CANTI
TRADIZIUNALI - Chants traditionnels
Dio
Vi Salvi Regina
A mè
Brunetta
A Merula
A
Palatina
A Puce
A Tribbiera
A Violetta
Alcudina
Barbara
Furtuna
Bon ghjornu Madamicella
Ciucciarella
Cun Voi Madamicella
E
Sette Galere
Ecco bella
Eramu
in Campu
I
Corsi impizutiti
Lamentu
d'Antuninu
Lamentu
di u castagnu à u Corsu
Lettera à Mamma
Moita
Nanna (Dormi per
pena)
Nanna di u Cuscionu
Paghjella (à Musulinu)
Paghjella
di Tagliu
S'è tù passi
Serinatu
Sò le Muntagne d'Orezza
Sott'a lu ponte
Terzetti rusinchi
(N'ùn ti scurdà di mè)
Terzetti
di Rusiu
Terzetti di Sermanu
U
Colombu
U Fattore
Voceru
per Caninu
Vociaru
di Ghjuvancameddu
Pour
débuter cette rubrique, le chant marial Dio Vi Salvi Regina, hymne
corse depuis 1735, s'impose :
DIO
VI SALVI REGINA
Dio
vi salvi Regina
E madre universale
Per cui favor si sale
Al paradisu
Voi
siete gioia è risu
Di tutti i sconsolati
Di tutti i tribulati
Unica speme
A
voi sospira è geme
U nostru afflittu core
In un mare di dolore
E d'amarezza
Maria,
mai di dolcezza
I vostri occhi pietosi
Materni ed amorosi
A noi
volgete
Noi
miseri accogliate
Nel vostro santo velo
E'l vostro figlio in cielo
A noi mostrate
Gradite
ed ascoltate
O Vergini Maria
Dolce, clemente e pia
Gli affetti
nostri
Voi
dai nemici nostri
A noi date vittoria
E poi l'eterna gloria
In
paradisu
LAMENTU
DI U CASTAGNU A U CORSU
Composé en 1926, ce lamentu exprime la détresse du châtaignier
face à l'ingratitude des Corses qui le livrent au bûcheron bien qu'il
les ait nourris pendant des siècles.
Or chì
l'averaghju fattu
A lu Corsu cusi ingratu
Chì m'hà fattu
la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente testimoni
Nè
cunsultà lu ghjuratu.
M'hà
dichjaratu la guerra
Cum'è à un veru malfattore;
M'hà
messu li sbirri appressu
Chi m'attaccanu terrore
O Corsu rifletti un pocu,
Versi mè sì senza core.
M'hai
chjappu à l'arma bianca,
Tù per esse più sicuru,
Quandu improntu li mio fiori,
Quandu lu fruttu hè maturu,
Ùn
mi porti alcun rispettu,
O Corsu, sì cusì duru !
Subitu
tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li tò mulatteri
per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti è pensa
Chì
faci la tò ruina !
Ùn
sentu in tutte le gorghe
Ch'è tintenne è tintinnoni,
Bestemmie
di mulatteri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri è treni
N'hè pienu strade è stradoni.
Ùn
ti ne ricordi più,
Corsu, di li tempi andati ?
Di Sampieru è
Sambuccucciu,
Di tutti li tò antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?
Qual'hè chi
li succuria,
Chi si dava tanta pena ?
Qual'hè chì
li mantenia
ben purtanti, à panza piena ?
Li mio frutti inzuccarati,
O Corsu, rifletti appena !
Ùn ti ne ricordi
più,
Una sera, à lu fucone,
Tutta la tò
famigliola
Cantava lu lazarone
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un
buccone.
PAGHJELLA
(A Musulinu)
Cette paghjella, qui était chantée dans les vallées de
Castagniccia sous l'occupation italienne, nous indique l'état d'esprit
de résistance de notre peuple à une époque où le fascisme
triomphait.
