Pour débuter cette rubrique, voici le chant marial Dio Vi Salvi Regina, adopté comme hymne corse, lors de la Cunsulta de Corti du 6 au 8 janvier 1735 au cours de laquelle les chefs nationaux de l’île décidèrent la séparation de la Corse d’avec Gênes. C'est de Naples que vient le Dio vi Salve Regina. Il est issu du Salve Regina (ou antienne du Puy), écrite en 1097 par Adhémar de Monteil, évêque du Puy (1080) Gênes redevenant rapidement le maître de l'île et les chefs corses, dont le père de Pasquale Paoli, doivent prendre le chemin de l'exil qui conduit la famille Paoli... à Naples.
Ce texte écrit en italien est prononcé "à la corse "quand il est chanté, le -o devenant souvent -u. On y retrouve la aussi lénition caractéristique des consonnes (écoutez comment est prononcé le mot "paradisu", par exemple) Plus important, les Corses insurgés ont transformé en hymne national guerrier l'hymne marial d'origine. Plaçant leur combat sous l’invocation de la mère de Jésus, dont ils venaient de faire leur protectrice et sous l’image de laquelle ils se battaient (le drapeau corse était alors une bannière à l'image de la Vierge), ils apportèrent au texte italien une modification pleine de sens : “ nemici vostri ” devient “ nemici nostri ”, désignant ainsi clairement le sens du combat : la Vierge n'est plus évoquée pour protéger les plus malheureux mais pour protéger la Corse contre ses ennemis ! Une interprétation plus catholique, en tout cas plus pacifique, est celle donnée par Pierre Bertoni selon lequel nos ennemis sont nos propres péchés pour lesquels les pêhcuers que nous sommes demandent l'aide de la Vierge...
Dio vi salvi Regina
E madre universale
Per cui favor si sale
Al paradisu
Voi siete gioia
è risu
Di tutti i sconsolati
Di tutti i tribulati
Unica speme
A voi sospira
è geme
U nostru afflittu core
In un mare di dolore
E d'amarezza
Maria, mai di dolcezza
I vostri occhi pietosi
Materni ed amorosi
A noi volgete
Noi miseri accogliate
Nel vostro santo velo
E'l vostro figlio in cielo
A noi mostrate
Gradite ed ascoltate
O Vergini Maria
Dolce, clemente e pia
Gli affetti nostri
Voi dai nemici nostri
A noi date vittoria
E poi l'eterna gloria
In paradisu
Que Dieu vous garde, Reine
Et Mère universelle
Par vos faveurs on s'élève
Jusqu'au Paradis.
Vous êtes la joie et le rire
De tous les affligés,
De tous les tourmentés,
L'unique espérance..
Vers vous soupire et gémit
Notre cœur affligé
Dans une mer de douleur
Et d'amertume.
Marie, mère de douceur,
Vos yeux pieux
Maternels et aimants,
Tournez-les vers nous.
Nous, malheureux, accueillez-nous,
En votre saint Voile
Votre fils au Ciel
Montrez-le nous.
Agréez et écoutez
Ô Vierge Marie,
Douce, clémente et pieuse,
Nos marques d'affection.
Sur nos ennemis
Donnez-nous la victoire ;
Et puis l'Éternelle gloire
Au Paradis.
Avertite à "Musulinu"
Chi hà tanta pretensione
S'ell'ùn hè più chè scimitu
Ch'ellu fia attenzione
Ch'ell'un abbia da ingolle
A pulenda di granone
Un son di cornu da li monti
Stende lu volu cun furor
A stu cennu siamu pronti
Riscassi da lu patriu ardor
Svanisce la diminticanza
Cresce la nostra voluntà
Disceta la speranza
A voce di colombu
Chjama di u so ribombu
A santa libertà
S'è tu
passi
per isse sponde
Pensa à salutà la croce
Qui so cascati l'antichi
Cantendu ad alta voce
Per difende la libertà
Contr'à lu Francese feroce.
Spieghi chì
puole
con onorato vanto
di poesia
il suo giocondo canto
che per me sin da principio
mi sentu commosso alquanto
non mi dà l'animo in vero
trattener dagli occhi il pianto
Parchè la
voce
pria di cantar mi trema
che il mio core
ingemito si gema
sol pensando al caso strano
mi disgusta e parchè gema
dalla pena impietosito
dalla doglia cosi estrema
Li ventisei
di novembre scaduto
fece partenza
chì mai non l'ha saputo
con sei mila combattenti
alla fin per dar aiuto
che temea dal rè di Francia
qualche assalto risoluto
Tutto festoso
parti dal ricco lido
di Barcellona
con onorato grido
Don Andrea quel duca Doria
al suo Rè costante e fido
capo di sette galere
qual armato al mare infido
Spiegate dunque
le grande vele al vento
li remi isnelli
al liquido elemento
le sette galere armate
con magnanimo ardimento
finche giunsero propose
fino a Calvi a salvamento.
