara
Chì facianu tanti caroli.
 
L'Alcudina chjama è invita
O di l'altezza nun ci hè la para
Guarda la Corsica unita
O quantu giranu terra è mari
È po guarda à Maggior Segnu
È parte assai de la Sardegna.

U versu di Mocu

Figlioli n'aghju trè in casa
I vecu matina è sera.

Ma à tè n'ùn ti vecu in locu
O fiore di primavera.

Chì ti risembia lu sole
Quandi à lu mare si leva.

Traditionnel. Alisgiani

Moita

Moita n'ùn ti piacia
Ma nisunu la disprezza

Ti piacia l'acqua fresca
Di le muntagne (surghjente) d'Orezza

Ogni poltra chì s'affila
Strappà vole (strappà) la cavezza

Chants de travail

A Tribbiera

Sur l'aghja (l'aire de battage du blé) se pratiquait a tribbiera (la séparation du grain de l'épi) à l'aide de boeufs ou de mulets que l'on faisait tourner en rond, entraînant derrière eux une souche de bois ou une pierre appelée u tribbiu. De cette tradition montaient des chants de circonstance...

O tribbiate, o tribbiate
incu le corne palmulate
O caspura, o caspura
chì la paglia torni pula
Torni pula, e torni granelle
ne feremu pane e bastelle
Via tribbiera, e boi tribbiate
chì dopu vi ripusate

Via l'osa, via l'osa
tribbiemu la laziosa
Volte i gira, e voca tondu
chi lu tribbiu pigli fondu
pigli fondu e pigli cima
volta i gira cum'è prima

I Mulatteri d'Ulmetu

Si senti chjuccà la frusta
È batta li sunaglieri
Rientrinu da furesta
Muli rossi bianchi è neri
Sò Sicondi è Ghjambattista
D'Ulmetu li mulatteri.

La prima fala Falchetta
Soca la mula di guida
Appressu veni Culombu
Siguitatu da Pulina,
Rusetta, Corsa cun Bimba,
È pò Zèffiru incù Ninna.

Falchetta si poni in piazza
Tempu arrivata in furesta
Insumata à l'istanti
Eppò ripidda la testa,
Aspittendu li cumpagni
Sì qualchid'unu s'arresta.

Insumati ch'eddi sò tutti
Ricumencianu à chjuccà
E' cusì una par una
Sà ciò chì li resta à fà
Chì sott'à duie ore di soma
In marina hà da falà.

È li bravi mulatteri
Ni ripartinu à l'affretta
Senza mancu troppu tempu
D'accenda la sigaretta
Parchì ci hè lu scarichinu
In marina chì l'aspetta.

Ma sempri strada facendu
Si sentinu li canzoni
Cunfusi par quiddi boschi
Cù tintenne è tintinnoni
È l'ochja sempri à li sacchi
Ch'eddu ùn si perdi carbonu.

Ghjambattista per istrada
Surveglia sempri li muli
Sè li so somi sò pari
S'eddi sò strinti li funi
Sicondi da lu so cantu
Ni faci anch'eddu altru è tantu.

Ùn si parla più di ghjorni
Sò cinque mesi ad avali
Ma prestu sè Diu voli
Si spera di terminà
È lu ricordu di tutti
Sempri si cunsirverà.

À vedaci o amichi
Cantanu li mulatteri
Noi malgratu la fatica
Partimu mal'vulinteri
Parchì seti brava ghjenti
Corsi fidi è sinceri.

Passaremu per Maratu
È la bocca di Cilaccia
Ma rientrendu in Ulmetu
Emu da fistà l'arrivata
Muli cum'è mulatteri
L'emu troppu disbitata.

mulatteri

Ecouter "Un ghjornu, una canzona" :

Nanne (Berceuses)

O Ciucciarella

O ciucciarella
Nun sai quantu t'adoru
Le to bellezze
Le to cullane in oru
Ciucciarella inzuccherata
Quantu hè longa sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

So statu à l'ortu,
Sta mane di bon'ora
Ciucciu n'un c'era,
Ch'era andatu à scola
Tutt'era per vede à te,
Un mazzulu di viola
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

Cullà ne vogliu,
Quassù per le cullette
Ci sò le muvre (le capre)
Le ronche (le muvre) è le cirvette
Quassù sò i trè cunigli
Corri tù s'è tù li pigli
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