Avertite à "Musulinu"
Chi hà tanta
pretensione
S'ell'ùn hè più chè scimitu
Ch'ellu
fia attenzione
Ch'ell'un abbia da ingolle
A pulenda di granone
BARBARA
FURTUNA
O barbara furtuna, sorte ingrata
A tutti ci ammulisce u core in pettu
Pensendu a quella libertà passata
Hè
pur ghjuntu quel ghjornu (E poi ghjunse quel ghjornu), dì funestu D'abbandunà
i piacè per i turmenti
O Diu ! Chè tristu ghjornu hè
(fù) per mè questu
Addiu
Corsica, mamma tanta amata
Nel separar di tè senza ritornu
O
chì dulor nell'alma scunsulata
U
COLOMBU (Petru Rocca)
Un
son di cornu da li monti
Stende lu volu cun furor
A stu cennu siamu
pronti
Riscassi da lu patriu ardor
Svanisce la diminticanza
Cresce
la nostra voluntà
Disceta la speranza
A voce di colombu
Chjama di u so ribombu
A santa libertà
U FATTORE (PAGHJELLA)
N'aspettu
tutte le mane l'arrivu di lu fattore.
Ci n'hè lettere per mè
ne mandate da lu mi'amore.
S'ellu mi dice di nò ne mi sentu crepà
lu core.
Quandu hè currieru di Francia mi ne stò per ste cuntrate.
Aspittendu le nutizie ma voi ùn mi ne date.
Ghjè cusì
ch'ellu s'agisce cù le s'amiche fidate.
A
PUCE
M'hà
pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !
M'hà pizzicatu
nantu una coscia
cum'ella hè croscia quessa la coscia ...
M'hà
pizzicatu nantu un ghjinochju
cum'ellu hè crochju quessu u ghjinochju
...
M'hà pizzicatu nantu un pede
chì mi rinchere quessu
lu pede ...
M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà
!
LETTERA
A MAMMA (Lettre de Stefanu Luciani)
Mamma
risponde n'ùn possu
A è vostre dolente chjame
Troppu miseria
aghju adossu
E mi si rode la fame
So prigiuneru languente
In quella
Prussia à Punente
Venissi
una rundinella
Ch'eo la mandi messagera
O venga puru una stella
A purtà la mio preghera
Le
mio pene è lu mio amore
Versu voi mamma d'amore
V'abbracciu
per lu penseru
Vi mandu sti versi soli
Dicendu so prigiuneru
Chì
tutti què vi cunsoli
Mamma la vostra tristezza
A mè dà
tanta amarezza
TERZETTI
RUSINCHI (N'ÙN TI SCURDÀ DI ME)
N'ùn
ti scurdà di mè, benche luntanu
Abbie cumpassione d'un infelice
Ch'eo vogu pienghjendu, dal coll' al pianu
Duve si ? duve stai ? duve
dumori ?
Idulu del mio core, duve ti n'ascondi ?
Perchè tu le
mio pene, n'un succori ?
Leggi
quel fogliu dolente anima mea
Scrittu dal tuo fidel di manu propia
E
chi secretamente, ellu t'invia
So persuasu ch'è t'un serai più
quella
Avrai forse cambiatu di nov' amore
A la fonte d'amore, Diana
Stella.
Qui ripongu la penna nel calamaghju.
PAGHJELLA
DI TAGLIU
N'ùn
ti scurdà di Tagliu
Solu chì ci ai una madre
Cù
li to cinque fratelli
Le to tre surelle amate
Duv'elle sonu defunte
Le cendere di tuo padre
SO
LE MUNTAGNE D'OREZZA
Sò
le muntagne d'Orezza chì m'anu resu felice.
U cantu di lu culombu
cun quellu di a pernice.
Chì ci teniamu caru tuttu lu mondu la dice.