Cinta
è bella la carchera
I battaglioni maiori
Sò falati à corri corri
Lu cuntrastu scuppierà
Da l'imbrogliu furesteru,
Oghje o mai s'escerà.
ripigliu:
Or fate sventulà sta chjoma,
Chi tantu sott'à la soma,
Per cent'anni ùn si hà da stà,
Da lu pughjale à la marina
Cantate la Palatina
È lu piombu salterà.
Per lu Capu Naziunale
Appruntate li truffei
I furdani à sei à sei
Anderanu à tumbulà
È dumane à lu Cunventu
U vulemu incurunà.
ripigliu
Avanti la nostra ghjente
Spunta l'alba è s'avvicina
À la Corsica Regina
Gloria per l'eternità.
ripigliu
Or chì
l'averaghju fattu
A lu Corsu cusi ingratu
Chì m'hà fattu la sintenza
E à morte cundannatu
Senza sente testimoni
Nè cunsultà lu ghjuratu.
M'hà
dichjaratu la guerra
Cum'è à un veru malfattore;
M'hà messu li sbirri appressu
Chi m'attaccanu terrore
O Corsu rifletti un pocu,
Versi mè sì senza core.
M'hai chjappu
à l'arma bianca,
Tù per esse più sicuru,
Quandu improntu li mio fiori,
Quandu lu fruttu hè maturu,
ùn mi porti alcun rispettu,
O Corsu, sì cusì duru !
Subitu
tagliatu à pezzi
E per mettemi in pappina
Chjami li tò mulatteri
per cunducemi à l'usina;
O Corsu, rifletti è pensa
Chì faci
la tò ruina !
ùn
sentu in tutte le gorghe
Ch'è tintenne è tintinnoni,
Bestemmie di mulatteri,
Lu fiscu di li sigoni,
E di mule, carri è treni
N'hè pienu strade è stradoni.
ùn
ti ne ricordi più,
Corsu, di li tempi andati ?
Di Sampieru è Sambuccucciu,
Di tutti li tò antenati,
Quandu da tanti nemici
Eranu sempre assaltati ?
Qual'hè chi li
succuria,
Chi si dava tanta pena ?
Qual'hè chì li
mantenia
ben purtanti, à panza piena ?
Li mio frutti inzuccarati,
O Corsu, rifletti appena !
ùn ti
ne
ricordi più,
Una sera, à lu fucone,
Tutta la tò
famigliola
Cantava lu lazarone
Eramu un vennari sera
Di pane manc'un buccone.
Li bel giorni per mè son passati.
O barbara furtuna,
sorte ingrata
A tutti ci ammulisce u core in pettu
Pensendu a quella libertà passata
Hè pur
ghjuntu quel ghjornu (E poi ghjunse quel ghjornu), dì
funestu
D'abbandunà i piacè per i turmenti
O Diu ! Chè tristu ghjornu hè (fù) per
mè questu
Addiu Corsica, mamma
tanta amata
Nel separar di tè senza ritornu
O chì dulor nell'alma scunsulata
Mamma risponde
n'ùn possu
A è vostre dolente chjame
Troppu miseria aghju adossu
E mi si rode la fame
So prigiuneru languente
In quella Prussia à Punente
Venissi una rundinella
Ch'eo la mandi messagera
O venga puru una stella
A purtà la mio preghera
Le
mio pene è lu mio amore
Versu voi mamma d'amore
N'aspettu tutte le
mane
l'arrivu di lu fattore.
Ci n'hè lettere per mè ne mandate da lu mi'amore.
S'ellu mi dice di nò ne mi sentu crepà lu core.
Quandu hè currieru di Francia mi ne stò per ste
cuntrate.
Aspittendu le nutizie ma voi ùn mi ne date.
Ghjè cusì ch'ellu s'agisce cù le
s'amiche fidate.
M'hà
pizzicatu una puce o mà, o mà, o mà !
M'hà pizzicatu nantu una coscia
cum'ella hè croscia quessa la coscia ...
M'hà pizzicatu nantu un ghjinochju
cum'ellu hè crochju quessu u ghjinochju ...
