Canti corsi d'eri è d'oghje

Chants corses d'hier et d'aujourd'hui
Chants d'A Filetta

Dernière mise à jour de la page : 20/02/2008

CANTI TRADIZIUNALI - Chants traditionnels

Dio Vi Salvi Regina
A mè Brunetta
A Merula
A Palatina
A Puce
A Tribbiera
A Violetta
Alcudina
Barbara Furtuna
Bon ghjornu Madamicella
Ciucciarella
Cun Voi Madamicella
E Sette Galere
Ecco bella
Eramu in Campu
I Corsi impizutiti
Lamentu d'Antuninu
Lamentu di u castagnu à u Corsu
Lettera à Mamma
Moita
Nanna (Dormi per pena)
Nanna di u Cuscionu
Paghjella (à Musulinu)
Paghjella di Tagliu
S'è tù passi
Serinatu
Sò le Muntagne d'Orezza
Sott'a lu ponte
Terzetti rusinchi (N'ùn ti scurdà di mè)
Terzetti di Rusiu
Terzetti di Sermanu
U Colombu
U Fattore
Voceru per Caninu
Vociaru di Ghjuvancameddu

 

Pour débuter cette rubrique, le chant marial Dio Vi Salvi Regina, hymne corse depuis 1735, s'impose :

DIO VI SALVI REGINA

Dio vi salvi Regina
E madre universale
Per cui favor si sale
Al paradisu

Voi siete gioia è risu
Di tutti i sconsolati
Di tutti i tribulati
Unica speme

A voi sospira è geme
U nostru afflittu core
In un mare di dolore
E d'amarezza

Maria, mai di dolcezza
I vostri occhi pietosi
Materni ed amorosi
A noi volgete

Noi miseri accogliate
Nel vostro santo velo
E'l vostro figlio in cielo
A noi mostrate

Gradite ed ascoltate
O Vergini Maria
Dolce, clemente e pia
Gli affetti nostri

Voi dai nemici nostri
A noi date vittoria
E poi l'eterna gloria
In paradisu

LAMENTU DI U CASTAGNU A U CORSU

Composé en 1926, ce lamentu exprime la détresse du châtaignier face à l'ingratitude des Corses qui le livrent au bûcheron bien qu'il les ait nourris pendant des siècles.

Or ch
ì l'averaghju fattu
A lu Corsu cusi ingratu
Chì m'hà fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente testimoni
Nè cunsultà lu ghjuratu.

M'hà dichjaratu la guerra
Cum'è à un veru malfattore;
M'hà messu li sbirri appressu
Chi m'attaccanu terrore
O Corsu rifletti un pocu,
Versi mè sì senza core.

M'hai chjappu à l'arma bianca,
Tù per esse più sicuru,
Quandu improntu li mio fiori,
Quandu lu fruttu hè maturu,
Ùn mi porti alcun rispettu,
O Corsu, sì cusì duru !

Subitu tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li tò mulatteri
per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti è pensa
Ch
ì faci la tò ruina !

Ùn sentu in tutte le gorghe
Ch'è tintenne è tintinnoni,
Bestemmie di mulatteri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri è treni
N'hè pienu strade è stradoni.

Ùn ti ne ricordi più,
Corsu, di li tempi andati ?
Di Sampieru è Sambuccucciu,
Di tutti li tò antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?

Qual'hè chi li succuria,
Chi si dava tanta pena ?
Qual'hè chì li mantenia
ben purtanti, à panza piena ?
Li mio frutti inzuccarati,
O Corsu, rifletti appena !

Ùn ti ne ricordi più,
Una sera, à lu fucone,
Tutta la tò famigliola
Cantava lu lazarone
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.

PAGHJELLA (A Musulinu)

Cette paghjella, qui était chantée dans les vallées de Castagniccia sous l'occupation italienne, nous indique l'état d'esprit de résistance de notre peuple à une époque où le fascisme triomphait.