A
TRIBBIERA
O
tribbiate, o tribbiate
incu le corne palmulate
O caspura, o caspura
chì la paglia torni pula
Torni pula, e torni granelle
ne
feremu pane e bastelle
Via tribbiera, e boi tribbiate
chì dopu
vi ripusate
Via l'osa, via l'osa
tribbiemu la laziosa
Volte i gira,
e voca tondu
chi lu tribbiu pigli fondu
pigli fondu e pigli cima
volta i gira cum'è prima
Chant
de dépiquage et de battage du blé
MOITA
Moita
nun ti piacia
Ma nisunu la disprezza
Ti piacia l'acqua fresca
Di
le muntagne (surghjente) d'Orezza
Ogni poltra chì s'affila
Strappà
vole (strappà) la cavezza
BONGHJORNU
O MADAMICELLA
Parolle
dà Ghjaseppu Giansily, dettu Pampasgiolu (1911, 1977)
Bongiornu
o madamicella
Scusate la mio ignuranza
S’o vi scrivu duie ligne
Senza alcuna cunfidenza
Vuleria malgravu tuttu
Fà la vostra
cunniscenza.
Saperete o signurina
Chì dipoi quella sera
Certu vi ricurderete
D’un terzu ghjornu di fiera
ùn
ne riposu più in pace
Campu ghjustu à straziera.
Pensendu à quelle cantate
sì ne strughje lu mio core
V’aghju
sempre indu l’edea
Ghjornu notte, à tutte l’ore,
Serete voi or la cagione
di fammi scimmisce o more.
Per voi anderia
errente
à girà lu mondu interu
Scalzu spugliatu è
famitu
Carcu d’angoscia è penseru
Gardate la mio zitella
So vi sò pocu sinceru.
S’è v’avite un
core in pettu
Cum’è tutte le zitelle
Mi rispunderete prestu
Senza fammi maghjavelle
Fendumi le prumissione
Sicure stabile è
belle.
Circate d’apprufundisce
La dumanda ch’o vi facciu
Quì m’arrestu, scuserete
Sì dà luntanu v’abbracciu
Penserete senza dubbii
à u puetu l’acqualacciu.
CUN
VOI O MADAMICELLA
Cun
voi o madamicella
Ci ferebbe la mio vita
O la mio capelli bionda
In tuttu site cumpita
Dund'è vo' passate voi
Ci nasce la calamita
La dumenica da mane
Piazz'à santa margherita
Quand'è
t'affacave tù (ne)
Si spannava la mio vita
Tutta tristezza passava
Ogni pena era finita
Ùn ti ne ricordi più (ne)
À la funtana di l'onda
Ti parlava pettu pettu
O la mio capelli
bionda
À mè mi parie bella
Ancu più ch'è
la gioconda
A to mamma era contraria
À st'amore cusì
distintu
È quand'ella mi truvava
Mi dicia : "chi tù scià
intintu"
Hè cusì la mio culomba
Chì lu nostru amore
hè spintu
ERA IN UN CAMPU (ERAMU
IN CAMPU) (Madrigale de Tagliu)
Il
semble que ce madrigale (chant d'amour) ait pour origine le réemploi d'une
mélodie issue d'un psautier huguenot du XVIe siècle...
Era(
Eramu) in (un) campu d'amore graditu
Induve frà i fiori circava il
più bellu
Eu sentia un falsu gridu
Chè mi sembrava
chè fussi un acellu
Pian, pian guardai, dà duve veniva
E vidi fra fiori dormir una dea
Sappiate o bella chè son
cacciadore
E li ucceli fuggiti li prendu
SERINATU
Bona
sera o damicella
gentilmente vi salutu
vi ghjurgu ch'espressu o bella
da luntanu so partutu
per cantavvi un serinatu
chè ùn
avìa cunvenutu
Giuvinetta
preziosa
amabile è decordita
cumpiacente malorosa
d'ognunu
la preferita
s'eo ùn v'avessi da vede
cumprumette la mio vita
U
vostru visu mi pare
quellu di santa Lucia
a patrona d'ogni altare
mudellu di mudestia
credu chì sopra à sta terra
a simile
nun ci sia.
A
ME BRUNETTA
A
la me brunetta
La me brunetta hè bella
Cinque, quatru, trè,
dui è una
La me brunetta hè bruna.
A la me brunetta
Cinque, quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè
bruna.
A
la me brunetta
Quatru, trè, dui è una
La me brunetta hè
bruna.