M'hà pizzicatu nantu un pede
chì mi rinchere quessu lu pede ...
M'hà pizzicatu una puce o mà, o mà, o
mà !
N'ùn
ti scurdà di mè, benche luntanu
Abbie cumpassione d'un infelice
Ch'eo vogu pienghjendu, dal coll' al pianu
Duve si ? duve stai ? duve dumori ?
Idulu del mio core, duve ti n'ascondi ?
Perchè tu le mio pene, n'un succori ?
Leggi quel
fogliu dolente anima mea
Scrittu dal tuo fidel di manu propia
E chi secretamente, ellu t'invia
So persuasu ch'è t'un serai più quella
Avrai forse cambiatu di nov' amore
A la fonte d'amore, Diana Stella.
Qui ripongu la penna nel calamaghju.
Ecco bella del mio core, mio core,
L'anima t'invio.
T'invio l'anima il mio pè, mio pè
T'invio l'anima del mio pè
Perchè ti adoro.
Ti adoro o bella è chè sperar poss'io.
Poss'io sperar da tè ?
Poss'io sperar da tè, da tè, qualche ristoro.
Ristoro ai miei tormenti,
Ognor desio, desio, sempre
A goder, a goder listessa sorte.
Bongiornu
o
madamicella
Scusate la mio ignuranza
S’o vi scrivu duie ligne
Senza alcuna cunfidenza
Vuleria malgravu tuttu
Fà la vostra cunniscenza.
Saperete o signurina
Chì dipoi quella sera
Certu vi ricurderete
D’un terzu ghjornu di fiera
ùn ne riposu più in pace
Campu ghjustu à straziera.
Pensendu à quelle cantate
sì ne strughje lu mio core
V’aghju sempre indu l’edea
Ghjornu notte, à tutte l’ore,
Serete voi or la cagione
di fammi scimmisce o more.
Per voi anderia errente
à girà lu mondu interu
Scalzu spugliatu è famitu
Carcu d’angoscia è penseru
Gardate la mio zitella
So vi sò pocu sinceru.
S’è v’avite un core in pettu
Cum’è tutte le zitelle
Mi rispunderete prestu
Senza fammi maghjavelle
Fendumi le prumissione
Sicure stabile è belle.
Circate d’apprufundisce
La dumanda ch’o vi facciu
Quì m’arrestu, scuserete
Sì dà luntanu v’abbracciu
Penserete senza dubbii
à u puetu l’acqualacciu.
Cun
voi o madamicella
Ci ferebbe la mio vita
O la mio capelli bionda
In tuttu site cumpita
Dund'è vo' passate voi
Ci nasce la calamita
La dumenica da mane
Piazz'à santa margherita
Quand'è t'affacave tù (ne)
Si spannava la mio vita
Tutta tristezza passava
Ogni pena era finita
ùn ti ne ricordi più (ne)
À la funtana di l'onda
Ti parlava pettu pettu
O la mio capelli bionda
À mè mi parie bella
Ancu più ch'è la gioconda
A to mamma era contraria
À st'amore cusì distintu
È quand'ella mi truvava
Mi dicia : "chi tù scià intintu"
Hè cusì la mio culomba
Chì lu nostru amore hè spintu
Il semble que ce madrigale (chant d'amour) ait pour origine le réemploi d'une mélodie issue d'un psautier huguenot du XVIe siècle...
Era( Eramu) in (un)
campu d'amore graditu
Induve frà i fiori circava il più bellu
Eu sentia un falsu gridu
Chè mi sembrava chè fussi un acellu
Pian, pian guardai, dà duve veniva
E vidi fra fiori dormir una dea
Sappiate o bella chè son cacciadore
E li ucceli fuggiti li prendu
Bona sera o damicella
gentilmente vi salutu
vi ghjurgu ch'espressu o bella
da luntanu so partutu
per cantavvi un serinatu
chè ùn avìa cunvenutu
Giuvinetta preziosa
amabile è decordita
cumpiacente malorosa
d'ognunu la preferita
s'eo ùn v'avessi da vede
cumprumette la mio vita
U vostru visu mi pare
quellu di santa Lucia
a patrona d'ogni altare
mudellu di mudestia
credu chì sopra à sta terra
a simile nun ci sia.