Avertite à "Musulinu"
Chi hà tanta pretensione
S'ell'ùn hè più chè scimitu
Ch'ellu fia attenzione
Ch'ell'un abbia da ingolle
A pulenda di granone

BARBARA FURTUNA

O barbara furtuna, sorte ingrata
A tutti ci ammulisce u core in pettu
Pensendu a quella libertà passata

Hè pur ghjuntu quel ghjornu (E poi ghjunse quel ghjornu), dì funestu D'abbandunà i piacè per i turmenti
O Diu ! Chè tristu ghjornu hè (fù) per mè questu

Addiu Corsica, mamma tanta amata
Nel separar di tè senza ritornu
O chì dulor nell'alma scunsulata

U COLOMBU (Petru Rocca)

Un son di cornu da li monti
Stende lu volu cun furor
A stu cennu siamu pronti
Riscassi da lu patriu ardor
Svanisce la diminticanza
Cresce la nostra voluntà
Disceta la speranza
A voce di colombu
Chjama di u so ribombu
A santa libertà

U FATTORE (PAGHJELLA)

N'aspettu tutte le mane l'arrivu di lu fattore.
Ci n'hè lettere per mè ne mandate da lu mi'amore.
S'ellu mi dice di nò ne mi sentu crepà lu core.
Quandu hè currieru di Francia mi ne stò per ste cuntrate.
Aspittendu le nutizie ma voi ùn mi ne date.
Ghjè cusì ch'ellu s'agisce cù le s'amiche fidate.

A PUCE

M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !
M'hà pizzicatu nantu una coscia
cum'ella hè croscia quessa la coscia ...
M'hà pizzicatu nantu un ghjinochju
cum'ellu hè crochju quessu u ghjinochju ...
M'hà pizzicatu nantu un pede
chì mi rinchere quessu lu pede ...
M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !

LETTERA A MAMMA (Lettre de Stefanu Luciani)

Mamma risponde n'ùn possu
A è vostre dolente chjame
Troppu miseria aghju adossu
E mi si rode la fame
So prigiuneru languente
In quella Prussia à Punente

Venissi una rundinella
Ch'eo la mandi messagera
O venga puru una stella
A purtà la mio preghera
Le mio pene è lu mio amore
Versu voi mamma d'amore

V'abbracciu per lu penseru
Vi mandu sti versi soli
Dicendu so prigiuneru
Chì tutti què vi cunsoli
Mamma la vostra tristezza
A mè dà tanta amarezza

TERZETTI RUSINCHI (N'ÙN TI SCURDÀ DI ME)

N'ùn ti scurdà di mè, benche luntanu
Abbie cumpassione d'un infelice
Ch'eo vogu pienghjendu, dal coll' al pianu
Duve si ? duve stai ? duve dumori ?
Idulu del mio core, duve ti n'ascondi ?
Perchè tu le mio pene, n'un succori ?

Leggi quel fogliu dolente anima mea
Scrittu dal tuo fidel di manu propia
E chi secretamente, ellu t'invia
So persuasu ch'è t'un serai più quella
Avrai forse cambiatu di nov' amore
A la fonte d'amore, Diana Stella.
Qui ripongu la penna nel calamaghju.

PAGHJELLA DI TAGLIU

N'ùn ti scurdà di Tagliu
Solu chì ci ai una madre
Cù li to cinque fratelli
Le to tre surelle amate
Duv'elle sonu defunte
Le cendere di tuo padre

SO LE MUNTAGNE D'OREZZA

Sò le muntagne d'Orezza chì m'anu resu felice.
U cantu di lu culombu cun quellu di a pernice.
Chì ci teniamu caru tuttu lu mondu la dice.

A TRIBBIERA

O tribbiate, o tribbiate
incu le corne palmulate
O caspura, o caspura
chì la paglia torni pula
Torni pula, e torni granelle
ne feremu pane e bastelle
Via tribbiera, e boi tribbiate
chì dopu vi ripusate
Via l'osa, via l'osa
tribbiemu la laziosa
Volte i gira, e voca tondu
chi lu tribbiu pigli fondu
pigli fondu e pigli cima
volta i gira cum'è prima

Chant de dépiquage et de battage du blé

MOITA

Moita nun ti piacia
Ma nisunu la disprezza
Ti piacia l'acqua fresca
Di le muntagne (surghjente) d'Orezza
Ogni poltra chì s'affila
Strappà vole (strappà) la cavezza

BONGHJORNU O MADAMICELLA
Parolle dà Ghjaseppu Giansily, dettu Pampasgiolu (1911, 1977)

Bongiornu o madamicella
Scusate la mio ignuranza
S’o vi scrivu duie ligne
Senza alcuna cunfidenza
Vuleria malgravu tuttu
Fà la vostra cunniscenza.

Saperete o signurina
Chì dipoi quella sera
Certu vi ricurderete
D’un terzu ghjornu di fiera
ùn ne riposu più in pace
Campu ghjustu à straziera.