Trovu aghju un nidu
Dentru c'era dui ove
So statu à vede
L'accellu chi le cova
Era un nidu di colomba
E trè volti l'aghju trova
O colomba cullerada,
Cusi longa hè sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la muntagna

Ziffula puru e mughja,
O tramuntana,
Filgu lu linu è carmingu la lana,
fattu t'aghju lu mantellu
E guarnitu la suttana,
Lu to mantellu fattadu,
Tutt'intornu riccamadu...

ciucciarella

Sott'à lu ponte

Sott'a lu ponte
Ci luce la luna
E stelle in celu
Un ne manca
Manc'una
Dormi

In li castagni
Si lagna lu ventu
U nostru lume
Sarà prestu spentu
Dormi

Ind'una casa
Ma quale sarà
Batti lu stacciu
E si sente cantà
Dormi

U ghjattu lu Stacciu
S'alliscia u mustacciu
Pienta la voca
Si cheta lu Stacciu
Dormi

So tanti mesi
Che no simu soli
A guerra ha pigliatu
I babbi à li figlioli
Dormi

Mi frighje lu core
E ùn ne possu più
Lascia pienghje à me
Sta sera ma tù
Dormi.

Sous le pont
Brille la lune
Les étoiles dans le ciel,
Il n'en manque aucune
Dors

Dans les châtaigniers
Le vent se plaint
Notre lumière
Sera vite éteinte
Dors

Il y a plusieurs mois
Que nous sommes seuls
La guerre prend
Les pères aux enfants
Dors

Mon cœur souffre
Je n'en peux plus
Laisse-moi pleurer
Ce soir mais toi
Dors

Ce chant évoque une mère restée seule parce que la guerre a pris les pères aux enfants...

sott(chanté par Le Choeur de Sartène, A Cumpagnia, Caramusa, Diana Saliceti ...)

Nanna di u Cuscionu

In li monti di Cuscioni
c'era natu una zitedda
E la so cara mamoni
li faccia la nannaredda
E quand'ella nannava
stu talentu li prigaia

Addurmentati parpena
alligrezza di mammoni
Ch'aghju da allesti la cena
e da cusgia li piloni
pè lu to tintu babbareddu
E per li to frattidonni (E par Santu lu to frateddu)

Quandu nasciti o furtuna
Vi purtonu à battizari
La cumare fù la luna
Lu sole fù lu cumpari
Le stelle ch'eranu in celu
D'oru avianu li cullari

Quandu sarete magiore
Passarete per li piani
L'erbe turneranu fiori
D'oliu saran li funtani
Turnerà balsamu raru
Tutta l'acqua di lu mari

Quand'è tù sarè maiori
Ti faremu lu vistitu
La camisgia, lu guneddu
E l'imbustu ben varnitu
Di stu pannu sfinazzatu
Chi si tessi in Curtichjatu

Ti daremu lu maritu
addivatu à li stizzali
Un bellissimu partitu
e sara lu capurali
Di li nostri muntagnoli
pecuraghji è caparaghjoli

Quandu andareti spusata
Purtareti li frineri
n'andareti in cavalcata
Cun tutti li mugliacheri
Passareti insannicciata
a caramusa imbuffata
Quandu arrivate à lu stazzu
Duve avareti poi
da stani surtera la sucerona
e vi tuchera la mani
E vi sara prisintatu
un tinellu di caghjatu

Nanna (Dormi per pena)

Dormi per pena in lu to viculellu
Ch'o faccia cogge e bucchje à lu purcellu
Per ch'ellu sia in Natale
U spavecchju di u lucale

A lu serviziu diventerai sargente
In permissione ci venerai suvente
Per fà vede i to galloni
Ninni nanna, le mio speranze

Tutte le donne t'accanuchjuleranu
E per maritu tutte ti vuleranu
Sceglerai la più garbata
Ninni nanna, inzuccherata

Dormi per pena in lu to viculellu

Chanté par Anghjula Dea, Isulatine, Anna Rocchi...