U più chè so innamuratu
E quella di to capelli
Li to occhi tanti allegri
Scimiscenu li zitelli
Ma à dilla franca è chjara
Eo so unu di quelli
A Dumènica la mane
Quande tu esci cambiata
Foresteri e paisani
Da tutti si rimarcata
Tutt'unugnu si dumanda
Di qual' sei innamurata
A mio ricca di statura
Bianca e rossa di culori
A guardati pari un fiore
A parlati incant'u core
Bellu contentu sara quellu
Chi cunt'te farà l'amore
Vogliu scrive lu to nome
Da sopra tutte le stelle
In paese ùn ne nasce
Cume tè belle zitelle
Furtunatu sara quellu
Chi ti meterà l'anellu
Furtunatu sara quellu
Chi ti meterà l'anellu
N'ùn
ti
scurdà di Tagliu
Solu chì ci ai una madre
Cù li to cinque fratelli
Le to tre surelle amate
Duv'elle sonu defunte
Le cendere di tuo padre
Sò le
muntagne d'Orezza chì m'anu resu felice.
U cantu di lu culombu cun quellu di a pernice.
Chì ci teniamu caru tuttu lu mondu la dice.
Principià vogliu à lodare
U san petri è Veraculongu
Po ci hè Nebbiu cù la trova
U fraulettu à fà la prova.
Funtana di termineddi
U terminu da faccia al Pianu
Teppa Ritta fù chjamata
O da quel terminu vicinu.
Sattu quel toppe di prati
Sguizzanu tanti roscelli
Sottu son pesci sarrati
È sopra pascinu l'agnelli
Li cavalli è li ghjumenti
È li boia cù li vitelli.
O passendu par li Croci
U Cavallari è Pallaiolu
Sentu una sampugna rara
Chì facianu tanti caroli.
L'Alcudina chjama è invita
O di l'altezza nun ci hè la para
Guarda la Corsica unita
O quantu giranu terra è mari
È po guarda à Magior Segnu
È parte assai de la Sardegna.
Figlioli n'aghju trè in casa
I vecu matina è sera.
Ma à tè n'ùn ti vecu in locu
O fiore di primavera.
Chì ti risembia lu sole
Quandi à lu mare si leva.
O tribbiate, o
tribbiate
incu le corne palmulate
O caspura, o caspura
chì la paglia torni pula
Torni pula, e torni granelle
ne feremu pane e bastelle
Via tribbiera, e boi tribbiate
chì dopu vi ripusate
Via l'osa, via l'osa
tribbiemu la laziosa
Volte i gira, e voca tondu
chi lu tribbiu pigli fondu
pigli fondu e pigli cima
volta i gira cum'è prima
Chant de dépiquage et de battage du blé
Moita n'ùn ti piacia
Ma nisunu la disprezza
Ti piacia l'acqua fresca
Di le muntagne (surghjente) d'Orezza
Ogni poltra chì s'affila
Strappà vole (strappà) la cavezza
O la Violetta,
là fa, ella fa
Là fa sul campu chè là rimirava
Là so cara Cecilia ch'ella risembrava
Cosa rimiri, il mio
caru Peppi'
Io ti rimiru perchè tu sei bella
Bella sè voi venire incù mè a la
guerra.
No, no, in guerra cun
tè nun vogliu andare
Nun vogliu andare cun te a la guerra
Perchè si manghja male, si dorme in terra.
No, no, in terra, in
terra nun dormerai
Tu dormerai sul lettu di fiori
Cun to caru Peppi chì t'innamori
O trumbitteri sunate,
sunate
Sunate forte, la bella marchjata
Chì c'hè la Violetta chì parte
à l'armata.