Pensendu à quelle cantate
sì ne strughje lu mio core
V’aghju sempre indu l’edea
Ghjornu notte, à tutte l’ore,
Serete voi or la cagione
di fammi scimmisce o more.

Per voi anderia errente
à girà lu mondu interu
Scalzu spugliatu è famitu
Carcu d’angoscia è penseru
Gardate la mio zitella
So vi sò pocu sinceru.

S’è v’avite un core in pettu
Cum’è tutte le zitelle
Mi rispunderete prestu
Senza fammi maghjavelle
Fendumi le prumissione
Sicure stabile è belle.

Circate d’apprufundisce
La dumanda ch’o vi facciu
Quì m’arrestu, scuserete
Sì dà luntanu v’abbracciu
Penserete senza dubbii
à u puetu l’acqualacciu.

CUN VOI O MADAMICELLA

Cun voi o madamicella
Ci ferebbe la mio vita
O la mio capelli bionda
In tuttu site cumpita
Dund'è vo' passate voi
Ci nasce la calamita

La dumenica da mane
Piazz'à santa margherita
Quand'è t'affacave tù (ne)
Si spannava la mio vita
Tutta tristezza passava
Ogni pena era finita

Ùn ti ne ricordi più (ne)
À la funtana di l'onda
Ti parlava pettu pettu
O la mio capelli bionda
À mè mi parie bella
Ancu più ch'è la gioconda

A to mamma era contraria
À st'amore cusì distintu
È quand'ella mi truvava
Mi dicia : "chi tù scià intintu"
Hè cusì la mio culomba
Chì lu nostru amore hè spintu

ERA IN UN CAMPU (ERAMU IN CAMPU) (Madrigale de Tagliu)

Il semble que ce madrigale (chant d'amour) ait pour origine le réemploi d'une mélodie issue d'un psautier huguenot du XVIe siècle...

Era( Eramu) in (un) campu d'amore graditu
Induve frà i fiori circava il più bellu

Eu sentia un falsu gridu
Chè mi sembrava chè fussi un acellu

Pian, pian guardai, dà duve veniva
E vidi fra fiori dormir una dea

Sappiate o bella chè son cacciadore
E li ucceli fuggiti li prendu

SERINATU

Bona sera o damicella
gentilmente vi salutu
vi ghjurgu ch'espressu o bella
da luntanu so partutu
per cantavvi un serinatu
chè ùn avìa cunvenutu

Giuvinetta preziosa
amabile è decordita
cumpiacente malorosa
d'ognunu la preferita
s'eo ùn v'avessi da vede
cumprumette la mio vita

U vostru visu mi pare
quellu di santa Lucia
a patrona d'ogni altare
mudellu di mudestia
credu chì sopra à sta terra
a simile nun ci sia.

A ME BRUNETTA

A la me brunetta
La me brunetta hè bella
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A la me brunetta
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A la me brunetta
Quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè bruna.

A VIOLETTA

O la Violetta, là fa, ella fa
Là fa sul campu chè là rimirava
Là so cara Cecilia ch'ella risembrava

Cosa rimiri, il mio caru Peppi'
Io ti rimiru perchè tu sei bella
Bella sè voi venire incù mè a la guerra.

No, no, in guerra cun tè nun vogliu andare
Nun vogliu andare cun te a la guerra
Perchè si manghja male, si dorme in terra.

No, no, in terra, in terra nun dormerai
Tu dormerai sul lettu di fiori
Cun to caru Peppi chì t'innamori

O trumbitteri sunate, sunate
Sunate forte, la bella marchjata
Chì c'hè la Violetta chì parte à l'armata.

TERZETTI DI RUSIU

Eccu pur ghjuntu, u ghjornu il di funestu
D'abbandunà i piaceri à i mei turmenti
O Diu chì tristu ghjornu hè per mè questu

Vecu le mie fatighe è li mei stanti
Percepire i frutti al mio rivale
Ed eu rimangu fra pene è turmenti
Se più ci pensu è più mi cresce il male

Son qui per ditti la mio passione
Ch'eu fui sempre sinceru è liberale
Restai privu di sensu è di ragione
Pensendu ai ghjorni caminati inseme
So diventatu servu da patrone

TERZETTI DI SERMANU

Carissimu cuginu fidu è amatu
Questu picculu fogliu leghjerai
E senterai il mio miseru statu

Si passa la nottata oscura è nera
Senza lume perchè n'ùn hè cuncessu
Cume si fossi una selvaggia fera