A
VIOLETTA
O
la Violetta, là fa, ella fa
Là fa sul campu chè là
rimirava
Là so cara Cecilia ch'ella risembrava
Cosa
rimiri, il mio caru Peppi'
Io ti rimiru perchè tu sei bella
Bella
sè voi venire incù mè a la guerra.
No,
no, in guerra cun tè nun vogliu andare
Nun vogliu andare cun te a
la guerra
Perchè si manghja male, si dorme in terra.
No,
no, in terra, in terra nun dormerai
Tu dormerai sul lettu di fiori
Cun
to caru Peppi chì t'innamori
O
trumbitteri sunate, sunate
Sunate forte, la bella marchjata
Chì
c'hè la Violetta chì parte à l'armata.
TERZETTI
DI RUSIU
Eccu
pur ghjuntu, u ghjornu il di funestu
D'abbandunà i piaceri à
i mei turmenti
O Diu chì tristu ghjornu hè per mè questu
Vecu le mie fatighe è li mei stanti
Percepire i frutti al
mio rivale
Ed eu rimangu fra pene è turmenti
Se più ci
pensu è più mi cresce il male
Son
qui per ditti la mio passione
Ch'eu fui sempre sinceru è liberale
Restai privu di sensu è di ragione
Pensendu ai ghjorni caminati
inseme
So diventatu servu da patrone
TERZETTI
DI SERMANU
Carissimu
cuginu fidu è amatu
Questu picculu fogliu leghjerai
E senterai
il mio miseru statu
Si
passa la nottata oscura è nera
Senza lume perchè n'ùn
hè cuncessu
Cume si fossi una selvaggia fera
Sonu
statu riduttu in cusi bassa stima
Ch'eu mi vergugnu dei mei propii pani
Cume quell'animale chjamatu scimia
In
ogni muraglia si forma una spiscina
Ogni parte produce un largu fiume
Per mio turmentu è mia maggior ruina
Ce
chant fut composé sur le texte d'une lettre du curé Turchini de
Sermanu, emprisonné à Toulon après la bataille de Ponte Novu
S'È
TU PASSI (PAGHJELLA DI PONTE NOVU)
S'è
tu passi per isse sponde
Pensa à salutà la croce
Qui so
cascati l'antichi
Cantendu ad alta voce
Per difende la libertà
Contr'à lu Francese feroce.
Chant
à la mémoire des combattants de Ponte Novu
(chanté
par Donnisulana, Le Choeur de Sartène)
E
SETTE GALERE
Spieghi
chì puole
con onorato vanto
di poesia
il suo giocondo canto
che per me sin da principio
mi sentu commosso alquanto
non mi dà
l'animo in vero
trattener dagli occhi il pianto
Parchè
la voce
pria di cantar mi trema
che il mio core
ingemito si gema
sol pensando al caso strano
mi disgusta e parchè gema
dalla
pena impietosito
dalla doglia cosi estrema
Li
ventisei
di novembre scaduto
fece partenza
chì mai non l'ha
saputo
con sei mila combattenti
alla fin per dar aiuto
che temea
dal rè di Francia
qualche assalto risoluto
Tutto
festoso
parti dal ricco lido
di Barcellona
con onorato grido
Don Andrea quel duca Doria
al suo Rè costante e fido
capo di
sette galere
qual armato al mare infido
Spiegate
dunque
le grande vele al vento
li remi isnelli
al liquido elemento
le sette galere armate
con magnanimo ardimento
finche giunsero
propose
fino a Calvi a salvamento.