Chants de mort violente et de vendetta

Voceru per Caninu

Eu vurria chi la me voce
Fussi tamant'à lu tonu
Ch'ella franchesi la foce
Di San Petru è Vizzavona
Per chì soni in ogni locu
La gran prova di Gallonu

Tutti à lu Lucu di Nazza
Elle s'eranu adduniti
Cun quella barbara razza
Li suldati è li banditi
Cù a timpesta d'arimani
Tutti inseme so partiti

In fondu di lu rionu
Si sentia rughjà lu ventu
Chi purtava da isonu
A malora è lu spaventu
Si sentia chè per l'aria
C'era accidia è tradimentu

E so subitu partiti
Tutti i lupi cùn l'agnelli
E marchjavanu adduniti
A u son di i cialambelli
Quandu ghjunsenu in la sarra
Ti taglionu i garganelli

Quand'eu intesi i brioni
M'affaccai à lu purtellu
Dumandai : "Chi nova c'hèni ?"
"Hanu tumbatu u to fratellu
L'hanu presu ind'a sarra
N'hanu fattu lu macellu"

A guardà le to ferrite
Mi s'accresce lu dulore
Perchè più n'ùn mi rispondi ?
Forse ti manca lu core ?
O Canì, cor di surella
Hai cambiatu di culore !

Vogliu polvere è cartucci
Per armà la mio schiupetta
Vogliu cinghje la carcherra
Vogliu cinghje la tarzetta
O Cani, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta

O Canì, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta

Chanté par Anna Rocchi

Vociaru di Ghjuvan Cameddu

Quel tonu tremente è forti
Da per tuttu ascoltu sai
Quellu chì annuncia la morti
Di Cameddu Nicolai
Quellu banditu d'onore
O Corsica più nun ai.

In la casa di la Testa
C'era matrimoniu è ballu
Ch'ella li ghjunghji la pesta
Cù li sproni da cavallu
È po subarcalli tutti
Quel ch'anu commissu il fallu.

Nun si hè mai vistu al mondu
Nè letta nella scrittura
Chì à l'omu furibondu
La donna faccia paura
Di tiralli di pistola
Contru la matre natura.

Fusti traditori di Cristu
Più di ghjuda sè ribeddu
Per un miserabile acquistu
Tradisti à Ghjuvan Cameddu
Tirati il collu à la corda
Hè il sicondu to frateddu.
 
O Camè lu me frateddu
O Camè lu me cuginu
Quale hè statu l'assassinu
Chi t'hà purtatu à lu maceddu
Per fani subire à teni
Questu barbaru fraceddu ?
 
Sonu in dolu li fiori d'i prati
Più nun canta l'oguriu acellu
Dicenu ch'anu ammazzatu
L'eroe Ghjuvan Cameddu
Eu lu bagnu cù il moi piantu
Ma nun credu chì sia ellu. 

Complaintes de bandits

Lamentu di u banditu

Oramai a mezza machja eu so banditu
Ma se banditu so, hè per l'onore
A campa for di legge e da rimitu
Ancu di l'arba eu rispettu lu fiore.
U drittu hè la raggio di li me guai
Un corsu hè curagiosu ma vile mai
(bis 2 denières lignes))

A vita d'u banditu hè mischinella
Si sta cù l'arme nude a fior di lettu
Un vole, di una fronda o di un' acellu
Mi porta di u nemicu lu suspettu
Cum'e l'antichi corsi omi di core
Prontissimi a tumbà e pronti a more (bis)

Sola una stilittata mi cunfonde
In tutta sta natura generosa
E quandu chjamu e chi l'ecu risponde
Senza dammi la voce di la mio sposa
Di basgi quandu eu mi trovu privu
Mi par d'esse più morte che vivu (bis)

O Corsica annanata d a lu mare
Terra d'eroi abandunata e sola
e to virtù le tengutantu care
Hè cio che di la sorte chi mi cunsola
Di sangue per rompe le to catene
Per tè daria u sangue di le mio vene ( bis)

Peu d'enregistrements, malheureusement, de ce beau lamentu. Je garde en mémoire une version bouleversante chantée par Jean-Luc Geronimi, accompagné au bandonéon par Daniele di Bonaventura. C'était à Bastia, en ouverture de rencontres polyphoniques voici déjà quelques années...

Chants satiriques

I Corsi impinzutiti

Ma sti Corsi impinzutiti
Ne anu tutti la pazzia
Di stringhje lu currighjolu
Per purtanne la flacchina
Per ghjunghje indu i so paesi
Qualchì mese istatina.
 