Sonu statu riduttu in cusi bassa stima
Ch'eu mi vergugnu dei mei propii pani
Cume quell'animale chjamatu scimia

In ogni muraglia si forma una spiscina
Ogni parte produce un largu fiume
Per mio turmentu è mia maggior ruina

Ce chant fut composé sur le texte d'une lettre du curé Turchini de Sermanu, emprisonné à Toulon après la bataille de Ponte Novu

S'È TU PASSI (PAGHJELLA DI PONTE NOVU)

S'è tu passi per isse sponde
Pensa à salutà la croce
Qui so cascati l'antichi
Cantendu ad alta voce
Per difende la libertà
Contr'à lu Francese feroce.

Chant à la mémoire des combattants de Ponte Novu

(chanté par Donnisulana, Le Choeur de Sartène)

E SETTE GALERE

Spieghi chì puole
con onorato vanto
di poesia
il suo giocondo canto
che per me sin da principio
mi sentu commosso alquanto
non mi dà l'animo in vero
trattener dagli occhi il pianto

Parchè la voce
pria di cantar mi trema
che il mio core
ingemito si gema
sol pensando al caso strano
mi disgusta e parchè gema
dalla pena impietosito
dalla doglia cosi estrema

Li ventisei
di novembre scaduto
fece partenza
chì mai non l'ha saputo
con sei mila combattenti
alla fin per dar aiuto
che temea dal rè di Francia
qualche assalto risoluto

Tutto festoso
parti dal ricco lido
di Barcellona
con onorato grido
Don Andrea quel duca Doria
al suo Rè costante e fido
capo di sette galere
qual armato al mare infido

Spiegate dunque
le grande vele al vento
li remi isnelli
al liquido elemento
le sette galere armate
con magnanimo ardimento
finche giunsero propose
fino a Calvi a salvamento.

O CIUCCIARELLA

O ciucciarella
Nun sai quantu t'adoru
Le to bellezze
Le to cullane in oru
Ciucciarella inzuccherata
Quantu hè longa sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

So statu à l'ortu,
Sta mane di bon'ora
Ciucciu n'un c'era,
Ch'era andatu à scola
Tutt'era per vede à te,
Un mazzulu di viola
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

Cullà ne vogliu,
Quassù per le cullette
Ci sò le muvre (le capre)
Le ronche (le muvre) è le cirvette
Quassù sò i trè cunigli
Corri tù s'è tù li pigli
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna

Trovu aghju un nidu
Dentru c'era dui ove
So statu à vede
L'accellu chi le cova
Era un nidu di colomba
E trè volti l'aghju trova
O colomba cullerada,
Cusi longa hè sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la muntagna

Ziffula puru e mughja,
O tramuntana,
Filgu lu linu è carmingu la lana,
fattu t'aghju lu mantellu
E guarnitu la suttana,
Lu to mantellu fattadu,
Tutt'intornu riccamadu...

SOTT'A LU PONTE

Sott'a lu ponte
Ci luce la luna
E stelle in celu
Un ne manca
Manc'una
Dormi

In li castagni
Si lagna lu ventu
U nostru lume
Sarà prestu spentu
Dormi

Ind'una casa
Ma quale sarà
Batti lu stacciu
E si sente cantà
Dormi

U ghjattu lu Stacciu
S'alliscia u mustacciu
Pienta la voca
Si cheta lu Stacciu
Dormi

So tanti mesi
Che no simu soli
A guerra ha pigliatu
I babbi à li figlioli
Dormi

Mi frighje lu core
E ùn ne possu più
Lascia pienghje à me
Sta sera ma tù
Dormi.

Chant évoquant une mère restée seule parce que la guerre a pris les pères aux enfants...

(chanté par Le Choeur de Sartène, A Cumpagnia, Caramusa...)

NANNA DI U CUSCIONU

In li monti di Cuscioni
c'era natu una zitedda
E la so cara mamoni
li faccia la nannaredda
E quand'ella nannava
stu talentu li prigaia

Addurmentati parpena
alligrezza di mammoni
Ch'aghju da allesti la cena
e da cusgia li piloni
pè lu to tintu babbareddu
E per li to frattidonni (E par Santu lu to frateddu)

Quandu nasciti o furtuna
Vi purtonu à battizari
La cumare fù la luna
Lu sole fù lu cumpari
Le stelle ch'eranu in celu
D'oru avianu li cullari