O
CIUCCIARELLA
O
ciucciarella
Nun sai quantu t'adoru
Le to bellezze
Le to cullane
in oru
Ciucciarella inzuccherata
Quantu hè longa sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna
So statu à l'ortu,
Sta mane di bon'ora
Ciucciu n'un c'era,
Ch'era andatu à scola
Tutt'era per vede à te,
Un mazzulu
di viola
Fai
la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna
Cullà ne vogliu,
Quassù per le
cullette
Ci sò le muvre (le capre)
Le ronche (le muvre) è
le cirvette
Quassù sò i trè cunigli
Corri tù
s'è tù li pigli
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu
hè à la campagna
Trovu aghju un nidu
Dentru c'era
dui ove
So statu à vede
L'accellu chi le cova
Era un nidu di
colomba
E trè volti l'aghju trova
O colomba cullerada,
Cusi
longa hè sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè
à la muntagna
Ziffula puru e mughja,
O tramuntana,
Filgu
lu linu è carmingu la lana,
fattu t'aghju lu mantellu
E guarnitu
la suttana,
Lu to mantellu fattadu,
Tutt'intornu riccamadu...
SOTT'A
LU PONTE
Sott'a
lu ponte
Ci luce la luna
E stelle in celu
Un ne manca
Manc'una
Dormi
In li castagni
Si lagna lu ventu
U nostru lume
Sarà
prestu spentu
Dormi
Ind'una casa
Ma quale sarà
Batti
lu stacciu
E si sente cantà
Dormi
U ghjattu lu Stacciu
S'alliscia u mustacciu
Pienta la voca
Si
cheta lu Stacciu
Dormi
So tanti mesi
Che no simu soli
A guerra
ha pigliatu
I babbi à li figlioli
Dormi
Mi frighje lu
core
E ùn ne possu più
Lascia pienghje à me
Sta
sera ma tù
Dormi.
Chant
évoquant une mère restée seule parce que la guerre a pris
les pères aux enfants...
(chanté
par Le Choeur de Sartène, A Cumpagnia, Caramusa...)
NANNA
DI U CUSCIONU
In li monti di Cuscioni
c'era natu una zitedda
E la so cara mamoni
li faccia la nannaredda
E quand'ella nannava
stu talentu li prigaia
Addurmentati parpena
alligrezza di mammoni
Ch'aghju da allesti la cena
e da cusgia li
piloni
pè lu to tintu babbareddu
E per li to frattidonni (E par
Santu lu to frateddu)
Quandu nasciti o furtuna
Vi purtonu à
battizari
La cumare fù la luna
Lu sole fù lu cumpari
Le stelle ch'eranu in celu
D'oru avianu li cullari
Quandu sarete
magiore
Passarete per li piani
L'erbe turneranu fiori
D'oliu saran
li funtani
Turnerà balsamu raru
Tutta l'acqua di lu mari
Quand'è tù sarè maiori
Ti faremu lu vistitu
La camisgia,
lu guneddu
E l'imbustu ben varnitu
Di stu pannu sfinazzatu
Chi si
tessi in Curtichjatu
Ti daremu lu maritu
addivatu à li stizzali
Un bellissimu partitu
e sara lu capurali
Di li nostri muntagnoli
pecuraghji è caparaghjoli
Quandu andareti spusata
Purtareti
li frineri
n'andareti in cavalcata
Cun tutti li mugliacheri
Passareti
insannicciata
a caramusa imbuffata
Quandu arrivate à lu stazzu
Duve avareti poi
da stani surtera la sucerona
e vi tuchera la mani
E vi sara prisintatu
un tinellu di caghjatu
A
MERULA
Mi vurria manghjà
I pedi d'issa merula
A merula chjurlughjù
A pizzighizetta
A
codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù
Mi vurria manghjà
E ghjamba d'issa merula
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurlughjù.
Mi vurria manghjà
E cosce d'issa merula
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U corpu d'issa merula
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U pettu d'issa
merula
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à
cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja
à ù.
Mi vurria manghjà
U collu d'issa merula
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U cappu d'issa merula
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù......
Mi
vurria manghjà
U piccu d'issa merula
Piccu à pì
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurluchjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù.
Chanté notamment par A Filetta
et Jacky Micaelli
NANNA
(Dormi per pena)
Dormi per pena
in lu to viculellu
Ch'o faccia cogge e bucchje à lu purcellu
Per
ch'ellu sia in Natale
U spavecchju di u lucale
A
lu serviziu diventerai sargente
In permissione ci venerai suvente
Per
fà vede i to galloni
Ninni nanna, le mio speranze
Tutte
le donne t'accanuchjuleranu
E per maritu tutte ti vuleranu
Sceglerai la
più garbata
Ninni nanna, inzuccherata
Dormi
per pena in lu to viculellu
Chanté
par Anghjula Dea, Isulatine, Anna Rocchi...