Eccu pur ghjuntu, u
ghjornu il di funestu
D'abbandunà i piaceri à i mei turmenti
O Diu chì tristu ghjornu hè per mè
questu
Vecu le mie fatighe è li mei stanti
Percepire i frutti al mio rivale
Ed eu rimangu fra pene è turmenti
Se più ci pensu è più mi cresce il
male
Son qui per ditti la
mio passione
Ch'eu fui sempre sinceru è liberale
Restai privu di sensu è di ragione
Pensendu ai ghjorni caminati inseme
So diventatu servu da patrone
Carissimu cuginu fidu
è amatu
Questu picculu fogliu leghjerai
E senterai il mio miseru statu
Si passa la nottata
oscura è nera
Senza lume perchè n'ùn hè cuncessu
Cume si fossi una selvaggia fera
Sonu statu riduttu in
cusi bassa stima
Ch'eu mi vergugnu dei mei propii pani
Cume quell'animale chjamatu scimia
In ogni muraglia si
forma una spiscina
Ogni parte produce un largu fiume
Per mio turmentu è mia maggior ruina
Ce chant fut composé sur le texte d'une lettre du curé Turchini de Sermanu, emprisonné à Toulon après la bataille de Ponte Novu
O ciucciarella
Nun sai quantu t'adoru
Le to bellezze
Le to cullane in oru
Ciucciarella inzuccherata
Quantu hè longa sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna
So statu à l'ortu,
Sta mane di bon'ora
Ciucciu n'un c'era,
Ch'era andatu à scola
Tutt'era per vede à te,
Un mazzulu di viola
Fai
la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna
Cullà
ne vogliu,
Quassù per le cullette
Ci sò le muvre (le capre)
Le ronche (le muvre) è le cirvette
Quassù sò i trè cunigli
Corri tù s'è tù li pigli
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la campagna
Trovu aghju un nidu
Dentru c'era dui ove
So statu à vede
L'accellu chi le cova
Era un nidu di colomba
E trè volti l'aghju trova
O colomba cullerada,
Cusi longa hè sta nuttata
Fai la ninna, fai la nanna
Lu to babbu hè à la muntagna
Ziffula puru e mughja,
O tramuntana,
Filgu lu linu è carmingu la lana,
fattu t'aghju lu mantellu
E guarnitu la suttana,
Lu to mantellu fattadu,
Tutt'intornu riccamadu...
Sott'a lu ponte
Ci luce la luna
E stelle in celu
Un ne manca
Manc'una
Dormi
In li castagni
Si lagna lu ventu
U nostru lume
Sarà prestu spentu
Dormi
Ind'una casa
Ma quale sarà
Batti lu stacciu
E si sente cantà
Dormi
U ghjattu lu Stacciu
S'alliscia u mustacciu
Pienta la voca
Si
cheta lu Stacciu
Dormi
So tanti mesi
Che no simu soli
A guerra ha pigliatu
I babbi à li figlioli
Dormi
Mi frighje lu core
E ùn ne possu più
Lascia pienghje à me
Sta sera ma tù
Dormi.
Chant évoquant une mère restée seule parce que la guerre a pris les pères aux enfants...
(chanté par Le Choeur de Sartène, A Cumpagnia, Caramusa...)
In
li
monti di Cuscioni
c'era natu una zitedda
E la so cara mamoni
li faccia la nannaredda
E quand'ella nannava
stu talentu li prigaia
Addurmentati parpena
alligrezza di mammoni
Ch'aghju da allesti la cena
e da cusgia li piloni
pè lu to tintu babbareddu
E per li to frattidonni (E par Santu lu to frateddu)
Quandu nasciti o furtuna
Vi purtonu à battizari
La cumare fù la luna
Lu sole fù lu cumpari
Le stelle ch'eranu in celu
D'oru avianu li cullari
Quandu sarete magiore
Passarete per li piani
L'erbe turneranu fiori
D'oliu saran li funtani
Turnerà balsamu raru
Tutta l'acqua di lu mari
Quand'è tù sarè maiori
Ti faremu lu vistitu
La camisgia, lu guneddu
E l'imbustu ben varnitu
Di stu pannu sfinazzatu
Chi si tessi in Curtichjatu
Ti daremu lu maritu
addivatu à li stizzali
Un bellissimu partitu
e sara lu capurali
Di li nostri muntagnoli
pecuraghji è caparaghjoli
Quandu andareti spusata
Purtareti li frineri
n'andareti in cavalcata
Cun tutti li mugliacheri
Passareti insannicciata
a caramusa imbuffata
Quandu arrivate à lu stazzu
Duve avareti poi
da stani surtera la sucerona
e vi tuchera la mani
E vi sara prisintatu
un tinellu di caghjatu
Dormi per
pena in lu to viculellu
Ch'o faccia cogge e bucchje à lu purcellu
Per ch'ellu sia in Natale
U spavecchju di u lucale
A lu
serviziu diventerai sargente
In permissione ci venerai suvente
Per fà vede i to galloni
Ninni nanna, le mio speranze
Tutte
le
donne t'accanuchjuleranu
E per maritu tutte ti vuleranu
Sceglerai la più garbata
Ninni nanna, inzuccherata
Dormi per
pena in lu to viculellu
Chanté par Anghjula Dea, Isulatine, Anna Rocchi...