Chitanu li so paesi
Si lascianu la so casa
Per andà à fà quindeci anni
In una carriera à l'armata
Chì ne hè causa di què
Hè la Francia scellerata
 
Hè la Francia scellerata
È la Corsica n'hè schjava
Chì s'ella era cummerciata
Tuttu lu mondu ci stava
ùn so boni ch'à truvacci
Si una guerra si dichjara.
 
Si una guerra si dichjara
Una cum'è è quella di prima
Tandu trovanu li Corsi
Per buccali in prima ligna
È chì s'ella ùn hè cusi ne
Noi ùn emu micca stima.

A canzona di u trenu (U trenu di Bastia)

Marìa Felice Marchetti était aubergiste près de "E Prunete", dans la plaine de Cervioni. En 1888, le train fut introduit en Corse et elle fut ruinée. Elle composa cette chanson. La versification est celle, traditionnelle, des "lamenti".

O lu trenu di Bastìa
Hè fattu per li signori ;
Piènghjenu li carritteri
Suspìranu li pastori ;
Per noi altri osteriaghji
Sonu affani è crepacori.

Anghjulì lu mio Anghjulinu
Pensatu n'aghju una cosa,
Quand'ellu passa lu trenu
Tìrali una mitragliosa,
È li sceffi chì sò nentru
Vòltali à l'arritrosa.

Ci vogliu piazzà un forte
In paese di Cervioni,
È nantu ci vogliu mette
Più di trecentu cannoni ;
Quand'ellu passa lu trenu
Spiànalli li so vaggoni.

À ch'hà inventatu lu trenu
Hè statu una brutta ghigna.
Li ghjunga u filosserà
Cum'ell'hè ghjuntu à la vigna,
Li càschinu li capelli
Incù la più forte tigna.

Ch'ellu ti sìa cuncessu
Tuttu l'oru di la Spagna,
Le pècure di lu Niolu
È l'oliu di la Balagna,
U vinu di Cervioni
È d'Orezza la castagna.

Ch'ellu piovi mesi interi
È po empiene una pozza
Ch'ellu s'anneghi lu trenu
À l'entre di Casamozza
Micca pè li passageri
Ma per quellu chì li porta.

Di lu caminu di ferru
Si ne fàlinu li ponti ;
Tandu li pruprietarii
Poranu fà li so conti,
Chì per dà la signatura
Elli èranu tutti pronti.

Anghjulì lu mio Anghjulinu
Datti un pocu di rimenu,
Vai è feghja ssu catinu
S'ellu hè viotu o s'ellu hè pienu,
Ch'avimu da prisentallu
À lu sceffu di lu trenu.

Ùn si vende più furaggi
Pocu pane è micca vinu,
Pàssanu le settimane
Senza vende un bichjerinu,
Chì ci avimu più da fà
In piaghja lu mio Anghjulinu.

Anghjulì le nostre chjose
Suminèmule à granone
Chì lu latru di lu trenu
Ùn cunsuma chè carbone
Avà ci tocca à piglià
Un'altra decisione.

Anghjulì lu mio Anghjulinu
Preparemu la mubiglia
È po mèttila in vittura
Incù tutta la famiglia
Chì lu latru di lu trenu
Da noi soldi ùn ne piglia.

Anghjulì le nostre mule
Portèmule à lu macellu
Chì lu latru di lu trenu
Passa è vene da per ellu.
Hé cuntentu Micaellu
Ch'hà impiegatu lu fratellu.

Micaellu di lu trenu
Si n'hà fattu un forte dolu,
U vecu falà in panchetta,
Ellu sempre marchja solu ;
Hà una forte cantina
Ci hà impiegatu lu figliolu.

Mi vogliu fà una casetta
Vicin'à Monte Rutondu,
Ch'ell'ùn àbbianu sentoru
Mancu s'o sò à stu mondu ;
Ci vole ch'o mi ramenti
Chì lu dulore hè prufondu.

Ô le train de Bastia est fait pour les bourgeois
Pleurent les charretiers,
Soupirent les bergers.
Pour nous autres aubergistes,
Ce sont angoisses et crève-cœur !

Ange, mon petit Ange,
j'ai pensé une chose :
quand passera le train,
tire lui un coup de mitraille,
et les chefs qui sont dedans,
Mets-les à l'envers !