VOCERU
PER CANINU
Eu vurria chi la me
voce
Fussi tamant'à lu tonu
Ch'ella franchesi la foce
Di San
Petru è Vizzavona
Per chì soni in ogni locu
La gran prova
di Gallonu
Tutti à lu Lucu di
Nazza
Elle s'eranu adduniti
Cun quella barbara razza
Li suldati è
li banditi
Cù a timpesta d'arimani
Tutti inseme so partiti
In
fondu di lu rionu
Si sentia rughjà lu ventu
Chi purtava da isonu
A malora è lu spaventu
Si sentia chè per l'aria
C'era accidia
è tradimentu
E so subitu partiti
Tutti i lupi cùn l'agnelli
E marchjavanu adduniti
A u son di i
cialambelli
Quandu ghjunsenu in la sarra
Ti taglionu i garganelli
Quand'eu
intesi i brioni
M'affaccai à lu purtellu
Dumandai : "Chi nova c'hèni
?"
"Hanu tumbatu u to fratellu
L'hanu presu ind'a sarra
N'hanu fattu
lu macellu"
A guardà le to ferrite
Mi s'accresce lu dulore
Perchè più n'ùn mi rispondi ?
Forse ti manca lu core ?
O Canì, cor di surella
Hai cambiatu di
culore !
Vogliu polvere è cartucci
Per armà la mio schiupetta
Vogliu cinghje la carcherra
Vogliu cinghje
la tarzetta
O Cani, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta
O
Canì, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta
Chanté
par Anna Rocchi
VOCIARU
DI GHJUVAN CAMEDDU
Quel
tonu tremente è forti
Da per tuttu ascoltu assai
Quellu chì annuncia
la morti
Di Cameddu Nicolai
Quellu banditu d'onore
O Corsica più nun ai.
In la casa di la Testa
C'era matrimoniu è ballu
Ch'ella li ghjunghji la pesta
Cù li sproni da cavallu
È po subarcalli tutti
Quel ch'anu commissu il fallu.
Nun si hè mai vistu al mondu
Nè letta nella scrittura
Chì à l'omu furibondu
La donna faccia paura
Di tiralli di pistola
Contru la matre natura.
Fusti traditori di Cristu
Più di ghjuda sè ribeddu
Per un miserabile acquistu
Tradisti à Ghjuvan Cameddu
Tirati il collu à la corda
Hè il sicondu to frateddu.
O Camè lu me frateddu
O Camè lu me cuginu
Quale hè statu l'assassinu
Chi t'hà purtatu à lu
maceddu
Per fani subire à teni
Questu barbaru fraceddu ?
Sonu in dolu li fiori d'i prati
Più nun canta l'oguriu acellu
Dicenu ch'anu ammazzatu
L'eroe Ghjuvan Cameddu
Eu lu bagnu cù il moi piantu
Ma
nun credu chì sia ellu.
I CORSI IMPINZUTITI
Ma sti Corsi impinzutiti
Ne anu tutti la
pazzia
Di stringhje lu currighjolu
Per purtanne
la flacchina
Per ghjunghje indu i so paesi
Qualchì
mese istatina.
Chitanu li so paesi
Si lascianu la so casa
Per andà à fà
quindeci anni
In una carriera à l'armata
Chì ne hè causa di què
Hè la Francia
scellerata
Hè la Francia scellerata
È la Corsica n'hè schjava
Chì s'ella
era cummerciata
Tuttu lu mondu ci stava
Ùn
so boni ch'à truvacci
Si una guerra si dichjara.
Si una guerra si dichjara
Una cum'è
è quella di prima
Tandu trovanu li Corsi
Per buccali in prima ligna
È chì s'ella ùn
hè cusi ne
Noi ùn emu micca stima.
Chjama è rispondi