Quandu sarete magiore
Passarete per li piani
L'erbe turneranu fiori
D'oliu saran li funtani
Turnerà balsamu raru
Tutta l'acqua di lu mari

Quand'è tù sarè maiori
Ti faremu lu vistitu
La camisgia, lu guneddu
E l'imbustu ben varnitu
Di stu pannu sfinazzatu
Chi si tessi in Curtichjatu

Ti daremu lu maritu
addivatu à li stizzali
Un bellissimu partitu
e sara lu capurali
Di li nostri muntagnoli
pecuraghji è caparaghjoli

Quandu andareti spusata
Purtareti li frineri
n'andareti in cavalcata
Cun tutti li mugliacheri
Passareti insannicciata
a caramusa imbuffata
Quandu arrivate à lu stazzu
Duve avareti poi
da stani surtera la sucerona
e vi tuchera la mani
E vi sara prisintatu
un tinellu di caghjatu

A MERULA

Mi vurria manghjà
I pedi d'issa merula
A merula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù
Mi vurria manghjà
E ghjamba d'issa merula
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurlughjù.
Mi vurria manghjà
E cosce d'issa merula
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U corpu d'issa merula
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà

U pettu d'issa merula
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U collu d'issa merula
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U cappu d'issa merula
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù......

Mi vurria manghjà
U piccu d'issa merula
Piccu à pì
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurluchjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù.

Chanté notamment par A Filetta et Jacky Micaelli

NANNA (Dormi per pena)

Dormi per pena in lu to viculellu
Ch'o faccia cogge e bucchje à lu purcellu
Per ch'ellu sia in Natale
U spavecchju di u lucale

A lu serviziu diventerai sargente
In permissione ci venerai suvente
Per fà vede i to galloni
Ninni nanna, le mio speranze

Tutte le donne t'accanuchjuleranu
E per maritu tutte ti vuleranu
Sceglerai la più garbata
Ninni nanna, inzuccherata

Dormi per pena in lu to viculellu

Chanté par Anghjula Dea, Isulatine, Anna Rocchi...

VOCERU PER CANINU

Eu vurria chi la me voce
Fussi tamant'à lu tonu
Ch'ella franchesi la foce
Di San Petru è Vizzavona
Per chì soni in ogni locu
La gran prova di Gallonu

Tutti à lu Lucu di Nazza
Elle s'eranu adduniti
Cun quella barbara razza
Li suldati è li banditi
Cù a timpesta d'arimani
Tutti inseme so partiti

In fondu di lu rionu
Si sentia rughjà lu ventu
Chi purtava da isonu
A malora è lu spaventu
Si sentia chè per l'aria
C'era accidia è tradimentu

E so subitu partiti
Tutti i lupi cùn l'agnelli
E marchjavanu adduniti
A u son di i cialambelli
Quandu ghjunsenu in la sarra
Ti taglionu i garganelli

Quand'eu intesi i brioni
M'affaccai à lu purtellu
Dumandai : "Chi nova c'hèni ?"
"Hanu tumbatu u to fratellu
L'hanu presu ind'a sarra
N'hanu fattu lu macellu"

A guardà le to ferrite
Mi s'accresce lu dulore
Perchè più n'ùn mi rispondi ?
Forse ti manca lu core ?
O Canì, cor di surella
Hai cambiatu di culore !

Vogliu polvere è cartucci
Per armà la mio schiupetta
Vogliu cinghje la carcherra
Vogliu cinghje la tarzetta
O Cani, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta

O Canì, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta

Chanté par Anna Rocchi

VOCIARU DI GHJUVAN CAMEDDU

Quel tonu tremente è forti
Da per tuttu ascoltu assai
Quellu chì annuncia la morti
Di Cameddu Nicolai
Quellu banditu d'onore
O Corsica più nun ai.

In la casa di la Testa
C'era matrimoniu è ballu
Ch'ella li ghjunghji la pesta
Cù li sproni da cavallu
È po subarcalli tutti
Quel ch'anu commissu il fallu.
 
Nun si hè mai vistu al mondu
Nè letta nella scrittura
Chì à l'omu furibondu
La donna faccia paura
Di tiralli di pistola
Contru la matre natura.
 
Fusti traditori di Cristu
Più di ghjuda sè ribeddu
Per un miserabile acquistu
Tradisti à Ghjuvan Cameddu
Tirati il collu à la corda
Hè il sicondu to frateddu.
 
O Camè lu me frateddu
O Camè lu me cuginu
Quale hè statu l'assassinu
Chi t'hà purtatu à lu maceddu
Per fani subire à teni
Questu barbaru fraceddu ?
 