 

 

 


Celui qui a inventé le train
a été une sale gueule
Que lui vienne le phylloxéra
comme l'a eu ma vigne.
Que les cheveux lui tombent
à cause de la plus forte teigne.






















Ange, mon petit Ange, 
bouge-toi un peu, 
va voir si le pot de chambre, 
est vide ou plein, 
pour que nous le présentions 
au chef du train

On ne vend plus de fourrage,
peu de pain et pas de vin.
Les semaines passent
sans vendre un seul petit verre !
Qu'avons nous encore à faire
dans la plaine, ô mon petit Ange ?

Chanté par Jean Tavera, Antoine Ciosi, César Vezzani, Fior di Machja, A Cirnea, Tino Rossi, Charles Rocchi....

En 1960, Tintin Pasqualini de Saliceto reprend la chanson pour évoquer l'amertume des Corses à qui on enlève « leur » train.

O lu trenu di Bastia
Si ne parte à la ferraglia
U imbarcanu pezzu à pezzu
ln battelu per l'Italia,
Ci resterà in suvenire
Qualchi pezzacciu di raglia.

Di la gara di Bastia
Ne feremu un munimentu
A ci lasceremu arritta
Perchè ci para lu ventu
L 'hà dumandata un ministru
Omu di grande talentu.

I ponti ne serveranu
Per i posti à lu cignale
Osinno per piglià frescu
Quand'omu si sente male
Pianteranu appena l'acqua
Quandu Golu hè in tempurale.

Si volenu piglià tuttu
I treni cù li battelli
I nostri ministri corsi
Ci ghjocanu à l'appiattelli
Ci prumettenu le cose
Cum'è i calci à i zitelli.

È noi li stemu à sente
Cù la bocca spalancata
È po li femu l'evvive
Tuttu un ghjornu è una nuttata
Elli partenu cuntenti
Fendusi una risata.

Chants de l'exil

U pinu tunisianu

pinu

Comptines

A Merula

Mi vurria manghjà
I pedi d'issa merula
A merula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù
Mi vurria manghjà
E ghjamba d'issa merula
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurlughjù.
Mi vurria manghjà
E cosce d'issa merula
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U corpu d'issa merula
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà

U pettu d'issa merula
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U collu d'issa merula
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U cappu d'issa merula
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù......

Mi vurria manghjà
U piccu d'issa merula
Piccu à pì
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurluchjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù.

Chanté notamment par Jacky Micaelli, A Filetta... et Danyèl Waro !

 

separateur

haut de page     accueil    page précédente


Les pages "musique" sont organisées comme suit :

Le chant corse

Les pages consacrées à A Filetta :

A Filetta : témoignages 

Actualité et archives

Chants : les textes des chants

Concerts avant 2006

Concerts 2006

Concerts 2007

Concerts 2008

Concerts 2009

Concerts 2010

Concerts 2011

Concerts 2012

Concerts 2013

Concerts 2014

Concerts 2015

Concerts 2016

Concerts 2017

Concerts 2018

Concerts 2019

Concerts 2020

Concerts 2021

Discographie : tous les disques en détail

Repères chronologiques : A Filetta de 1978 à aujourd'hui

Parole : Les mots d'A Filetta (interviews, entretiens…)

Galerie photo

sans oublier mon livre sur A Filetta !

Les pages consacrées aux concerts du groupe L'Alba 

Les pages consacrées aux groupes et chanteurs corses

Les pages consacrées aux paroles des chants corses :

- page "chants d'A Filetta",

- chants corses d'hier

- chants corses d'aujourd'hui

Les compte-rendus de concerts (année en cours);
Les années précédentes sont ici :
2022    2021    2020    2019    2018    2017    2016   

   2015    2014    2013    2012    2011   

   2010    2009     2008     2007    2006   
les concerts du groupe L'Alba sont ici.

Les pages consacrées aux Rencontres polyphoniques de Calvi :

Les invités des Rencontres (tous les artistes y ayant participé au moins une fois)

Le jazz et la page consacrée à Paolo Fresu

Les annonces et compte-rendus de concerts de jazz

Les musiques du monde

L'opéra, la musique baroque, etc.

Les inclassables

Les vidéos

Et enfin, ma sélection de disques du mois.


Corsicamania, l'annuaire des sites corses

Valid XHTML 1.1