Eu
vurria
chi la me voce
Fussi tamant'à lu tonu
Ch'ella franchesi la foce
Di San Petru è Vizzavona
Per chì soni in ogni locu
La gran prova di Gallonu
Tutti
à lu Lucu di Nazza
Elle s'eranu adduniti
Cun quella barbara razza
Li suldati è li banditi
Cù a timpesta d'arimani
Tutti inseme so partiti
In
fondu
di lu rionu
Si sentia rughjà lu ventu
Chi purtava da isonu
A malora è lu spaventu
Si sentia chè per l'aria
C'era accidia è tradimentu
E
so
subitu partiti
Tutti i lupi cùn l'agnelli
E marchjavanu adduniti
A u son di i cialambelli
Quandu ghjunsenu in la sarra
Ti taglionu i garganelli
Quand'eu
intesi i brioni
M'affaccai à lu purtellu
Dumandai : "Chi nova c'hèni ?"
"Hanu tumbatu u to fratellu
L'hanu presu ind'a sarra
N'hanu fattu lu macellu"
A
guardà le to ferrite
Mi s'accresce lu dulore
Perchè più n'ùn mi rispondi ?
Forse ti manca lu core ?
O Canì, cor di surella
Hai cambiatu di culore !
Vogliu
polvere è cartucci
Per armà la mio schiupetta
Vogliu cinghje la carcherra
Vogliu cinghje la tarzetta
O Cani, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta
O
Canì, cor di surella
Vogliu fà la to vindetta
Chanté par Anna Rocchi
Quel
tonu tremente è forti
Da per tuttu ascoltu sai
Quellu chì annuncia la morti
Di Cameddu Nicolai
Quellu banditu d'onore
O Corsica più nun ai.
In
la casa di la Testa
C'era matrimoniu è ballu
Ch'ella li ghjunghji la pesta
Cù li sproni da cavallu
È po subarcalli tutti
Quel ch'anu commissu il fallu.
Nun si hè mai vistu al mondu
Nè letta nella scrittura
Chì à l'omu furibondu
La donna faccia paura
Di tiralli di pistola
Contru la matre natura.
Fusti traditori di Cristu
Più di ghjuda sè ribeddu
Per un miserabile acquistu
Tradisti à Ghjuvan Cameddu
Tirati il collu à la corda
Hè il sicondu to frateddu.
O Camè lu me frateddu
O Camè lu me cuginu
Quale hè statu l'assassinu
Chi t'hà purtatu à lu maceddu
Per fani subire à teni
Questu barbaru fraceddu ?
Sonu in dolu li fiori d'i prati
Più nun canta l'oguriu acellu
Dicenu ch'anu ammazzatu
L'eroe Ghjuvan Cameddu
Eu lu bagnu cù il moi piantu
Ma nun credu
chì sia ellu.
Oramai a mezza machja eu so banditu
Ma se banditu so, hè per l'onore
A campa for di legge e da rimitu
Ancu di l'arba eu rispettu lu fiore.
U drittu hè la raggio di li me guai
Un corsu hè curagiosu ma vile mai
(bis 2 denières lignes))
A vita d'u banditu hè mischinella
Si sta cù l'arme nude a fior di lettu
Un vole, di una fronda o di un' acellu
Mi porta di u nemicu lu suspettu
Cum'e l'antichi corsi omi di core
Prontissimi a tumbà e pronti a more (bis)
Sola una stilittata mi cunfonde
In tutta sta natura generosa
E quandu chjamu e chi l'ecu risponde
Senza dammi la voce di la mio sposa
Di basgi quandu eu mi trovu privu
Mi par d'esse più morte che vivu (bis)
O Corsica annanata d a lu mare
Terra d'eroi abandunata e sola
e to virtù le tengutantu care
Hè cio che di la sorte chi mi cunsola
Di sangue per rompe le to catene
Per tè daria u sangue di le mio vene ( bis)
Mi
vurria
manghjà
I pedi d'issa merula
A merula chjurlughjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù
Mi vurria manghjà
E ghjamba d'issa merula
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurlughjù.
Mi vurria manghjà
E cosce d'issa merula
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U corpu d'issa merula
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U
pettu
d'issa merula
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U collu d'issa merula
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù.
Mi vurria manghjà
U cappu d'issa merula
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù......
Mi vurria
manghjà
U piccu d'issa merula
Piccu à pì
Cappu à cà
Collu à cò
Pettu à pè
Corpu à cò
Coscia à cò
Ghjamba à ghjà
Pede à pè
Unghja à ù
A merula chjurluchjù
A pizzighizetta
A codirussetta
A cinciminetta
Luchjurlughjù.
Chanté notamment par A Filetta et Jacky Micaelli