Sonu in dolu li fiori d'i prati
Più nun canta l'oguriu acellu
Dicenu ch'anu ammazzatu
L'eroe Ghjuvan Cameddu
Eu lu bagnu cù il moi piantu
Ma nun credu chì sia ellu.



I CORSI IMPINZUTITI
 
 
Ma sti Corsi impinzutiti
Ne anu tutti la pazzia
Di stringhje lu currighjolu
Per purtanne la flacchina
Per ghjunghje indu i so paesi
Qualchì mese istatina.
 
Chitanu li so paesi
Si lascianu la so casa
Per andà à fà quindeci anni
In una carriera à l'armata
Chì ne hè causa di què
Hè la Francia scellerata
 
Hè la Francia scellerata
È la Corsica n'hè schjava
Chì s'ella era cummerciata
Tuttu lu mondu ci stava
Ùn so boni ch'à truvacci
Si una guerra si dichjara.
 
Si una guerra si dichjara
Una cum'è è quella di prima
Tandu trovanu li Corsi
Per buccali in prima ligna
È chì s'ella ùn hè cusi ne
Noi ùn emu micca stima.
 
Chjama è rispondi
 

 
ALCUDINA
(Zicavu )
 
 
Principià vogliu à lodare
U san petri è Veraculongu
Po ci hè Nebbiu cù la trova
U fraulettu à fà la prova.
 
Funtana di termineddi
U terminu da faccia al Pianu
Teppa Ritta fù chjamata
O da quel terminu vicinu.
 
Sattu quel toppe di prati
Sguizzanu tanti roscelli
Sottu son pesci sarrati
È sopra pascinu l'agnelli
Li cavalli è li ghjumenti
È li boia cù li vitelli.
 
O passendu par li Croci
U Cavallari è Pallaiolu
Sentu una sampugna rara
Chì facianu tanti caroli.
 
L'Alcudina chjama è invita
O di l'altezza nun ci hè la para
Guarda la Corsica unita
O quantu giranu terra è mari
È po guarda à Magior Segnu
È parte assai de la Sardegna.

LAMENTU D'ANTUNINU
(Zicavu)
 


O cunsorti adurata
Da l'oscura prigioni di Bastia
In cù la mio penna amata
Scriva ti vogliu in rima è puesia
Cun amaru curdogliu
Mia vita addulurata in questu fogliu.
 
Io sonu incarceratu
Richjusu in un'antica sepultura
Trài ferri è laceratu
Son divenutu una morti in figura
Piengendu il poverinu
La cruda sorte, il barbaru distinu.
 
Mi svegliu à fà del giorno
Al murmuru giocondo di l'acelli
In terrazza ritornu
A cuntemplà li fiori è l'arbuscelli
Quel valli è colline
Quel ricchi è magnifichi.
 
Addiu Ulmetu amatu
Locu in duve eu son natu
Addiu amici cari è parentelli
Adiu li affeti mei, cari surelli
Addiu per sempre andati

Li bel giorni per mè son passati.


ECCO BELLA
(Madrigale di Tagliu)


Ecco bella del mio core, mio core,
L'anima t'invio.
 
T'invio l'anima il mio pè, mio pè
T'invio l'anima del mio pè
Perchè ti adoro.
 
Ti adoro o bella è chè sperar poss'io.
Poss'io sperar da tè ?
Poss'io sperar da tè, da tè, qualche ristoro.
 
Ristoro ai miei tormenti,
Ognor desio, desio, sempre
A goder, a goder listessa sorte.

A PALATINA

 
Cinta è bella la carchera
I battaglioni maiori
Sò falati à corri corri
Lu cuntrastu scuppierà
Da l'imbrogliu furesteru,
Oghje o mai s'escerà.

 
ripigliu:
 
Or fate sventulà sta chjoma,
Chi tantu sott'à la soma,
Per cent'anni ùn si hà da stà,
Da lu pughjale à la marina
Cantate la Palatina
È lu piombu salterà.
 
Per lu Capu Naziunale
Appruntate li truffei
I furdani à sei à sei
Anderanu à tumbulà
È dumane à lu Cunventu
U vulemu incurunà.
 
ripigliu
 
Avanti la nostra ghjente
Spunta l'alba è s'avvicina
À la Corsica Regina
Gloria per l'eternità.
 
ripigliu

 

 
 
 
haut de page accueil canti